PZA 201 CFR
- Autor subiect B74MRV
- Dată creare
Salut
Florin, Catalin multumesc pentru poze si si lamuriri. O parte din pozele cu tancul de pacura de la 150.XXX le-am vizionat dar exact diversitatea de modele m-a facut sa mai astept cu lipirea trapei de alimentare.
Florin, Catalin multumesc pentru poze si si lamuriri. O parte din pozele cu tancul de pacura de la 150.XXX le-am vizionat dar exact diversitatea de modele m-a facut sa mai astept cu lipirea trapei de alimentare.
Sal DanPDI a spus:
Da, am remarcat si eu. Aceasta bara a facut-o dupa poza unui wannentender german care avea ca suporti nuci dar asta nu este o problema, se corecteaza usor, multumesc de observatie.
Tot scormonind dupa o alta poza, am remarcat poza de mai jos a lui @Dimitrov care dezvaluie pozitia vanei de alimentare:
http://i261.photobucket.com/albums/ii42/daniel-moisa58/Depoul%20Fetesti/DepoulFetesti25092012001.jpg
Dar oare sa nu fi avut gura de ventilatie si robinet?
http://i261.photobucket.com/albums/ii42/daniel-moisa58/Depoul%20Fetesti/DepoulFetesti25092012001.jpg
Dar oare sa nu fi avut gura de ventilatie si robinet?
Sal
Dupa ce m-am saturat de admirat detaliile noi achizitii am demontat bara de pe spatele wannentenderului si am reconstruit-o.
Suporti bari sunt din tabla de alama de 0.2mm iar bara este din sarma de 0.4:
- suporti din tabla:
- bara de mana cu suporti atasati:
- tenderul cu noua bara:
Cred ca este ok acum, nu?
Intre timp lucrul a continuat si la celelalte piese:
- buncarul de carbune a fost scurtat:
- barile tenderului au fost modificate:
- avand in vedere ca loko va avea imatricularea 50.180 a primit compresor dublu:
- compresorul in pozitie si conductele principale:
Dupa ce m-am saturat de admirat detaliile noi achizitii am demontat bara de pe spatele wannentenderului si am reconstruit-o.
Suporti bari sunt din tabla de alama de 0.2mm iar bara este din sarma de 0.4:
- suporti din tabla:
- bara de mana cu suporti atasati:
- tenderul cu noua bara:
Cred ca este ok acum, nu?
Intre timp lucrul a continuat si la celelalte piese:
- buncarul de carbune a fost scurtat:
- barile tenderului au fost modificate:
- avand in vedere ca loko va avea imatricularea 50.180 a primit compresor dublu:
- compresorul in pozitie si conductele principale:
Sal
Pentru ca astazi este ziua mea si pe motiv ca aceasta zi este cam deprimanta pentru mine, m-am asezat la masa de lucru.
Tot comparand pozele plugului cu pozele postate de Gam3 pe pagina anterioara am dedus ca flansa patrata de pe bazinul de pacura a fost conexiunea dintre bazin si conducta care alimenta instalatia de ars pacura:
Iar faptul ca si wannentenderul de la plug si cel de la Iasi au aceleasi decupaje in "contraforti" buncarului de carbune ma face sa cred ca si robinetul de inchidere a vanei conductei de pacura era in aceasi pozitie.
In lipsa unei cote exacte am aproximat dimensiunea acestui robinet la 3mm si l-am fabricat din tabla de alama de 0.1:
iar flansa am facut-o din styren de 0.5:
Acum am o alta nelamurire: in ce loc conducta de pacura facea legatura cu plugul? Este la fel cu PZA 202 de la Sibiu cu injectorul pe dreapta?
Dupa decupajul in ultima intaritura a buncarului de carbune, in poze nu mai apare nici un indiciu care sa imi spuna ce traseu avea conducta catre plug
Pentru ca astazi este ziua mea si pe motiv ca aceasta zi este cam deprimanta pentru mine, m-am asezat la masa de lucru.
