Macheta de la Timisoara

Sincer nici nu m-am gandit la prinderea picioarelor de cadru. Flansa are 5 gauri de prindere cu suruburi, dintre care 3 pot permite fixarea directa de cadru (pe colt) in timp ce doua sunt mai in interior.
Ideea mea a fost aceea de rigidizare a intregului ansamblu (cadru si placa) astfel incat din punct de vedere al vibratiilor si al solicitarilor sa se apropie cat mau mult de un tot unitar.

Placa de osb este evident prinsa de cadrul din rigle, iar placile din PAL pe care s-au montat suportii de picioare s-au prins de placa de osb (nu excesiv pentru ca nu exista solicitari mari pe verticala), dar sunt prinse si cu cate 4 suruburi (doua de o parte si doua de alta, fiind pe colt) de structura de rigle. Astfel, in zona de colt ansamblu se comporta ca un tot unitar, riglele si suruburile din acea zona fiind suficient de robuste pentru a prelua singure toata sarcina.

Metoda descrisa de LDH s-ar fi adaptat perfect daca as fi folosit diagonale de rigidizare sau traverse mai apropiate de colturi, pentru ca placile de PAL sa se poata sprijini si inspre interior pe structura.

Oricum faptul este consumat, mergem inainte 8) .

Am mai facut cate ceva.
Prima actiune a fost aceea de amenajare a spatiului de depozitare al modulelor, care se vor stoca pe verticala asa cum am prevazut.
Pentru aceasta, am fixat pe perete doua randuri de suporti din aluminiu, cu scopul de sustinere a placilor (modulelor).




In imagini se prezinta suportii inferiosi precum si modulele in pozitia de "repaus".
Forma fantezista a suportilor deriva din faptul ca am utilizat ce am avut la dispozitie, conform unui obicei preluat din modelismul static, dea folosi materiale recuperabile.
Fiind vorba despre profile din aluminiu, robuste si cu o forma care parca era de acolo, asta a iesit.

O alta actiune, care a durat ceva mai mult, a fost punerea pe pozitie a celor doua placi mari, cu scopul de a verifica din punct de vedere al gabaritului traseele. Am pozitionat "din topor" sinele, spun aceasta deoarece am folosit pentru prima parte a machetei din seturile pe care le-am achizitionat anterior: sine drepte si curbe mehano si piko, sina flexibila piko.
Nu sunt un pretentios in alegerea acestor materiale, mai ales ca este vorba despre o prima macheta pe care o construiesc atat in scop de relaxare cat si in scop autodidactic.

Din acest motiv in imagini se observa ca mai exista bucati de sina inca nedebitate, dar in mare a cam fost totul pus pe pozitie. Asa cum am spus, am vrut sa vad daca ceea ce se gaseste pe hartie corespunde cu ceea ce doream eu sa obtin. De asemenea am urmarit si debitarea sinelor acolo unde acestea intersecteaza granita dintre placi, modulele urmand a fi "procesate" individual.

Iata cateva imagini.





Urmeaza evident montarea definitiva pe terasamente a sinelor pe fiecare placa si tot ceea ce tine de activitatea de modelare si conectare electrica. In scopul automatizarii, deoarece folosesc sistemul analog, am marcat pozitiile in care se vor insera clipsurile izolatoare care sa imi permita manevrele pe care le consider necesare.

Da, ai dreptate lupul_alb, poate ca e mai simplu in prima faza. Momentan am ales "calea analogica", asa cum am spus si din considerente de pret, dar mai ales din considerente de gust. Vreau sa concep cateva utomatizari care oricum sunt mai complicate pe analogic (ca si mod de realizare), ca de mult nu am mai lucrat ceva electronica si mi-e pofta. Vreau sa folosesc inclusiv senzori optici si fibra pentru captarea se semnal.

LDH mersi pentru sfaturi. Vreau sa pun polistiren sub linii dupa care sa confectionez terasamentul, adica mai simplu sa umpu cu pietris. Voi fixa liniile cu suruburi mici, chiar am fost la praktiker si m-am aprovizionat cu cuie de mici dimensiuni si suruburi (cuie de 0.8 si de 1 mm si suruburi pentru lemn de 2X16).

