Cum e sa faci Practica la Facultatea de Transporturi

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
668
8
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Practica la Facultatea de Transporturi,
Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”
<i></i>
Jurnal de student – ziua I: 7 iulie 2009<i></i>


Dup㒠un an de studiu în cadrul Facultă’ţii de Transporturi, secţia „Material Rulant pentru Calea Ferată’”, iat㒠c㒠am participat şi la orele de practic㒠susţinute atât în catedră’, cât şi în cadrul Reviziei de Vagoane Bucureşti - Griviţa.

împreun㒠cu as. drd. ing. Camil Cră’ciun şi cu d-na as. drd. ing. Mă’dă’lina Dumitriu, am învă’ţat despre reviziile tehnice la trenuri, despre clasificarea şi descrierea boghiurilor, am vizitat interiorul ultimelor tipuri de vagoane modernizate şi am învă’ţat despre notarea marcajelor de pe vagoanele de că’lă’tori.
<i></i>

Locomotiva diesel-hidraulic㒠manevrând vagoane de că’lă’tori în Griviţa<i></i>



Personal am fost uimit şi am înregistrat orice informaţie primită’, atât pe suport fotografic şi scris, cât şi în bagajul de cunoştinţe. Mi-a plă’cut foarte mult s㒠stau printre oameni care lucreaz㒠cu trenuri şi, în cazul de faţă’, care au grij㒠ca orice detaliu de siguranţ㒠al circulaţiei s㒠fie respectat şi astfel încât că’lă’torii s㒠poat㒠ajunge la destinaţie în bun㒠regulă’.

C㒠tot vorbim de destinaţie, pentru mine, drumul însuşi a însemnat destinaţia mea, astfel c㒠ori de câte ori când mergeam în tabere şcolare spre Bră’ila, Constanţa, Braşov, Bucureşti sau Paşcani, eram interesat de trenuri, de vagoane, de locomotive…


6 dintre cele 8 linii de revizie pentru vagoanele de că’lă’tori<i></i>



Toate aceste curiozită’ţi au fost, în mare parte, desluşite în cadrul practicii. De îndat㒠ce am gă’sit Instrucţia 250 privind revizia tehnic㒠şi întreţinerea vagoanelor în exploatare, am citit-o şi am încercat s㒠corelez informaţia din documentaţie cu realitatea. Astfel, am reuşit s㒠disting marcajul unificat al vehiculelor FeRoviaRe, înţelegând proprietă’ţile fiecă’rui semn inscripţionat pe cutia vagonului.

în continuare, voi prezenta câteva dintre fotografiile şi informaţiile pe care le-am cules în timpul zilelor de practică’. în viitor mi-aş dori ca, în timpul anului universitar, s㒠se pun㒠mai mult accent pe partea practic㒠a orelor de studiu şi mai puţin pe teorie.[/b][/color][/color]

Prezentaţi legitimaţiile la control pentru c㒠intram în Revizia de Vagoane Griviţa<i></i>




7 iulie 2009<i></i>
O cruce a Sfântului Andrei şi un indicator de limitare a vitezei m-au întâmpinat la intrarea în curtea societă’ţii, în timp ce o hal㒠mare cu 8 linii de garare a vagoanelor ne aşteptau s㒠descoperim secrete. Secrete, care, poate pentru alţii nu înseamn㒠nimic, dar care pentru mine reprezint㒠un stil de viaţă’, un mijloc de relaxare.

Vagon de că’lă’tori ră’mas singur lâng㒠Magistrala 800, Bucureşti – Constanţa<i></i>


Revizia de Vagoane Griviţa Bucuresti<i></i>



Am mers toţi şi am semnat protecţia muncii într-o sal㒠dedicat㒠instruirii personalului din societate, personal care dep㒺eşte cifra de 800 de persoane.

Convoi de vagoane de că’lă’tori care aştepta revizia<i></i>


Panouri descriptive pentru vagoanele de că’lă’tori<i></i>



La scurt timp am poposit pe liniile de garare ale societă’ţii şi am urcat în vagoanele de că’lă’tori parcate garate aici. Numă’rul de linii sunt numerotate cu L x, unde x este numă’rul de ordine al liniilor, în timp ce în dreptul canalului dedicat pentru reparaţii erau montate pe deasupra becuri roşii care atenţionau punerea sub tensiunea a garniturilor de vagoane.

Vagoane de că’lă’tori pentru revizie<i></i>



M-am bucurat când am vă’zut c㒠vagoanele cu viteze sporite de circulaţie (160 km/h) au fost proiectate înc㒠din anii 90’. Am intrat, ală’turi de un inginer foarte bine documentat şi de d-nul profesor şi ni s-a fă’cut o trecere în revist㒠a principalelor caracteristici constructive şi de confort oferite. Majoritatea siguranţelor de pe tabloul de control sunt siguranţe bipolare, îns㒠cele care sunt conectate la reţeaua de înalt㒠tensiune au ră’mas fuzibile.