Tot comparand pozele plugului cu pozele postate de Gam3 pe pagina anterioara am dedus ca flansa patrata de pe bazinul de pacura a fost conexiunea dintre bazin si conducta care alimenta instalatia de ars pacura:
Iar faptul ca si wannentenderul de la plug si cel de la Iasi au aceleasi decupaje in "contraforti" buncarului de carbune ma face sa cred ca si robinetul de inchidere a vanei conductei de pacura era in aceasi pozitie.
In lipsa unei cote exacte am aproximat dimensiunea acestui robinet la 3mm si l-am fabricat din tabla de alama de 0.1:
iar flansa am facut-o din styren de 0.5:
Acum am o alta nelamurire: in ce loc conducta de pacura facea legatura cu plugul? Este la fel cu PZA 202 de la Sibiu cu injectorul pe dreapta?
Dupa decupajul in ultima intaritura a buncarului de carbune, in poze nu mai apare nici un indiciu care sa imi spuna ce traseu avea conducta catre plug
- 24 Februarie 2009
- 102
- 0
- LOCATION
- Bucuresti, Drumul Taberei
La Multi Ani si spor in continuare.
De rabdare si abilitate vad ca nu duci lipsa
Toate cele bune
De rabdare si abilitate vad ca nu duci lipsa
Toate cele bune
Sal
Am reusit sa montez scara pe wannentender si robinetul pe tancul de pacura, numai scara mi-a luat 2 ore sa o pozitionez.
Acum arata asa:
Singura problema care inca nu am reusit sa lamuresc ce rol avea (probabil) teava care trecea prin acele decupaje de pe intariturile buncarului de carbune.
Linia acestor decupaje pleaca de la flansa patrata de pe bazinul de pacura si duce la ..............
Am reusit sa montez scara pe wannentender si robinetul pe tancul de pacura, numai scara mi-a luat 2 ore sa o pozitionez.
Acum arata asa:
Singura problema care inca nu am reusit sa lamuresc ce rol avea (probabil) teava care trecea prin acele decupaje de pe intariturile buncarului de carbune.
Linia acestor decupaje pleaca de la flansa patrata de pe bazinul de pacura si duce la ..............
catalin
Well-Known Member
In lipsa unei poze, banuiesc ca te referi la incalzitorul de pacura, practic o teava care facea cateva bucle in tanc si prin care circula aerul cald, impiedicand astfel iarna inghetarea combustibilului.
Sal Catalin
In poza de mai jos se vede pe partea dreapta a buncarului de carbune acele decupaje de care spune-am:
Deci prin aceste decupaje trecea teava de "caldura" care transporta aer cald la tanc, care aer cald iesea pe unde? La stanga de flansa patrata mai este ...... ceva. Cumva acest "ceva" este iesirea din tanc a tevi de incalzire?
Si o alta intrebare: conducta de pacura iesea de sub tanc si continua pe marginea tenderului (prinsa in acele bride care se vad in poza) pana la plug?
In poza de mai jos se vede pe partea dreapta a buncarului de carbune acele decupaje de care spune-am:
Deci prin aceste decupaje trecea teava de "caldura" care transporta aer cald la tanc, care aer cald iesea pe unde? La stanga de flansa patrata mai este ...... ceva. Cumva acest "ceva" este iesirea din tanc a tevi de incalzire?
Si o alta intrebare: conducta de pacura iesea de sub tanc si continua pe marginea tenderului (prinsa in acele bride care se vad in poza) pana la plug?
catalin
Well-Known Member
Razvan, privind pozele cred ca m-am lamurit despre ce este vorba.
Deh...pozele fac cat 1000 de cuvinte.
Teava de pacura: vine pe platforma tenderului, prinsa in coliere (se vad resturile acestora) si de obicei avea si o protectie de frig (o cutie din lemn). La marginea dispre masina coboara vertical pana sub platforma unde se leaga cu racordul spre injector, acesta din urma aflandu-se sub marchiza. La buncar se racorda la una din cele doua prize, cea cu diametrul mai mare (trebuie sa ma lamuresc si eu care ca din poza de mai sus nu disting).