Este buna ideea cu taierea, am vazut ca in principiu ar functiona, eu am folosit pentru taiere la marginile placilor freza mica cu disc de 1 mm.

Am vazut pe forum, evident nu am incercat inca, asa ca intreb: dupa lipirea sinelor pe pluta sau polistiren, am inteles ca se scot suruburile de fixare. Adezivul este suficient pentru a le mentine pe pozitie?
Nu ma refer la sinele drepte si curbe cat mai ales la cele flexibile, unde apare o solicitare in plan orizontal, pentru "a forta" sina sa adopte curbura dorita.
Adica din ce am vazut ordinea ar fi: montare sine si fixare cu suruburi, lipire, scoatere suruburi, formare terasament 9adaugare de pietris care se lipeste apoi cu o seringa cu solutie de aracet apa si detergent de vase).

Pentru lipire se foloseste universalul aracet presupun care are proprietatea remarcabil aca devine transparent?

Revin cu imagini care descriu starea actuala a machetei. Nu am facut mare lucru din lipsa de timp, dar sper ca lucrurile sa ajunga la yun bun sfarsit.
Reiau putin, deoarece in urma unor modificari prin serverul de poze, vad ca unele imagini nu mai sunt disponibile.

Evolutia este lenta, din cauza simpla a vremurilor moderne, lipsa de timp. Joburile actuale sunt facute a ocupa cat mai mult din zi, si impartit intre diferitele aspecte ale acetui hobby relativ nou, modelismul, recunosc ca avansul pe scara de timp nu este tocmai satisfacator.

Prima data am analizat locatia in care sa incerc a plasa aceasta macheta.
Evident, ca locuitor la bloc, am o problema de spatiu. Asa ca am fost nevoit a renunta la planurile initiale, in scopul de a ma incadra in spatiul disponibil.
Orice demarare a unei astfel de machete presupune alegerea unei scari, a unei tematici, a unei perioare istorice. Ca scara am optat din start pentru H0 din doua motive: multe modele disponibile pe piata, respectiv detalii vizuale relativ mari care sa-mi permita si ceva scratch build.

Ca tematica as fi vrut de toate, un triaj sau o gara mare, locatie muntoasa pentru exersarea tehnicilor, locatie industriala ca impact vizual. Am hotarat ca macheta sa fie constituita din 2 module sau segmente cum se numesc de fapt de dimensiuni mari, 1.2 x 1.2 m, si mai multe module ulterioare de dimensiuni mai mici. Modulele mari trebuie sa-mi permita sa rulez doua garnituri in mod independent, sa exersez tehnicile de relief, si sa folosesc o remiza circulara.

Reiau imaginea care descrie macheta: am desenat cu verde partea de mobilier din incaperea folosita ca gazda a machetei, iar cu portocaliu modulele acesteia. Ulterior schema a suferit modificari in sensul ca macheta s-a rotit practic cu 180 grade, iar la modulul 6 s-a renuntat.

Deci s-a plecat de la aceasta schema de locatie.


S-a adoptat un traseu de baza de acest tip.


S-a simplificat traseul, pentru a evita aglomerarea de linii, precum si pentru a nu necesita iesirea pe un modul suplimentar la un azimut diferit de zero, la ceva in genul prezentat pe schita electrica urmatoare.


Nu mai reiau toata poveste de stabilire a traseului, am precizat ca am optat pentru o structura cu blat, in detrimentul unei structuri deschise, de tip cofraj. Blatul este o placa de osb, montata pe un cadru din rigle din lemn recuperate, rigidizat cu rigle mediane, si ulterior, urmand sfaturile primite si cu supci diagonale care au avut un efect imediat si corespunzator.

Montarea modulelor se face pe picioare metalice de mobilier de tip masa, detasabile din flansele filetate care sunt fixate pe partea inferioara a blatului prin intermediul unor placute din pal. Rolul acestora este de crestere a grosimii de prindere cu suruburi din lemn, care asigura o stabilitate mai buna si efect de antismulgere.