Vagon de dormit 71-70 construit în 2006 la Atelierele Griviţa Bucureşti<i></i>


Panou de control al vagonului de că’lă’tori<i></i>


Panou siguranţe vagon de că’lă’tori<i></i>



Am urcat în trenul internaţional Bucureşti Nord – Viena, unde proporţia de vagoane-cuşet㒠în tren este de peste 50%. Am intrat în vagoane de dormit de tip 71-70 cu 11 compartimente şi capabile s㒠circule cu vitez㒠maxim㒠de 160 km/h. Confortul era excepţional, se oferea baie cu WC şi duş incorporat, oglindă’, cuier şi dou㒠paturi per compartiment. Fiecare pat avea o lenjerie proaspă’t schimbată’. D-nul inginer ne-a atras atenţia c㒠acest vagon de dormit a fost pus la dispoziţie regelui Mihai în timpul deplasă’rilor sale prin Europa. Nu am uitat s㒠spun nici de faptul c㒠tot în compartiment era un LCD de 7 inci care putea afişa programe TV, filme DVD şi aşa mai departe.

Luă’m Internaţionalul pân㒠la Viena<i></i>


Compartiment vagon de dormit 71-70<i></i>


WC CFR Că’lă’tori de vagon de dormit<i></i>


Patul de la etaj<i></i>


Sleeping car de Romania<i></i>


Plă’cuţe de identificare a vagoanelor din Trenurile CFR-ului<i></i>



Butoanele pentru acţionarea luminilor şi pentru chemarea însoţitorului de vagon sunt plasate lateral, lâng㒠paturile de dormit, facilitând astfel accesul la funcţiile primare ale vagonului.

Mai apoi, am lă’sat trenul internaţional în urm㒠şi am urcat pe acceleratul 1641, cu vagoane de dormit, de clasa a II-a şi de clasa I. Cuşeta era un 71-31, 11 compartimente şi vitez㒠de circulaţie de 140 km/h.

Mergem cu Acceleratul la Piatra Olt? <i></i>


Butoane de închidere şi deschidere a uşilor<i></i>


Panou de control al unui vagon 21-90<i></i>


Vagoane Astra Arad cu licenţ㒠Alstom<i></i>


Marcajul numeric pe un vagon CFR Că’lă’tori<i></i>


Vagonul unui Tren Rapid de Constanţa<i></i>


Marcaj numeral şi literal al unui vagon de dormit 71-31<i></i>


WC al unui vagon de dormit 71-31<i></i>


Traseul unui vagon de că’lă’tori pe Trenul Accelerat Baia Mare – Bucureşti Nord<i></i>



Diferenţele de rang de tren s-au fă’cut vă’zute prin prisma aranjă’rii paturilor în compartimente, a WC-ului şi a opţiunilor pe care le oferă’. în schimb, grija pe care oamenii de la Romprest o ofera spaţiilor de că’lă’torit este aceeaşi, deoarece am vă’zut prin toate vagoanele muncitori care spă’lau şi aşezau pilote noi în compartimente.

Vagon de dormit 71-31<i></i>


O locomotiv㒠diesel-hidraulic㒠manevra vagoane de că’lă’tori<i></i>


Niciun vagon nu scă’pa de revizie<i></i>


Plă’cuţ㒠de vagon construit sub licenţ㒠50 53 20-76 021-6<i></i>


Suspensia principal㒠la un vagon 20-76<i></i>




Dup㒠ce am pă’ră’sit acceleratul, ne-am îndreptat în afara halei de reviziei şi am fă’cut cunoştinţ㒠cu un rapid care abia venise din tranzit. Felul în care arat㒠un vagon lă’sat de pasageri este de nedescris, iar munca celor de la salubrizare şi ordine interioar㒠ar trebui s㒠fie apreciat㒠pentru c㒠gă’sim vagoane cât de cât îngrijite. Totul ţine de nivelul de educaţie al că’lă’torilor şi nu de modul cum CFR are grij㒠de vagoane.

Elemente de suspensie şi timonerie la un vagon de că’lă’tori de clasa a II-a<i></i>


Capacul cutiei de osie la un vagon de că’lă’tori<i></i>


Articulaţia elastic㒠de tip silent-bloc a bielei de legă’tur㒠cu lonjeronii boghiului<i></i>


O osie montat㒠cu discuri de frân㒠pe un boghiu Y32 al unui vagon cu licenţ㒠Alstom<i></i>


Terminaţiile conductelor de aer cu furtune de aer şi robineţi Akermann<i></i>



Afară’, d-nul profesor şi d-na profesoar㒠ne-au explicat detalii tehnice despre boghiul Y32RS, care transporta cutia de vagon în stare deplorabilă’.

Suspensia primar㒠a unui boghiu Y32R<i></i>


Saboţi de frân㒠pentru vagoane de că’lă’tori<i></i>



îmi place mult atunci când mi se vorbeşte despre transportul feroviar, despre elemente de teorie care s㒠se lege strict de acest domeniu. Mi s-a spus c㒠în anul I voi studia mai mult materii generale, şi mai apoi, în anii mai mari, voi intra în pâine.

