Asa e, Dorine, din pacate interesul nu ca e indoielnic, ci nu e deloc.Intr-un popor care si-ar fi iubit istoria si ar fi fost in situatia noastra, lumea ar fi alergat cu sufletul la gura sa vada, sa pozeze ce mai e din ce-a fost. As avea o intrebare : cati s-au grabit sa se duca sa fotografieze aburoaicele din Sibiu, Resita, Subcetate si pe unde mai sunt ele? Ori macar cateva reclive din marile parcuri SAAF care au existat pana nu demult, mai exact pana prin 2003, si in care puteau sa vada muuulte multe chestii. Pai va spun eu : ii numeri pe degete pe acei cativa.
Nu demult la Sibiu intrebasem pe cativa ceferisti din depou "Domnule, vine lumea pe aici sa le vada, sau stau sa rugineasca degeaba ? ".Raspunsul a fost dureros :"Mai mult straini domnule draga...de-ai nostri foarte foarte rar am vazut, iar ai nostri care vin, am vazut ca pozeaza mai mult partea de exploatare".Ce mai e de zis dupa toate astea ?
Hai sa zicem ca ce-a gost a fost, dar o a doua intrebare ar fi din ce e acum : cati au luat la puricat macar marile depouri din tara, care inca mai sunt si e cate ceva de vazut in ele ? Acel ceva poate maine nu mai e ?A facut cineva treaba asta ? Hmm...m-as mira !
Pai vor veni unii care vor spune ca e acces dificil, latrai multi, etc. Hai pardon ?! Omule, daca te intereseaza domeniul, te duci si la Honolulu si tot pozezi. Daca altii au putut, au putut nu pentru ca au fost mai cu mot, ci pentru ca i-a interesat.Intr-o pasiune, daca exista cu adevarat, scuze de genul asta sunt penibile.
Pasiune nu inseamna numai fotografiatul in gari, editatul in photoshop si postatul pe net la rang de arta fotografiei, ori filmari care mai de care mai penibile facute cu bricheta si postate din nevoia de a arata ceva. Daca esti pasionat adevarat, atunci inseamna mult mai mult de atat. Inseamna sa fii interesat de orice tine de domeniu ( pentru ca si jegul ala de aburoaica, care sta si rugineste, candva tinea locul "elodiei"). Mai inseamna si ceva sacrificii, sa mergi sa descoperi locuri, locatii, sa faci munca de teren sa vezi "cum e aici, cum era atunci". In niciun caz sa astepti orice de pe la altii de pe forumuri si sa te plangi ca CFR-ul e de rahat, ca nu se face nimic cu patrimoniul si ca maine poimaine se duce de rapa tot.
Sa nu uitam nici ca spre deosebire de alte pasiuni, cea feroviara ofera foarte foarte multe oportunitati. Dupa parerea mea un varf de lance dintre multe pasiuni.Poti combina modelism, fotografie, excursii, explorare, etc, etc.Satisface multe gusturi. Insa cati de la noi "exploateaza" aceasta pasiune la maximul potential ?Pai foarte putini.
Sa nu uitam, ca in Romania, peisajul feroviar ofera inca multe multe lucruri de vazut, unele pentru care altii vin de la mii de kilometri sa le vada...chestii pe care altii nu le au. Noi dam cu piciorul si stim numai sa ne plangem ca se demoleaza tot. Cati dintre noi stiu ce-i ala voluntariat ? E chestia aia care in loc sa clampani la taste asa cum fac si eu acum, sa te duci si sa dai cu pensula pe cazan la o aburoaica alaturi de alti cativa ca tine, ca sa ai la colectie ceva in stare frumoasa si curata, nu in stare de cadavru ascuns prin nu stiu ce boscheti. Cati au facut asta? 5% din cei de aici...poate nici macar. De ce nimeni nu organizeaza ceva, sa mergem la Sibiu, sa vorbim cu cei de acolo sa punem mana de la mana sa vopsim aburoaicele de acolo ? Pfff...pai n-am timp ca vine iarna, lucrez si in weekend, n-am benzina, n-am nici prea multi bani...stau cu copilul, lucrez la nu stiu ce...Ok.
Dupa toate astea ne mai plangem ca muzeul de la Resita si cine stie mai ce se inchide ? Pai nu cred ca ar mai fi cazul. :-?