Asa cum s-a discutat cu ceva vreme in urma aici, macheta va fi comandata in analogic. Am optat pentru aceasta solutie, intr-o lume a digitalului, tocmai din placerea de a construi cate ceva si in domeniul electronic. Tot ceea ce tine de comanda macazelor, iluminarea constructiilor si de ambient, comanda semnalelor, alimentarea tronsoanelor de sina se va face in analogic. Scopul este acela ca pe macheta sa poata circula in doua sensuri sau in acelasi sens garnituri pe cele doua trasee.

Schema generala este prezentata mai sus. Aceasta va mai putea suferi imbunatatiri in momentul in care voi lucra concret pe partea electrica. Cu portocaliu am marcat tronsoanele de sina alimentate separat, cu rosu comanda electrica a macazelor, cu verde intreruperile de traseu.

Am gasit o carte in format digital, care contine mai multe sectiuni, plecand de la celebra macheta pe care o folosesc americanii ca si referinta, cea a lui Lionel. Evident lucrurile au evoluat mult de atunci, in domeniul componentelor electronice, comanda se poate face mult mai discret. Exista insa solutii pentru analogic de comanda a diferitelor sisteme electronice, inclusiv pentru iluminare selectiva in vagoane. Vom discuta despre acestea la momentul oportun.

De asemenea asa cum s-a discutat, macheta a fost pusa provizoriu pe pozitie, s-au aliniat placile si s-au dat gaurile de fixare intermodul, sau plasat aproximativ sinele pentru a vedea ce si unde va veni conectat din punct de vedere electric.




Nu am facut o proiectare in care sa tin cont de pante cu am folosi aplicatia soft, dupa care m-am orientat in functie de sinele si macazele avute la dispozitie.
Odata rezolvata partea cu plansetele de lucru, m-am gandit la o solutie de mascare. De regula se foloseste panza in partea cu "publicul", am optat insa pentru o alta solutie.
Eu m-am gandit la a monta doua panouri demontabile cu surub si piulita fluture in partea frontala, realizate din PFL (MDF) care este usor si cu o rama din lemn. Am cumparat rigle din lemn, le-am baituit si lacuit, le-am taiat la colturi la 45% grade si le-am monta pe pfl cu aracet si cuie mici. Astfel am obtinut copertina fata.

Deoarece pe macheta voi avea si zona montana, care are o extindere destul de mare pe latime, pentru a putea scoate trenurile deraiate din tuneluri, am nevoie si de o zona de vizitare. Zona montana o confectionez nefiind adeptul reliefului, asa cum am precizat, mai mult in scop didactic, pentru a vedea cum sta treaba cu stancile, iarba, in general teraformarea. Pentru aceasta am confectionat doua panouri tot din pfl, cu fante de vizitare, rama ceva mai groasa pentru a conferi rezistenta suprastructurii in acea zona. De ce doua, pentru ca am folosit de aceasta data ce am avut la indemana, recuperari, si oricum nu ma deranja lipsa de continuitate in zona cu pricina.

In partea din spate, cea opusa privitorului, acolo unde de regula sta seful, am vanit tot cu o structura din pfl si rigle din lemn, pe de o parte pentru a sustine partea de teraformare a tunelului, de aceasta data la iesire, pe de alta parte pentru a monta ulterior un poster de landscape, adica mai pe romaneste o poza care sa iluzioneze privitorul ca o linie fictiva.










Urmatoarea etapa a fost "plantarea" liniilor.
Initial, am pozat toate liniile si macazele pe suprafata blatului, asa cum am aratat, folosind inaltatoare din lemn pentru a simula pantele, pentru a vedea cam unde se situeaza fiecare tronson si unde vin facute intreruperile. Am marcat pe planseta fiecare pozitie in parte, pentru a se regasi mai usor la montajul final, si de asemenea am marcat intreruperile electrice, pentru a avea maximum de posibilitati de comanda in analogic.

Prima greseala facuta de mine aici, a fost ca nu am folosit acelasi tip de sina. Acum, daca ar fi sa refac structura as merge exclusiv pe sina flexibila, care ofera foarte mare libertate de actiune. Dupa montajul provizoriu, am facut un test de rulaj si am constatat, ca in practica, fata de schema incercata de mine in softul de proiectare, au aparut mici diferente. Vagoanele lungi, de calatori, aveau probleme de rula in partea modulului al doilea, astfel ca am refacut traseul, adica, mai pe romaneste, am indulcit curbele putin.