Afişaj electronic al unui vagon de că’lă’tori clasa a II-a<i></i>


Sursa de alimentare pentru un vagon de că’lă’tori<i></i>


Vagon de că’lă’tori aflat în Revizia de Vagoane Griviţa<i></i>


Sediul CFR Gevaro<i></i>


Vidanja portabil㒠Vogelsang<i></i>


Vagoane de că’lă’tori trase la gard din cauza expiră’rii Reviziei Tehnice Periodice<i></i>


Capă’t de vagon etajat de că’lă’tori<i></i>


Vagon etajat 26-16 modernizat de Remar Paşcani<i></i>



Am intrat în scurt timp în atelierul de strunjit roţi, unde ne-au aşteptat doi tehnicieni care ne-au explicat, în linii mari, ce se face când, cum, de ce şi pentru ce se strunjeşte o roat㒠de tren. Tot atunci, am putut observa pe îndelete un boghiu Y32RS.

http://www.youtube.com/watch?v=-vFVjuidW8o


Suspensia primar㒠a unui boghiu Y32R<i></i>


Aparatura cu tehnologie Siemens pentru strunjirea osiilor<i></i>


Un operator de strung ne prezenta etapele operaţiei de strunjire a bandajelor de vagoane<i></i>


Discul de frână’, plă’cuţele de frână’, cilindrul de frân㒠şi suporţii plă’cuţelor de frână’<i></i>


Cilindri de frân㒠pentru timoneria de frân㒠a vagonului dotat cu frâna pe disc<i></i>


Vagon de că’lă’tori cu boghiu Y32<i></i>


Cote admise la ieşirea din reparaţia de la strungul subteran pentru circulaţia in condiţii de siguranţa circulaţiei<i></i>



La plecare, am fost plă’cut surprins c㒠avizierul societă’ţii era compus dintr-o secţiune longitudinal㒠a unui vagon de că’lă’tori de clasa I cu 4 osii. Am aşteptat cu neră’bdare a doua zi de practică’. Dorind s㒠aflu mai multe despre codificarea numă’rului de înmatriculare şi despre inscripţiile şi semnele de pe vagoane, am accesat site-ul www.fml.ro şi am ră’sfoit instrucţia 250.

Vagoane de că’lă’tori modernizate şi colorate în Revizia Griviţa<i></i>


Vagon de clasa I pus pe boghiu Minden-Deutz modernizat<i></i>


Vagon de că’lă’tori modernizat la Ateliere CFR Griviţa seria 20-83<i></i>


Studenţi de la Facultatea de Transporturi primind explicaţii cu privire la sistemul de frânare al vagoanelor de că’lă’tori<i></i>


Cel mai special vagon cu boghiuri Minden-Deutz din lume<i></i>





Urmeaz㒠episodul II. V㒠mulţumesc!!
 
mishu88 a spus:
Am urcat în trenul internaţional Bucureşti Nord – Viena, unde proporţia de vagoane-cuşet㒠în tren este de peste 50%.

Un singur vagon cuseta circula in EN 346 "Dacia".
mishu88 a spus:
Vagon de dormit 71-70 construit în 2006 la Atelierele Griviţa Bucureşti

Vagoanele 71-70 nu au fost construite la Atelierele Grivita! Daca inginerul va ducea si la placa producatorului vedeati ca scrie Waggonbau Gorlitz GmbH DWA 1991. Vagonul este modernizat in 2006.
Vagoanele de dormit tip DWA au fost modernizate din seria 71-80 incepand cu anul 2003.
mishu88 a spus:
... D-nul inginer ne-a atras atenţia c㒠acest vagon de dormit a fost pus la dispoziţie regelui Mihai în timpul deplasă’rilor sale prin Europa...

Nu cred asa ceva.
mishu88 a spus:
Cuşeta era un 71-31, 11 compartimente şi vitez㒠de circulaţie de 140 km/h.

71-31 este vagon de dormit.
 
Buna,
Vagon de clasa I pus pe boghiu Minden-Deutz modernizat

E vorba de un Aeem 30-76, un fost Aimz260/261 al DB AG, modernizat incepand cu 1988 din vagoane UIC X Am202/203 produse incepand cu 1961.

Boghiul este un MD 361/362 cu frana pe disc si electromagnetica si cu amortizor anti ruliu si fata de starea in care a venit din Germania nu i s-a schimbat nimic, in afara vopselei!!! Nu are nimic, insa absolut nimic de-a face cu MD 33 autohton!

Este deplorabili ca oameni din sistem contribuie in acest mod la imprastierea de zvonuri si legende pe care altii, din necunoastere le iau de bune.
Din partea lui mishu mi-as dori o documentare mai profunda inainte de a scrie aici.
 
V㒠salut, Horia Ră’dulescu şi Florin!

E clar c㒠firava mea experienţ㒠în domeniul nomenclaturii de vagoane de că’lă’tori a avut ”succes” la dorinţa dumneavoastr㒠de corectare ştiinţifică’, v㒠mulţumesc pentru acest lucru! Am mai zis-o, rar gă’seşti oameni care ştiu s㒠fac㒠o critic㒠astfel încât s㒠fie corect înţeleasă’. De aceea şi continui să’-mi dovedesc apartenenţa la acest forum cu contribuţia -mă’car- vizual-fotografic㒠a subiectelor feroviare întâlnite de mine de-a lungul timpului.