Teava de abur: venea prin acele gauri ce se vede pe contrafortii buncarului de carbune si intra in buncar prin celalalt orificiu, de langa. In interior, teoretic, trebuia sa fie o serpentina, oricum nu conteaza ca nu se vede... Teava de abur se prelungeste pana la capatul tenderului spre inapoi, unde de obicei avea o supapa cu robinet (se vede foarte bine in poze cu tenderul geaman de la Iasi dar si in poza luata ca referinta). Inspre masina teava cobora vertical, langa teava de pacura pana sub platforma marchizei unde se intalnea prin racord flexibil cu teava ce venea de la cazan.
Parerea mea.
Deh...pozele fac cat 1000 de cuvinte.
Teava de pacura: vine pe platforma tenderului, prinsa in coliere (se vad resturile acestora) si de obicei avea si o protectie de frig (o cutie din lemn). La marginea dispre masina coboara vertical pana sub platforma unde se leaga cu racordul spre injector, acesta din urma aflandu-se sub marchiza. La buncar se racorda la una din cele doua prize, cea cu diametrul mai mare (trebuie sa ma lamuresc si eu care ca din poza de mai sus nu disting).
Teava de abur: venea prin acele gauri ce se vede pe contrafortii buncarului de carbune si intra in buncar prin celalalt orificiu, de langa. In interior, teoretic, trebuia sa fie o serpentina, oricum nu conteaza ca nu se vede... Teava de abur se prelungeste pana la capatul tenderului spre inapoi, unde de obicei avea o supapa cu robinet (se vede foarte bine in poze cu tenderul geaman de la Iasi dar si in poza luata ca referinta). Inspre masina teava cobora vertical, langa teava de pacura pana sub platforma marchizei unde se intalnea prin racord flexibil cu teava ce venea de la cazan.
Parerea mea.
Salut Catalin
Multumesc de informatii, sunt convins ca in ceea ce ai spus sunt cele mai bune cunostinte ale tale.
Ce nu am inteles: teava care duce aer cald de la plug la bazinul de pacura se lega la flansa patrata, corect?
Multumesc de informatii, sunt convins ca in ceea ce ai spus sunt cele mai bune cunostinte ale tale.
Ce nu am inteles: teava care duce aer cald de la plug la bazinul de pacura se lega la flansa patrata, corect?
catalin
Well-Known Member
B74MRV a spus:
Puteti mereu conta pe asta, desi pe multi nu am avut niciodata placerea sa va cunosc personal.
Da, si eu cred ca in flansa patrata. Sunt putin nesigur pentru ca tenderul e atipic. Teava de pacura se conecta prin peretele de jos al buncarului si apoi venea pe lateralul tenderului.
Si pentru ca o poza face ... mult, uite schema buncarului de pacura CFR asa cum apare in lucrarile de specialitate din epoca:
La tenderul "tau" ambele racorduri (abur/priza de pacura) sunt pe lateral jos si foarte aproape unul de celalalt....
Salut Catalin
Multumesc pentru desen.
Cred ca teava de aer cald era tur-retur, turul intrand in bazin pe lateral, returul iesind din acesta pe langa conducta de pacura, coborand pe langa aceasta pana la robinetul scurgeri serpentinei si terminandu-se undeva mai jos.
Asta inseamna, in cazul meu, ca flansa patrata era tur-ul iar acea diuza de la stanga flansei sa fi fost returul.
Acum cat de atipic sa fi fost acest tender si bazinul lui, acesta fiind preluat totusi de la o loko 150.XXX deci nu ar trebui sa fie foarte diferit.
Multumesc pentru desen.
Cred ca teava de aer cald era tur-retur, turul intrand in bazin pe lateral, returul iesind din acesta pe langa conducta de pacura, coborand pe langa aceasta pana la robinetul scurgeri serpentinei si terminandu-se undeva mai jos.
Asta inseamna, in cazul meu, ca flansa patrata era tur-ul iar acea diuza de la stanga flansei sa fi fost returul.
Acum cat de atipic sa fi fost acest tender si bazinul lui, acesta fiind preluat totusi de la o loko 150.XXX deci nu ar trebui sa fie foarte diferit.
catalin
Well-Known Member
nu. Tenderul are numarul 52.152 si nu a apartinut unei locomotive cfr. Numarul iti spune insa cui.