Iar despre CFR 43 "Calugareni"
- Autor subiect ICRA
- Dată creare
.
catalin
Well-Known Member
catalin
Well-Known Member
Am revenit cu o mică enigmă.
Vă rog să priviți tenderul locomotivei din imagine:
Locomotivă de numește Limmat 4-2-0 este o reproducere funcțională din 1947 care de afla in muzeul ferat din Lucerne Elveția. Originalul a fost construit în 1847 la Emil Kessler of Karlsruhe, Germania.
De ce aceasta asemănare cu tenderul Călugăreniului ?
Vă rog să priviți tenderul locomotivei din imagine:
Locomotivă de numește Limmat 4-2-0 este o reproducere funcțională din 1947 care de afla in muzeul ferat din Lucerne Elveția. Originalul a fost construit în 1847 la Emil Kessler of Karlsruhe, Germania.
De ce aceasta asemănare cu tenderul Călugăreniului ?
Salut,
N-ar trebui sa te mire asemanarea intre un tender nemtesc si unul englezesc. Pana la urma, oricum am lua-o, tehnologia cailor ferate a fost inventata si dezvoltata in Marea Britanie, ei sunt inclusiv cei care au fixat standardul ecartamentului caruia azi ii spunem "normal" iar restul lumii la inceput n-au facut decat sa-i copieze.
Desigur, pe parcurs, pe masura ce tehnologia se dezvolta au inceput sa apara diverse inovatii interesante din partea inginerilor nemti, austrieci, francezi, americani etc. pe care uneori insisi englezii le-au preluat cu entuziasm, atunci cand se dovedeau utile. Nu trebuie sa ne imaginam lumea tehnologiei aburului ca fiind o lume statica, in care inginerii din fiecare tara sapau in groapa lor fara sa se uite la ce mai fac altii din alte tari. Din contra, ei erau intr-o competitie acerba si erau foarte atenti la orice descoperire in domeniu, iar atunci cand se dovedeau utile, le adoptau imediat.
Ca sa-ti dau un exemplu scurt, in 1858 un francez, pe numele lui Henri Giffard, care a mai inventat si alte chestii la viata lui (vezi dirijabilul Giffard) a inventat un tip de injector care-i poarta numele. Injectorul este un dispozitiv care foloseste presiunea aburului ca sa scoata apa din tender si s-o INJECTEZE automat in cazan, astfel incat in cazan sa ramana mereu o cantitate de apa care sa permita utilizarea in siguranta (daca bolta focarului ramane fara apa, datorita caldurii se deterioreaza si exista riscul inclusiv sa explodeze). Cum spuneam, Giffard si-a patentat injectorul sau in 1858, iar numai un an mai tarziu, in 1859, locomotivele britanice de pe linia Cernavoda-Constanta erau deja dotate cu acest tip de injector. Voila!
N-ar trebui sa te mire asemanarea intre un tender nemtesc si unul englezesc. Pana la urma, oricum am lua-o, tehnologia cailor ferate a fost inventata si dezvoltata in Marea Britanie, ei sunt inclusiv cei care au fixat standardul ecartamentului caruia azi ii spunem "normal" iar restul lumii la inceput n-au facut decat sa-i copieze.
Desigur, pe parcurs, pe masura ce tehnologia se dezvolta au inceput sa apara diverse inovatii interesante din partea inginerilor nemti, austrieci, francezi, americani etc. pe care uneori insisi englezii le-au preluat cu entuziasm, atunci cand se dovedeau utile. Nu trebuie sa ne imaginam lumea tehnologiei aburului ca fiind o lume statica, in care inginerii din fiecare tara sapau in groapa lor fara sa se uite la ce mai fac altii din alte tari. Din contra, ei erau intr-o competitie acerba si erau foarte atenti la orice descoperire in domeniu, iar atunci cand se dovedeau utile, le adoptau imediat.
Ca sa-ti dau un exemplu scurt, in 1858 un francez, pe numele lui Henri Giffard, care a mai inventat si alte chestii la viata lui (vezi dirijabilul Giffard) a inventat un tip de injector care-i poarta numele. Injectorul este un dispozitiv care foloseste presiunea aburului ca sa scoata apa din tender si s-o INJECTEZE automat in cazan, astfel incat in cazan sa ramana mereu o cantitate de apa care sa permita utilizarea in siguranta (daca bolta focarului ramane fara apa, datorita caldurii se deterioreaza si exista riscul inclusiv sa explodeze). Cum spuneam, Giffard si-a patentat injectorul sau in 1858, iar numai un an mai tarziu, in 1859, locomotivele britanice de pe linia Cernavoda-Constanta erau deja dotate cu acest tip de injector. Voila!