Totuşi, Florin, deşi recunosc confuziile de atunci pe care le fă’ceam între vagon cuşet㒠şi vagon de dormit (scuzabil㒠din prisma faptului c㒠în primul an de facultate faci orice, dar numai material rulant nu..., dar şi din partea educaţiei de acas㒠pe care am primit-o strict pe ramura de tracţiune - LDH, în special), dac㒠înlocuim - şi dacă’-mi permiteţi - ”vagon cuşetă’” cu ”vagoane cuşet㒠+ vagoane de dormit”, gă’sim la EN-346 o compunere de peste 50% cu astfel de vagoane (cuşet㒠+ vagon de dormit).

Da-da-da, a fost ”re”construit, nu construit. Mea culpa. C㒠deh, cine mai construieşte vagoane noi acu`, în afar㒠de ”Uzina lui Johann Weitzer” din Crişana, de la 0!? (Poate la Electroputere VFU Paşcani, când vor ieşi pe piaţ㒠cu un DMU nă’scut din mintea inginerilor şi sudorilor moldoveni).

Cât despre vagonul de dormit cu care că’lă’torea Regele Mihai... chiar or fi poveşti?!

Din nou, botezarea lui 71-31 ca fiind cuşetă’, voi recorecta şi ţine minte diferenţa vagon de dormit-cuşetă’.

Vagonul de clasa I pus pe boghiu MD modernizat, v㒠rog respectuos s㒠fiţi de acord cu mine c㒠este diferit faţ㒠de un boghiu MD clasic, fă’r㒠amortizor anti-ruliu, fă’r㒠frân㒠pe disc şi fă’r㒠s㒠ştie a suporta viteze de 160 km/h! Atunci d-l profesor ne-a spus c㒠este un boghiu MD modernizat faţ㒠de un boghiu MD clasic, nu la noi în ţar㒠(n-am zis nică’ieri asta), ci preluat cu bune şi cu rele de la mai-deştepţii vecini ai noştri.

Cu permisiunea d-voastră’, voi corecta textul articolului de blog, astfel încât s㒠corespund㒠cu realitatea. Dup㒠deviza ”omul cât tră’ieşte învaţă’”, ”experienţa e numele dat greşelilor” şi ”a greşi e omeneşte, a continua s㒠greşeşti e prosteşte”, daţi-mi voie s㒠continui cu un nou episod din ”Cum e s㒠faci practic㒠la Facultatea de Transporturi”, experienţ㒠tră’it㒠cu mintea mea înc㒠necoapt㒠în d-ale... ”trinurilor”...
 
Boghiurile MD 361 şi 362 nu sunt deloc modernizate ci au fost construite asa de la bun început. "Domnul profesor" ar trebui sa înveţe diferenţa dintre "mai modern" şi "modernizat".

Cat despre întrebarea "cine mai construieşte azi vagoane noi de la zero" o las necomentata pentru ca mi se pare o erezie.

Povestea cu "vagonul lui Mihai" este evident o legenda fă’r㒠nici o baza reala.

Nu as scrie "seria 71-31" ci "seriile". Dupa bunul spirit romanesc in 71-31 s-au pus alandala vagoane AB33, vagoane MU cu 36 de locuri ba chiar intr-o vreme si vagoane T2s cu compartimente single.
 
Regele Mihai si membrii Casa Regale folosesc in toate deplasarile externe curse regulate (aeriene). In tara MS regele foloseste acum un X5 pe care de cele mai multe ori il conduce personal.
 
mishu88 ar mai fi ceva , dar de data aceasta legat de geografie : ”Uzina lui Johann Weitzer” nu este in crisana ci in ARDEAL ( fabcica de vagoane a fost tot timpul la sud de Crisul Alb , deci nu are cum sa fie in crisana ) .
In rest iti doresc bafta multa pe la scoala :aplauze:
 
Horia_Radulescu a spus:
"Domnul profesor"
,,Domnul profesor" dac㒠e cine cred eu c㒠e, e doar asistent doctorand şi aşa era şi atunci. Åži de vreo 6 ani tot doctorand e...
N-o fi cel care prin anul 2 mi-a spus ,,dac㒠nu te tunzi, nu intri în licenţă’?". Åži eu doar de-al dracu' m-am dus la susţinere cu pletele în vânt :))

Sau o fi fostul lui coleg de grupă’, tot doctorand şi el de tot atâţia ani.
 
kablu a spus:
mishu88 ar mai fi ceva , dar de data aceasta legat de geografie : ”Uzina lui Johann Weitzer” nu este in crisana ci in ARDEAL ( fabcica de vagoane a fost tot timpul la sud de Crisul Alb , deci nu are cum sa fie in crisana ) .
In rest iti doresc bafta multa pe la scoala :aplauze:

M㒠şi gândeam... Uzinele ”Astra Arad” sunt de partea nordic㒠sau sudic㒠a Mureşului, dar se pare c㒠am avut dreptate - sunt în Crişana (la Nord de Mureş). Ardeal înseamn㒠Banat/Maramureş/Crişana/Transilvania.

