Acest thread este urmarea subiectului Unu plus unu egal patru - Partea I - Höllental
Ramasesem la un somn scurt de numai trei ceasuri, dupa cateva sticle de Tsingtao si rata chinezeasca pe tava la care visam de la halta Schluchsee.
Ne-am trezit pe la ora unu dimineata, am luat bagajele usoare pregatite mai devreme, tabletele si aparatele de fotografiat si am sarit in "Vulpita" pe care o lasasem, prevazatori, parcata pe o strada alaturata. Poate ca a fost dezamagita in acea noapte, pentru ca nu ne-a dus prea departe ci doar pana la garajul unde se odihneau suratele sale din colectie. "Vulpita" mi-e tare draga insa pentru un asemenea drum am preferat sa aleg o masina mai mare, mai confortabila, capabila de o viteza de croaziera mult mai ridicata si mai ales mult mai economica. Am ales deci "Calutul", un Touring de culoare neagra.
Drumul de aproximativ 750 de kilometri a mers dupa plan. Din fericire masina avea plinul facut si nu am mai pierdut timp si cu alimentarea. Am intrat in Germania pe A36, am urcat pe A5 pana la Walldorf, apoi pe A6 pana dupa Nürnberg, dupa aceea pe A9 spre nord si pe A72 pe langa Hof in directia Chemnitz. Colegul a dormit mai tot drumul, eu am rezistat destul de mult insa candva am avut si eu nevoie de o pauza de un ceas si jumatate intr-o parcare pe A72, pe la rasaritul soarelui. Am repornit apoi la drum prin traficul mai dens de dimineata insa in afara de cateva minute pierdute pe A4 inainte de Dresda din cauza unui accident totul a decurs dupa plan si putin inainte de ora zece eram pe Valea Elbei. In timp ce luam micul dejun la Pirna a venit si prima dezamagire: prognoza meteo ne promisese o zi perfecta, fara pic de nor, cerul era insa acoperit cu o masa griulie care se intindea de-a lungul intregii vai. Insa nu mai aveam ce face, zarurile fusesera aruncate. Puteam doar sa speram ca situatia se va schimba...
Ramasesem la un somn scurt de numai trei ceasuri, dupa cateva sticle de Tsingtao si rata chinezeasca pe tava la care visam de la halta Schluchsee.
Ne-am trezit pe la ora unu dimineata, am luat bagajele usoare pregatite mai devreme, tabletele si aparatele de fotografiat si am sarit in "Vulpita" pe care o lasasem, prevazatori, parcata pe o strada alaturata. Poate ca a fost dezamagita in acea noapte, pentru ca nu ne-a dus prea departe ci doar pana la garajul unde se odihneau suratele sale din colectie. "Vulpita" mi-e tare draga insa pentru un asemenea drum am preferat sa aleg o masina mai mare, mai confortabila, capabila de o viteza de croaziera mult mai ridicata si mai ales mult mai economica. Am ales deci "Calutul", un Touring de culoare neagra.
Drumul de aproximativ 750 de kilometri a mers dupa plan. Din fericire masina avea plinul facut si nu am mai pierdut timp si cu alimentarea. Am intrat in Germania pe A36, am urcat pe A5 pana la Walldorf, apoi pe A6 pana dupa Nürnberg, dupa aceea pe A9 spre nord si pe A72 pe langa Hof in directia Chemnitz. Colegul a dormit mai tot drumul, eu am rezistat destul de mult insa candva am avut si eu nevoie de o pauza de un ceas si jumatate intr-o parcare pe A72, pe la rasaritul soarelui. Am repornit apoi la drum prin traficul mai dens de dimineata insa in afara de cateva minute pierdute pe A4 inainte de Dresda din cauza unui accident totul a decurs dupa plan si putin inainte de ora zece eram pe Valea Elbei. In timp ce luam micul dejun la Pirna a venit si prima dezamagire: prognoza meteo ne promisese o zi perfecta, fara pic de nor, cerul era insa acoperit cu o masa griulie care se intindea de-a lungul intregii vai. Insa nu mai aveam ce face, zarurile fusesera aruncate. Puteam doar sa speram ca situatia se va schimba...