O alta greseala a fost ca am pretaiat sinele la separarea modulelor, in loc sa le pozitionez pe ambele blaturi si sa le tai ulterior.

Dupa ce am vazut in mare ce si cum, folosind liniile de ghidare trasate pe conturul aproximativ, am decupat suporti din polistiren de parchet melaminat, care se vor constitui ulterior in terasament, sau mai bine spus suport de terasament. Aceasta pentru zonele cu diferenta de nivel rezo. Pentru zonele unde exista diferenta de nivel, am folosit bucati de rigla de lemn, montata cu aracet si suruburi pentru lemn pe niste mici talpi din placaj, care se fixau pe blat. Adica in loc sa trec cu sububurile de jos in sus prin blat, pentru a fixa rigla de lemn, am prins rigla pe o talpa, montata de sus in jos pe osb. Riglele din lemn erau trasate initial, pentru a obtine panta dorita, acceptabila zic eu pentru majoritatea tipurilor de material rulant.

Intre riglele respective am folosit ca material de umplutura polistiren expandat, peste toata structura, un "traseu" din pfl si polistiren de parchet laminat pentru suportul terasamentului.
Poate parea o solutie greoaie, insa asta mi-a venit in minte atunci, si repet, am folosit tot felul de materiale avute la dispozitie. Oricum structura respectiva este extrem de rigida.

Iata si cateva imagini de la montaj. Poate parea derutant ca au disparut mastile spate, acestea insa au fost demontate temporar pentru un acces mai facil.

A urmat cablarea. De fapt debutul cablarii, adica realizarea de conexiuni cu tronsoanele de sina.
In locurile unde traseul a trebuit intrerupt, am folosit sau nu clipsuri conectoare izolatoare, pentru debitare folosind o freza de debitat cu discuri. Aceeasi freza am folosit-o ulterior, pentru a slefui lipiturile, toate cenexiunile fiind lipite cu cositor pe sine.

Pentru conexiuni am folosit sarma recuperata deoarece am avut la dispozitie o gramada de cabluri de toate felurile, de calitate buna, de la diferite echipamente. Asa cum se vede in imagini, am sortat sarma pe culori, pentru a lucra unitar din punct de vedere al alimentarilor ca polaritate, tuburile le-am tinut din diverse motive (nu ca sunt foarte econom din fire ci dimpotriva, dar varnisurile sunt ok la a trage diverse prin ele, folosite ca masnon la diferite actionari mecanice, si le mai am in vedere pentru un alt proiect inceput demult, izolatoare de geamuri la un vagon scara G).

Dupa efectuarea tuturor lipiturilor, am conectat cablurile la un variator piko si am alimentat macheta. Am constatat evident o gramada de zone nealimentate care se datorau faptului ca sinele mele sunt din bucati. Am identificat cu loko din imagine zonele fara alimentare si am plantat cate un stegulet rosu. la un moment dat fiind destule pe blat. Apoi am luat fiecare stegulet in parte si am remediat problema, in principal prin cositorirea capetelor de sina in tronsoanele respective.

La final totul a functionat ok, adica nu am mai avut intreruperi.

Ca o remarca, am vazut ca majoritatea celor care monteaza sine folosesc suruburi pentru lemn, cu piulite cu care fixeaza provizoriu sina pana la aplicarea de terasament.

Am aplicat alta metoda, care zic eu ca a dat rezultate bune si anume fixarea sinelor cu cuie de 0.8 mm, prin orificiile din traverse, acolo unde era cazul facand alte orificii. Cuiele sunt extrem de finute, pentru a le aplica fiind nevoie de o penseta sau de un patent fin.

A urmat aplicarea de terasament. Am folosit o punga de nisip noch, pentru a determina granulatia "pietrisului", dupa care am folosit nisip de constructii, pe care l-am cernut. Am folosit 2 site, una grosiera si una fina, dupa trecerea prin cea grosiera am obtinut pietre mai mari, la scara vorbin, care se vor folosi la tot felul de aplicatii, iar dupa trecerea prin sita fina am eliminat nisipul cu diametru foarte mic. A ramas ceva care vizual este identic cu dimeniunea furnizata de noch, cu avantajul unui mix de culoare gata facut.