PS: Crişana este provincia teritorial㒠care este flancat㒠de Timiş, Tisa, Someş şi ”munţii” în form㒠de mân㒠de om ai Apusenilor (conform clasei a IV-a).

PPS: Am terminat şcoala de mult timp...
 
Salut mishu88 !
Am parcurs cu mare placere randurile scrise si am vizionat cu interes imaginile. La cat mai multe! :-)
 
Salut, danny! Mulţumesc mult pentru cuvintele tale! Și acum, cu voia dumneavoastră’, v㒠prezint episodul II:

Practica la Facultatea de Transporturi, Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”<i></i>
Jurnal de student – ziua II: 8 iulie 2009<i></i>

în aceast㒠zi de practic㒠aveam s㒠intru în cele mai moderne vagoane de că’lă’tori care circul㒠pe rutele României. Am vizitat un vagon-salon ce aparţinea de Intercity 531 de Bucureşti – Târgu Mureş, timp în care am avut timp s㒠remarcă’m confortul deosebit şi dotă’rile avansate tehnologic. Am aflat despre acest vagon c㒠este supravegheat video, este dotat cu aer condiţionat, priz㒠la fiecare mă’suţă’, scaune deosebit de confortabile şi o ambianţ㒠plă’cută’. Conform standardelor europene, constructorul de vagoane a proiectat WC-ul astfel încât s㒠nu polueze natura, acesta fiind dotat cu vacuum.<i></i>

Acceleratul Rodna Veche - Bucureşti Nord la Revizia Griviţa<i></i>


Vagoane CFR Că’lă’tori pentru trafic intern<i></i>


Marcaj numeral şi literal al vagonului 21-76 033<i></i>


Vagonul 10-70 008<i></i>


Boghiu GP 200 S al unui vagon de dormit 71-70<i></i>


Marcaj numeral şi literal al unui vagon 21-76 de clasa a II-a şi construit la Astra Vagoane Arad<i></i>


Aşezarea scaunelor vagonului de clasa a II-a 21-76<i></i>


Afişaj electronic şi camera de luat vederi în vagonul 21-76<i></i>



Panoul de control al vagonului este aproximativ identic cu panourile vă’zute şi la vagoanele cuşetă’/vagoane de dormit, el fiind uşor de manipulat pentru conductorul trenului.

Panou de control al serviciilor auxiliare de pe vagonul 21-76<i></i>



Vagoanele-salon de clasa I încep s㒠se fac㒠din ce în ce mai cunoscute prin rândurile românilor, datorit㒠punerii lor în circulaţie pe trenuri lungi, unde timpul de că’lă’torie dep㒺eşte 5-6 ore. Am avut ocazia s㒠vizită’m un vagon 10-70, capabil s㒠ating㒠o vitez㒠maxim㒠de 160 km/h şi care circul㒠în traficul internaţional fă’r㒠probleme. Aici, panoul de control este aproximativ acelaşi ca al vagoanelor vizitate ulterior, îns㒠confortul creşte din ce în ce mai mult, oferindu-se, totodată’, priz㒠pentru conectarea laptopului, fotolii cu tapiţerie roşie de înalt㒠calitate şi o ambianţ㒠luminoas㒠de excepţie.

Marcaj numeral şi literal al vagonului 10-70 007<i></i>


Vagon 10-70 salon cu scaune de clasa I<i></i>


Panou de control al vagonului 10-70<i></i>


Confort de clasa I<i></i>



înaintând spre capă’tul trenului, am ajuns şi într-un vagon business ce ofer㒠bar, locuri pentru clasa IA (Exclusive) şi pentru clasa IB (Standard). Constructorul de vagoane a exagerat cu mă’sura şi a montat scaune din piele, LCD-uri în tetierele scaunelor, control digital al poziţiei scaunelor, conectare audio jack pentru ascultarea propriilor posturi de muzic㒠sau filme selectate de pe tastatura LCD-ului. Acest vagon a fost unul din seria 85-76 şi a fă’cut parte din trenul intercity Bucureşti Nord – Oradea.

Marcaj numeral al vagonului Business 85-76<i></i>


Fotolii confortabile şi acces la display LCD pentru că’lă’torii clasei Business<i></i>


Scaune pentru clasa 1B (Business standard) <i></i>


Barul vagonului Business<i></i>



De asemenea, am observat pe faţ㒠lateral㒠a unui vagon c㒠scria tipul de vopsea folosit pentru interior este epoxidic, în timp ce pentru exterior s-a folosit vopsea poliuretanică’.

Vagon de clasa a II-a cu bar-bistro 89-87 la Trenul InterCity Bucureşti – Oradea<i></i>


Treptele vagonului B6<i></i>


Tipul de vopsea folosit㒠pentru vagonul 89-87<i></i>


Chiuveta din grupul sanitar al vagonului 89-87<i></i>



Urmă’toarea noastr㒠ţint㒠a fost un vagon bar-bistro. Aici spaţiul este dedicat special consumă’rii de bă’uturi ră’coritoare, cafele şi alte bună’tă’ţuri, că’lă’torii beneficiind de scaune individuale şi fotolii care ofer㒠confort ridicat. Spaţiul că’lă’torilor este dedicat unei că’lă’torii plă’cute şi, în cazul meu, poate de neuitat. Spun asta deoarece preţurile alimentelor şi bă’uturilor de aici sunt destul de mari, îns㒠bă’nuiesc c㒠cine îşi permite o că’lă’torie de clasa I pân㒠la Cluj-Napoca, Baia Mare sau Viena, nu se va sfii s㒠plă’teasc㒠5 lei pentru o cafea, 10 lei pentru un baton de ciocolat㒠sau 50 de lei pentru un whiskey de calitate. S㒠nu uită’m c㒠la fiecare bar se ofereau mai multe că’rţi de ultim㒠oră’, disponibile pentru că’lă’tori în orice moment.