Acum vad mai bine, pe telefon mi s-a incarcat imaginea in pataratele, parea a fi tenderul de la o Stroussberg.
Cu exceptia cutiei din dreapta si numarul 43, as zice ca sunt aceleasi tendere.
Cu exceptia cutiei din dreapta si numarul 43, as zice ca sunt aceleasi tendere.
.Cutia pare a fi de scule. Tenderul poate fi al vreunei masini identice, sau nu.
3 osii?
Poate ne lamureste Catalin mai bine.
3 osii?
Poate ne lamureste Catalin mai bine.
catalin
Well-Known Member
Dragilor nu mi-e foarte clara întrebarea. Eu stiu asa ca exista o poza in care Calugareniul apare cu un tender pe 3 osii. Si este o poza din jurul anului 1924...si locomotiva nu arata foarte bine. Ce pot sa deduc eu este ca masina a capatat tenderul asta in perioada teribila a primului razboi când ce se incropea orice...numai sa mearga. Plus ca un tender mai greu nu cred ca deranja pe nimeni ca oricum infrastructura Regatului din anii ww1 nu permitea nici pe departe viteza maxima a locomotivei.
In rest...toate sursele indica faptul ca al nostru Calugareni era legat cu tender pe 2 osii, adica cel din poze. Ca la RK ul din anii '30 a capatat tenderul ei sau tenderul unei surori din serie si i s-a turnat placuta cu numarul...asta nu mai stiu si poate nu o sa stim vreodata.
Dar ce stim din "darile de seama ale seriviului tractiune", schite, poze, documentele de la Arhivele Statului e ca tenderul ei a fost pe 2 osii.
Indicatorul de pe lateral este pentru apa.
In rest...toate sursele indica faptul ca al nostru Calugareni era legat cu tender pe 2 osii, adica cel din poze. Ca la RK ul din anii '30 a capatat tenderul ei sau tenderul unei surori din serie si i s-a turnat placuta cu numarul...asta nu mai stiu si poate nu o sa stim vreodata.
Dar ce stim din "darile de seama ale seriviului tractiune", schite, poze, documentele de la Arhivele Statului e ca tenderul ei a fost pe 2 osii.
Indicatorul de pe lateral este pentru apa.
Poza este de pe Wikipedia iar descrierea spune:
Deutsch: Güterzuglocomotive C I Nr. 78 Rizlihorn der Schweizeriſchen Centralbahn, gebaut 1873 inn Emil Keſslers Machinen-Fabrique zů Eſslingen (Fabricationsnr. 1276), 1877 an Ruſsland, von dort ſchließlich an die Rumäniſchen Staatsbahnen als Nr. 139 (nach 1894 Nr. 528) Slănicul, zwiſchen 1922 und 1927 außer Dienſt geſtellt.
Eu stau prost cu germana, dar este cumva vorba de o captură de război?
Deutsch: Güterzuglocomotive C I Nr. 78 Rizlihorn der Schweizeriſchen Centralbahn, gebaut 1873 inn Emil Keſslers Machinen-Fabrique zů Eſslingen (Fabricationsnr. 1276), 1877 an Ruſsland, von dort ſchließlich an die Rumäniſchen Staatsbahnen als Nr. 139 (nach 1894 Nr. 528) Slănicul, zwiſchen 1922 und 1927 außer Dienſt geſtellt.
Eu stau prost cu germana, dar este cumva vorba de o captură de război?
Hello all,
Bravo, interesanta demonstratie, cred ca trebuie sa acceptam evidenta: tenderul care este acum atasat locomotivei noastre Calugareni este de fapt un tender produs de Emil Kessler, Esslingen si a fost initial agatat dupa una din locomotivele primite de la guvernul rus dupa 1877 si numerotate la CFR cu numerele 134-139 (din 1894 numerele 523-528). Toate tenderele epocii erau oarecum asemanatoare, dar sa aiba exact aceleasi nituri si suruburi mi se pare exclus... plus ca tenderul respectiv are un stil oarecum diferit fata de locomotivele britanice, se vedea pe el inca de la inceput ca este "altceva", chiar si inaltimea era un pic diferita, poate cu vreun inci, dar suficient cat sa fie clar ca e din alta piesa. Cred ca putem accepta ca este produs cu patru ani mai tarziu decat credeam, este nemtesc in loc de britanic si in cele din urma este absolut la fel de valoros ca si originalul pierdut pentru totdeauna.
Ramane intrebarea ce fel de tender era de fapt atasat dupa locomotiva Calugareni initial. In poza unica din gara Filaret eu nu cred ca ai putut sa vezi trei osii pentru ca sta fochistul chiar in dreptul lor si nu se vede mare lucru.