Dupa uscare si cernere, am folosit un amestec de apa si aracet transparent, cu ajutorul unei seringi am aplicat amestecul pe nisipul preformat, in prealabil folosind doua pensule de indreptare a terasamentului. Aderenta a fost buna, dupa uscare am aspirat surplusul, si am montat stegulete rosii dupa metoda descrisa anterior, acolo unde s-a mai necesitat completarea. Pozele sunt facute in prima parte a aplicarii de terasament.

Am intampinat ceva dificultati in zona macazelor, unde a trebuit umblat cu ceva mai multa grija si a fost nevoie uneori de destepenirea mecanismului pe care ajunsese cate o picatura de adeziv.

Minusul acestei lucrari consta zic eu in forma generala a terasamentului, nu am reusit sai dau peste tot sectiunea trapezoidala clasica, si ceea ce nu-mi place dar nu am facut modificari consta in cantitatea prea mare de nisip peste traverse. Acestea cred ca trebuiau lasate mai golase. Am tinut cont de aceasta autoremarca la urmatoarele terasari pe care le-am facut.

Ce am vrut sa fac in continuare (am si facut chiar daca nu am ales o solutie extrem de fiabila) a fost sa pun catenara in tunel. De fapt in tunelul dublu, daca se poata pastra denumirea chiar daca liniile sunt defalcate pe inaltime. Am realizat aceasta diferenta de nivel, initial proiectata pentru a mai avea o iesire in al saselea modul la care am renuntat. Adica trebuia sa fie un tunel cu linie simpla si o linie suprainaltata, dar descoperita din care la un moment dat sa se plece pe un alt bloc. Am renuntat la ideea respectiva, dar diferenta de nivel am pastrat-o.

Referitor la catenara din tunel, citisem cam cum s-ar face, am vazut si unele poze, atat pe net cat si la clubul clujean. Daca nu ma insel acolo era vorba despre o sina sau un alt element metalic fixat ingenios de un tavan din placaj.

La mine structura fiind un pic mai bizara, ca tavan folosind tot polistiren, am cautat alta metoda, de improvizatie, plecand de la faptul ca aveam deja pilonii din lemn de sustinere a pantei (riglele dimensionate despre care am vorbit).

Pe acestea m-am gandit sa montez sarma si suportii catenarei.

Pe suportii respectivi am prins niste coltare din aluminiu, negre, cu gauri folosind suruburi pentru lemn. De coltarele respective am prins alte componente din aluminiu, cu suruburi urmand ca de acestea sa fixez sarma de catenara. Pentru a identifica un traseu cat de cat corect, atat geometric cat si din punct de vedere al inaltimii, am folosit un vagon de marfa, de care am prins un betisor, reglat dupa cota pe care o aveam de la un stalp de catenara cumparat ca model respectiv inaltimea pantografului unei electrice.
Evident ca ar fi existat unele abateri, tolerabile insa atat in plan cat si pe verticala.

Dupa cum se vede din imagini am renuntat la ideea cu tablitele suplimentare din aluminiu, pentru ca mi s-a parut o solutie nefiabila, adica suport in suport, cam aiurea. Very Happy

Am folosit altceva, si anume sarma cositorita de la agrafe mamut de birou, care are o grosime suficienta pentru a asigura stabilitatea firului.
Am dezdoit agrafele, le-am indreptat cu un patent, dupa care le-am montat folosind suruburi metrice si saibe pe placutele negre inL, taiate la lungime astfel incat sa respecte traseul liniei. Elasticitatea sistemului a permis si modificari usoare a pozitiei pe verticala dupa montare.

Voi continua cu mersul machetei, cand am un pic de tipm cu postarea imaginilor de la starea actuala. In acest moment este in stand by, deoarece am in lucru o gramada de alte proiecte, dar sper ca in scurt timp sa apuc sa mai fac cate ceva.
Oricum au mai fost facute ceva lucrari, pe care o sa le descriu in cele ce urmeaza.