Nu cred c㒠mai merit㒠s㒠menţionă’m de uşi automate, aer condiţionat, becuri economice, scaune confortabile şi aşa mai departe.

Aş vrea s㒠amintesc că’, trenul, fiind pe punctul de plecare, dă’dea dovad㒠de o cură’ţenie fă’r㒠cusur.

însoţitorul de vagon salon cu bar-bistro<i></i>


Lectur㒠în tren - Tolkien sau Meyer<i></i>


Fotoliile vagonului 89-87<i></i>


Culoarul vagonului salon cu bar-bistro<i></i>


Taburet din vagonul bar-bistro<i></i>


Vagon 89-76 bar-bistro WRlee<i></i>


Plă’cuţa de identificare a vagonului 89-76 reconstruit la Astra Vagoane Arad dup㒠licenţ㒠Alstom<i></i>


Cineva se ocupa s㒠pun㒠şi flori în vagoanele de că’lă’tori, nu? <i></i>


Canapeaua portabila din vagonul 89-76<i></i>



Am ieşit pe rampa de revizii şi am ză’rit în depă’rtare trenul accelerat Bucureşti Nord – Rodna Veche. Era compus din vagoane roşii pe boghiuri Minden-Deutz.

Vagoane de că’lă’tori ce compuneau Acceleratul Rodna Veche - Bucureşti Nord din Revizia Griviţa<i></i>


Linii cu canal pentru revizia vagoanelor de că’lă’tori<i></i>



Am ieşit din revizie şi am admirat sunetul unui motor Maybach cu 6 cilindri în linie, aparţinând locomotivei 80-0103-4, care completeaz㒠lista de vehicule motoare de tracţiune din incinta societă’ţii. Ziua precedent㒠am vă’zut modelul 80-0100-0, iar astă’zi am mai remarcat la manevr㒠maşina 80-0620-7.

Vagon de că’lă’tori la Trenul Rapid Bucureşti Nord – Iaşi<i></i>


Locomotiva LDH125 – 620<i></i>


Aspect frontal al locomotivei diesel-hidraulice de 1250 de cai putere<i></i>


Locomotiva diesel-hidraulic㒠80-0103-4<i></i>


Cabina de conducere a locomotivei diesel-hidraulice de 1250 CP<i></i>



Dup㒠un moment de recreaţie în sunetul cilindrilor uriaşi ai locomotivei, am poposit în atelierul pentru reparat şi probat distribuitoare de frână’. Aici lucrau o mân㒠de oameni care ne-au vorbit frumos despre sarcinile pe care le aveau de îndeplinit. Fiecare tehnician avea câte o menghină’, pe care era plasat un distribuitor şi care era suflat, cură’ţat, uns şi aşa mai departe. Odat㒠terminat, distribuitorul avea s㒠fie probat într-o alt㒠camer㒠unde exista un aparat de mari dimensiuni dotat cu robinet KD-2 şi care înregistra pe o band㒠presiunile suportate. Mi-a plă’cut, de asemenea, c㒠spaţiul era amenajat cu scheme şi planşe de informare a sistemelor de frânare.

Atelier de reparat distribuitoare de aer pentru vagoane de că’lă’tori<i></i>


Ștand de prob㒠pentru probarea robinetelor Knorr D2 (KD2 – robinetul mecanicului) <i></i>


Ștand pentru probarea distribuitoarelor de aer<i></i>




Distribuitoare de aer pentru probat<i></i>





Aceasta a fost ziua de practică’, urmând ca împreun㒠cu doi colegi de-ai mei, pasionaţi şi ei la fel ca mine, s㒠mergem în gar㒠s㒠admiră’m bestiile feroviare de 2.100, peste 6.000 sau 8.000 de cai.<i></i>

Dup㒠terminarea zilei de practică’, am purces că’tre gară’! <i></i>
 
Practica la Facultatea de Transporturi, Specializarea ”Vehicule pentru Transport Feroviar”<i></i>
Jurnal de student – ziua III: 9 iulie 2009<i></i>


în aceast㒠zi ne-am întâlnit cu toţi studenţii de la MR pe strada Dej, unde am avut acces într-o alt㒠secţiune a reviziei de vagoane, care era dotat㒠cu canale de reparaţii şi vinciuri pentru ridicarea vagoanelor de că’lă’tori în vederea schimbă’rii boghiurilor şi a remedierii defectelor apă’rute pe parcurs.

