Multumesc frumos de raspuns Catalin,
Si pentru mine lucrarea mentionata de tine ramane de referinta atunci cand am vreo nelamurire de natura feroviara privind istoria CFR, deci atunci cand am gasit poza postata mai sus, am luat imediat volumul I si am inceput sa caut. La pagina 427 sus este o imagine a unui vagon generator care arata suspect de identic celui din poza. Dupa cum bine stim, chiar si masini din aceeasi serie au de obicei detalii diferite. Aici insa detaliile sunt atat de suspect de asemanatoare, incat imi vine sa cred ca e vorba despre aceeasi masina. Uita-te cum stau obloanele de la motor in pozitia "deschis" in acelasi fel...
Nu-mi pot da seama cate exemplare s-au facut din tipul asta, dar in mod sigur nu au fost foarte multe. De aceea iti multumesc pentru pozele scanate, este interesant ca acest "experiment" austriac de transport pe sine s-a soldat cu atat de multe documente fotografice.
As zice, e chiar suparator ca despre acest moment mai degraba singular din timpul primului razboi mondial avem atatea imagini si iata ca mai apar poze noi pe net, in timp ce despre locomotivele DBSR avem, cu toatele, vreo trei clisee neclare, iar cercetarile mele din ultimele saptamani nu s-au soldat cu nici o imagine interesanta...
De asemenea, va rog sa remarcati imaginea cu podul de la Cernavoda. Dupa parerea mea arata momentul in care trupele straine au patruns pe pod. Se vad destul de vag niste umbre la capatul podului, probabil o grupa de cavalerie de avangarda care "testau" terenul pentru o posibila inaintare.
Am pe undeva o imagine dureroasa care arata aceleasi trupe "pozand" in fata dorobantilor.
E bine sa stiti ca in timpul primului razboi mondial, intr-un moment dificil pentru Romania, s-a pus problema dinamitarii podului de la Cernavoda pentru a opri inaintarea trupelor inamice dinspre Dobrogea. In cele din urma, s-a decis (si executat) aruncarea in aer doar a podului peste bratul Borcea tocmai pentru a pastra capodopera inginerului Saligny.
Dupa doctrina militara de la sfarsitul secolului al XIX-lea in jurul capului de pod Cernavoda a existat un intreg dispozitiv defensiv alcatuit din cazemate amplasate pe dealurile din jurul localitatii. Azi majoritatea sunt distruse, cele aflate in mijlocul campului se mai pot "citi" doar ca niste simple gropi de moloz. Una insa a supravietuit la un fost I.A.S. transformata in depozit de cartofi.
O alta asemenea cazemata se mai gaseste si la capatul podului dinspre insula mare a Brailei. Este, in momentul de fata, cea mai bine pastrata dintre toate fortificatiile militare ale secolului al XIX-lea, avand inca pe pozitie cupola metalica de protectie (se vede ca o "ciuperca" de metal de vreo 2 metri diametru, vopsita in gri, intre liniile de cale ferata ce merg spre podul veci si spre podul nou)
Deci militarii inamici care patrundeau pe pod nu puteau sa stie ce-i asteapta la capatul celalalt al podului... puteau sa fie "luati in primire" de un baraj nimicitor de mitraliera!