A urmat umplerea zonei muntoase.
Am dorit a folosi partea superioara unde se va dezvolta un mic orasel.
Pentru umplere am folosit un talmes balmes de materiale, care in poze arata ca o furtuna necontrolata, dar care in final si-a atins scopul.

Initial am vrut sa construiesc un structura bazata pe straturi de polistiren expandat, din care nu prea mai aveam.
Asa ca am facut o structura "gofrata" din polistiren extrudat de 2 cm, umplut cu resturi de expandat, urmand ca doar foaia tavan a tunelelor sa fie dintr-o bucata, expandat gros.

Peste structura de polistiren, lipit in functie de situatie cu aracet concentrat, adeziv universal bison, adeziv de polistiren la tub sau galeata, am venit cu fasii din plasa pentru polistiren, de fapt autoadeziva pentru rigips. Peste aceasta am tras un strat de ipsos, aditivat de mine cu aracet, care din experienta proprie stiu ca se constituie intr-un material foarte rezistent.

In zonele de tunel (cele interioare) procedura a fost aceeasi, adica bucatele de polistiren, plasa, ipsos.

Ulterior, am confectionat mici stanci sau denivelari de teren, din hartie de ziar mototolita si fixata cu scotch hartie pentru zugraveli. Peste s-a venit cu mai multe straturi de prosoape de bucatarie, cu aracet diluat cu apa.

Structura nu era definitivata la vremea respectiva deoarece munceam la portalele de tunel.

Portalele le-am confectionat din polistiren extrudat. Am taiat cu un firez de traforaj contururile, ele avand o forma specifica macheteie mele, cu diferenta de nivel. Ulterior am gravat cu un creion pietrele pe structura. Folosind pentru portalul oval carton debitat bucatele la dimensiunea pietrelor mai mari, cu ajutorul unei pensete si superglue le-am montat pe portal. La portalul drept, am folosit partial o alta tehnica, si anume fasii din forex gravate, care sa simulete pietroaiele la gramada si nu individual pentru tavane.

Dupa realizare, am vopsit cu diferite nuante de gri portalele, am incercat scoaterea in evidenta a rosturilor, am aplicat ceva weathering, un pic cam prea mult parca dar asta este.

Din acest motiv nu am dat cu stratul de vopsea de baza peste hartia cu aracet, deoarece casele fiind iluminate s-a pus o problema. Intr-un documentar al unei machete mult mai mari germane, am vazut cum se strecoara tipul pe sub macheta pentru a schimba un bec care nu functiona ok.
Si sa ivit intrebarea cum voi proceda eu. Loc sum bacheta este berechet, problema consta in faptul ca acele case sunt peste zona de tunel, pe munte, deci este exclus a vin cu fire care sa strapunga intreaga structura.

O solutie ar fi fost sa fac acoperisurile demontabile. Mi sa parut complicata, acoperisurile in general la casele piko sunt din 2 bucati, mai putin la cea de la kibri, pentru a fi mobil si rigid ar fi trebuit sa montez piese suplimentare de ghidare pe peretii caselor.

Asa ca am adoptat o a doua solutie.
Soclul caselor are un decupaj central, astfel incat am confectionat niste suporti din polistiren extrudat de 2 cm, cu dimensiuni identice cu ale decupajelor.
Prin suporti am dat cate doua gauri prin care am trecut cilindrii din plastic recuperati din carioci vechi, iar pe partea opusa polistirenului un canal prin care voi trece firele.

Iata cateva imagini pentru inceput cu casutele asamblate.

Am folosit exclusiv LEDuri cu lumina alba, rece, care zic eu ca este ok difuzata prin imitatia de perdele livrata in kituri. Voi lipi soclurile din polistiren de macheta, cu adeziv dedicat polistirenului, si voi ineca sub alte straturi de servetele sarmele de alimentare care se vor aduce intr-un bloc de comanda. Comanda tuturos caselor, masinilor, instalatiilor de pe mecheta sa va face cu o sursa separata.

Am folosit pistolul cu adeziv atat la imobilizarea suplimentara a tevilor dupa lipire, cat si a firelor de conexiune.