în drum spre locul unde aveam s㒠poposim, am vă’zut osii montate care prezentau defecte, ca de exemplu: locuri plane, fusuri de osie stricate.
<i></i>

Cutia de osie şi suspensia primar㒠la osia unui boghiu Y32RS<i></i>


Vagon de că’lă’tori aflat pe canalul de revizie<i></i>


Marcaj numeral al unui vagon de că’lă’tori B11 21-86 036<i></i>


Blee 20-76 060<i></i>


19-76 015<i></i>


Osie montat㒠cu fusul de osie defect<i></i>


Automotor seria 79-0002-0 construit de Uzinele 23 August Bucureşti care a circulat pe ruta Bucureşti - Snagov Plaje<i></i>


Boghiu Y32RS capabil de 160 km/h<i></i>



Dup㒠pă’rerea mea, aici mi-a plă’cut cel mai mult, deoarece am intrat pe sub vagoane şi d-nul profesor ne-a fă’cut s㒠înţelegem anumite comportamente ale boghiurilor în timpul deplasă’rii în curbel, ale frânei şi ale pieselor aparatului de tracţiune, legare şi ciocnire.

Vagon CFR Că’lă’tori dedicat transportului bicicletelor<i></i>


Boghiu GP 200 S al vagonului DWA<i></i>



Am remarcat, de asemenea, c㒠unele boghiuri de aici erau construite în Germania de că’tre o fabric㒠de profil - Deutsche Waggonbau GmbH. Cutiile de osie erau vopsite cu tipul de ulei / unsoare care trebuia folosit, iar fusurile de osie erau notate corespunză’tor cu plachete şic şi numă’r galben. Am vorbit despre suspensia primară’, cea care se ocup㒠de suspensia pe roată’, apoi despre suspensia secundară’, cea care atenueaz㒠şocurile mecanice apă’rute între cutia vagonului şi boghiu.

Plă’cuţa fabricantului Deutsche Waggonbau GmbH<i></i>


Suspensia primar㒠a osiei boghiului GP 200 S<i></i>


Arcuri elicoidale duble la suspensia primară’<i></i>


Suspensia secundar㒠a boghiului GP 200 S<i></i>


Ansamblul pivot (vagon) şi crapodin㒠(traversa centrală’) <i></i>


Traversa frontal㒠a boghiului GP 200 S<i></i>


Pietrele de frecare dintre boghiu şi cutia vagonului<i></i>


Amortizor hidraulic din suspensia secundar㒠a boghiului GP 200 S<i></i>


Arcurile elicoidale ale suspensiei secundare de la boghiul GP 200 S<i></i>



Ni s-a zis, totodată’, despre amortizorul uscat şi amortizorul cu ulei, am discutat despre avantajele şi dezavantajele dintre ele, am învă’ţat cum s㒠deosebim un boghiu GP-200 faţ㒠de un Minden-Deutz. Ajunşi dedesubt, am identificat componentele boghiului, am vorbit despre frâna electromagnetică’, cum şi când funcţioneaz㒠ea, explicaţiile primite ajungând departe undeva, în adâncul sufletului meu. Mulţumesc, pe aceast㒠ocazie, d-nului profesor şi d-nei profesoare, care au avut grij㒠ca fiecare imagine de boghiu sau de simbol înscris pe vagon s㒠capete înţeles şi însemnă’tate pentru mine.

Patina electromagnetic㒠de la boghiul GP 200 S<i></i>


Patina electromagnetic㒠cu bobinele aferente<i></i>


Detaliu cu patina electromagnetică’<i></i>



Am învă’ţat, de asemenea, cum se aşeaz㒠tampoanele între vagoanele de că’lă’tori şi cum se aşeaz㒠tampoanele între vagoanele de marfă’, cum se cupleaz㒠semiacuplă’rile de aer şi ce rol au fiecare dintre ele (5 bar şi 10 bar). Am vă’zut unde se afl㒠priza electric㒠şi, de asemenea, am discutat despre avantajele şi dezavantajele procedeului de frânare pe disc contra procedeului de frânare prin saboţi.

Aparat de legare şi tracţiune ală’turi de semiacuplă’ri de aer Akerman<i></i>


Muf㒠electric㒠de conectare a conductei electrice de 1500 V<i></i>


Osia propriu-zis㒠şi timoneria de frână’<i></i>


Roata monobloc şi arcurile elicoidale ale suspensiei primare<i></i>



La mijlocul vagonului, pe dedesubt, se afl㒠inima sistemului de frânare la vagon, unde fiecare ţeav㒠a fost construit㒠astfel încât vagonul s㒠ştie s㒠frâneze în timp util şi fă’r㒠ca roata s㒠se blocheze, ci s㒠se rostogolească’.

