Standardele de cost întocmite de Ministerul Transporturilor omit construcţia de căi ferate. Instalaţiile de semnalizare din 1930 ale CFR nu sunt considerate priorităţi
Dacă tot nu taie panglica la nici o lucrare de autostradă sau infrastructură feroviară sau rutieră, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, publică filosofia standardelor de cost pentru construcţia de drumuri şi cale ferată. Specialiştii din Ministerul Transporturilor, împreună cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai Băncii Europene de Investiţii şi ai Institutului de Proiectare în Transporturi al MTI (IPTANA), au pus la punct un sistem de standarde de cost pentru lucrările de infrastructură. Numai că, pe lângă valoarea reabilitării şi reparaţia căii ferate de pe Coridoarele paneuropene, s-a ââŹĹomisââŹÂ publicarea standardelor de cost pentru construcţia unui kilometru de cale ferată. Mai mult, Ministerul Transporturilor nu a calculat nici costurile de reabilitare a instalaţiilor de semnalizare feroviare sau a mijloacelor de semaforizare ce datează din anii 1930 şi 1950.
Deşi există zone între Curtici şi Sighişoara, de pe Coridorul IV paneuropean feroviar, unde urmează să se construiască aproximativ 10 km de cale ferată nouă, standardele de cost publicate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) nu prevăd şi această situaţie. Astfel, Guvernul ajunge la noi întârzieri pentru negocierea fondurilor europene şi a obţinerii resurselor necesare construcţiei infrastructurii de cale ferată. ââŹĹCalea ferată, pe lângă şină, mai cuprinde instalaţii de semnalizare şi de tracţiune electrică. Specialiştii din Ministerul Transporturilor nu au gândit cum se construieşte calea ferată. Standardele de cost reflectă o metodă de lucru din anii 1940-1950. Aceste costuri au fost concepute mai mult pentru drumuri şi autostrăzi, şi nu pentru calea ferată. Ministerul Transporturilor nu ştie că pe Coridorul IV paneuropean feroviar, între Curtici şi Sighişoara este necesară construcţia a circa 10 km de cale feratăââŹÂ, ne-au declarat specialişti din industria feroviară. Potrivit acestora, standardele de cost pentru reabilitarea sau reparaţia Coridorului IV paneuropean feroviar nu includ staţiile, instalaţiile de comandă, semnalizare şi liniile din gări. ââŹĹInstalaţia de comandă şi control, gările sau mijloacele de semnalizare se măsoară în unităţi. Există gări unde se află şi 10 linii de cale ferată, nimeni nu a calculat cât costă reparaţia acestora. în România, pe calea ferată există instalaţii de semnalizare din anii 1930 şi altele din anii 1950 şi 1960. Peste 80% din aceste instalaţii sunt scadente la reparaţiiââŹÂ, ne-au mai explicat sursele citate.
Costul căii ferate Bucureşti - Aeroportul Henri Coandă, o necunoscută
Chiar dacă există discuţii pentru construcţia unei linii de cale ferată până în aeroportul Henri Coandă, Ministerul Transporturilor nu a inclus în standardele de cost valoarea acestei lucrări de infrastructură feroviară. ââŹĹDacă tot s-a precizat că reabilitarea unui km de cale ferată costă 2,18 milioane de euro, cât costă construcţia unei staţii de cale ferată la punctul de oprire din Otopeni? în cei 2,18 milioane de euro nu pot fi incluse instalaţiile de comandă, semnalizare şi gărileââŹÂ, au adăugat specialişti din industria feroviară.