In schimb stiu din experienta companiilor feroviare britanice din anii respectivi ca deja la momentul acela se facea diferentierea intre trenuri rapide de pasageri si trenuri mai lente, de marfa. Chestia asta s-a respectat si pe Bucuresti-Giurgiu, ei aveau locomotivele cu numarul 2, 4, 6, 7, 8, 9 (= 6 exemplare) cu doua osii cuplate precum si locomotivele cu numarul 1, 3, 5 (= 3 exemplare) cu trei osii cuplate.
Locomotivele cu doua osii cuplate aveau roti de diametru mai mare si erau considerate locomotive de viteza pentru trenuri de pasageri, locomotivele cu trei osii cuplate aveau diametrul rotilor ceva mai mic si erau considerate locomotive mai lente, de marfa. Corespunzator numarului de osii ale locomotivelor se faceau si tenderele, respectiv tendere mai usoare cu doua osii pentru locomotivele trenurilor de pasageri si tendere grele cu trei osii pentru locomotivele trenurilor de marfa. Aici s-ar putea sa ne inselam, fiindca nu eista vreo data certa prin arhive si mergem pe presupuneri, insa cam asta era logica. Deci Calugareni trebuie sa fi avut dupa ea tot un tender cu doua osii care nu poate sa fi aratat foarte diferit de cele britanice din aceeasi perioada. Intorcandu-ma la poza unica de la Filaret, parca se vad acolo vag doua arcuri lamelare in dreapta si in stanga capului fochistului, ceea ce ma duce cu gandul la un tender asemanator celor de pe Cernavoda-Constanta, cu arcurile deasupra fremului si in afara cutiei tenderului.
Asadar, doar presupuneri, in schimb ma bucur sa vad ca am reusit sa identificam tenderul!
Bravo, interesanta demonstratie, cred ca trebuie sa acceptam evidenta: tenderul care este acum atasat locomotivei noastre Calugareni este de fapt un tender produs de Emil Kessler, Esslingen si a fost initial agatat dupa una din locomotivele primite de la guvernul rus dupa 1877 si numerotate la CFR cu numerele 134-139 (din 1894 numerele 523-528). Toate tenderele epocii erau oarecum asemanatoare, dar sa aiba exact aceleasi nituri si suruburi mi se pare exclus... plus ca tenderul respectiv are un stil oarecum diferit fata de locomotivele britanice, se vedea pe el inca de la inceput ca este "altceva", chiar si inaltimea era un pic diferita, poate cu vreun inci, dar suficient cat sa fie clar ca e din alta piesa. Cred ca putem accepta ca este produs cu patru ani mai tarziu decat credeam, este nemtesc in loc de britanic si in cele din urma este absolut la fel de valoros ca si originalul pierdut pentru totdeauna.
Ramane intrebarea ce fel de tender era de fapt atasat dupa locomotiva Calugareni initial. In poza unica din gara Filaret eu nu cred ca ai putut sa vezi trei osii pentru ca sta fochistul chiar in dreptul lor si nu se vede mare lucru.
In schimb stiu din experienta companiilor feroviare britanice din anii respectivi ca deja la momentul acela se facea diferentierea intre trenuri rapide de pasageri si trenuri mai lente, de marfa. Chestia asta s-a respectat si pe Bucuresti-Giurgiu, ei aveau locomotivele cu numarul 2, 4, 6, 7, 8, 9 (= 6 exemplare) cu doua osii cuplate precum si locomotivele cu numarul 1, 3, 5 (= 3 exemplare) cu trei osii cuplate.
Locomotivele cu doua osii cuplate aveau roti de diametru mai mare si erau considerate locomotive de viteza pentru trenuri de pasageri, locomotivele cu trei osii cuplate aveau diametrul rotilor ceva mai mic si erau considerate locomotive mai lente, de marfa. Corespunzator numarului de osii ale locomotivelor se faceau si tenderele, respectiv tendere mai usoare cu doua osii pentru locomotivele trenurilor de pasageri si tendere grele cu trei osii pentru locomotivele trenurilor de marfa. Aici s-ar putea sa ne inselam, fiindca nu eista vreo data certa prin arhive si mergem pe presupuneri, insa cam asta era logica. Deci Calugareni trebuie sa fi avut dupa ea tot un tender cu doua osii care nu poate sa fi aratat foarte diferit de cele britanice din aceeasi perioada. Intorcandu-ma la poza unica de la Filaret, parca se vad acolo vag doua arcuri lamelare in dreapta si in stanga capului fochistului, ceea ce ma duce cu gandul la un tender asemanator celor de pe Cernavoda-Constanta, cu arcurile deasupra fremului si in afara cutiei tenderului.
Asadar, doar presupuneri, in schimb ma bucur sa vad ca am reusit sa identificam tenderul!