Discul de frân㒠autoventilat<i></i>


Cilindrul de frână’, timoneria şi discul cu garnitura (plă’cuţa) de frână’<i></i>


Suspendarea patinei electromagnetice la o distanţ㒠standard de ciuperca şinei<i></i>


Vagon de că’lă’tori 19-83 în Revizia Griviţa<i></i>


Boghiu Y32RS al vagonului 19-83 de clasa I<i></i>


Rezervoare de aer din componenţa instalaţiei de frân㒠de pe un vagon de că’lă’tori<i></i>


Leviere de comand㒠ale regimului de frânare (P-G-R), precum şi un robinet de izolare a frânei cu aer comprimat<i></i>


Robinetul de izolare a frânei cu aer comprimat<i></i>



în timp ce alţi colegi de-ai mei au intrat sub vagon, am mers ală’turi de d-na profesoar㒠şi am înţeles rolul amortizoarelor, rolul suspensiei şi anumite considerente despre regimul de alimentare al vagoanelor şi posibilitatea circulă’rii lor în stră’ină’tate.

Osie montat㒠cu roţi şi discuri de frână’<i></i>


Date tehnice despre o surs㒠static㒠de tensiune la un vagon de că’lă’tori<i></i>


Detaliu cu boghiul Y 32 RS<i></i>


Cutia de osie şi suspensia primar㒠la osia unui boghiu Y32RS<i></i>


Plă’ci din arc cu rol de fixare pe direcţie longitudinal㒠a cutiei de osie a unui boghiu Minden-Deutz<i></i>


Patin㒠electromagnetic㒠montat㒠pe un boghiu Minden-Deutz<i></i>


Bateriile de acumulatori la un vagon de că’lă’tori<i></i>


Uşa lateral㒠de acces în vagonul de că’lă’tori<i></i>


Boghiu Y32R capabil de 200 km/h<i></i>



Pe rampa de verificare a reviziei am vă’zut un vagon de culoare roşie cu seria 61 53 21 90 025 – 5, pus pe boghiuri Y32R cu frân㒠electromagnetic㒠şi cu o vitez㒠maxim㒠de 200 km/h. Am ră’mas plă’cut surprins s㒠aflu c㒠boghiul a fost construit în 1998 la Arad, cu licenţ㒠De Dietrich Franţa. Acest lucru mi-a dovedit, înc㒠o dată’, c㒠România, deşi calea ferat㒠româneasc㒠este subfinanţat㒠într-un mod nesimţit, totuşi firme ca Astra Vagoane Arad, Remarul Paşcani, Remarul Cluj-Napoca, Softronic Craiova şi multe alte firme reuşesc s㒠se remarce prin produsele construite.

Vagon 21-90<i></i>


Boghiu Y32R al unui vagon de că’lă’tori<i></i>


Baterii de acumulatori pentru vagoane de că’lă’tori<i></i>


Marcaj numeral şi literal al unui vagon 89-87<i></i>


Continuitate electrică’, mecanic㒠şi pneumatic㒠între dou㒠vagoane de că’lă’tori<i></i>


Vagon de că’lă’tori 10-70<i></i>


Vagon 19-83 cu diferite leviere de control<i></i>


Mâner de acţionare a ventilului de descă’rcare rapid㒠din camera de comand㒠a distribuitorului de aer<i></i>


Vinci pentru ridicarea cutiei vagonului de că’lă’tori<i></i>


Osii montate cu cutii de osie pe ele<i></i>
 
Din pacate sunt multi dom'profesori care in teorie stau foarte bine,insa au cam mosit materialul rulant din Romania , drept dovada fiind rezultatele modernizarilor si raz-modrnizarilor care au avut loc.
 
In legatura cu practica cred ca cel mai bine se invata cand pui mana si lucrezi direct. Atunci ai ocazia sa vezi si sa memorezi un ansamblu de piese componente, deasemenea ai ocazi ,,live" sa vezi modul de functionare. Asa ca intr-o plimbare dupa etichete si alte briz-brizuri atarnate prin vagoane sigur e ca intr-o telenovela. Totul pare o adevarata idila frumoasa .
 
De acest lucru s-au plâns şi cei din revizie. Materialul rulant tractat deosebit de diversificat a creat oarecare probleme celor din revizie. Fiecare vagon cu schema lui, cu geografia lui... Dar sunt şi unele vagoane care au fost construite în serie mare şi nu dau de furc㒠celor din revizii: etajatele, 21-76, 20-54 etc.
 
Florin-Dej a spus:
Din pacate sunt multi dom'profesori care in teorie stau foarte bine,insa au cam mosit materialul rulant din Romania , drept dovada fiind rezultatele modernizarilor si raz-modrnizarilor care au avut loc.
Apoi n-au fost ei in stare sa faca un regulator electronic performant, daramite altceva. vai de ei si mai zicea careva pe acileq ca meseriasii is ";meseriasi" dar unul de ala( meserias) ti-o face de nu ti-o fac 7 ingineri sa merga cum trebuie ( fara ofense la adevaratii ingineri ) :mrgreen:
 
Constructorii îşi justific㒠încadrarea stufoas㒠în normele şi nomenclatorul UIC, iar cei din revizie se plâng c㒠sunt 5 vagoane şi 6 scheme electrice...

”Nu ştiu alţii cum sunt”, dar la Remar Paşcani avem etajatele şi e mai simplu pt. c㒠e aceeaşi schem㒠la toate 26-16, 84-16 şi 36-16. Dar cei de la Revizia Griviţa Bucureşti au de fă’cut munc㒠de ocnaş s㒠vad㒠care şi cum se conecteaz㒠siguranţele...