"Crucea" liniei CFLS-Bv. cu liniile CFR la Dârste

Nu prea am cand, ca scap tarziu de la munca. Poate in weekend. Am vazut fundatia cantonului asta vara de aia pot sa precizez ca nu era chiar langa linie. Pe locul spitalului Judetean (ridicat parca in 1971) a existat inainte de razboi fabrica de parchete Kocsis, numita apoi Barsana. Kocsis si-a construit vila sa in curtea fabricii (1937-41, astazi este clinica Hiperdia in ea). Dupa nationalizare a fost acolo IFET-Depozit de material fasonat, care la un moment dat s-a destfiintat iar locul a devenit viran. Cred ca scurtarea liniei a coincis cu acest eveniment, desi in orice caz incepusera sa se inmulteasca si camioanele de productie locala.



Nu stiam ca in alimentara a functionat inainte si cinematograf, avea vreun nume sau era de felul cluburilor muncitoresti? Darste Bai stiu cam unde era (astazi e un complex de vile pe acel loc), ma refeream la cladirea statiei.

Sunt de asemenea curios daca va amintiti sa fi existat vreo legatura intre linia tramvaiului si cea a CFR in cartierul Darste.
 
Bun㒠ziua,
O întrebare: Racordul de mai jos avea vreo legă’tur㒠cu tramvaiul? Sau era CFR de legă’tur㒠cu vreo industrie din zonă’? întreb pentru c㒠cineva spusese pe aici pe forum c㒠intersecţia liniei de tramvai cu linia CFR se fă’cea denivelat.

De asemenea @AlexD: Ai publicat pe alt forum dou㒠imagini de pe http://www.landesarchiv-bw.de/web/46734. Se poate, te rog, s㒠pui şi aici linkurile spre cele dou㒠imagini. Am ră’sfoit landesarchiv dar nu le-am gă’sit.
Mulţumesc,
Mihai
 
Alea-s mai greu de gasit ca au un sistem ciudat de cautare si cu germana le nimeresc mai greu, dar daca reusesc o sa le pun. Sunt pozele lui Willi Pragher. Linia era cea de tramvai, nu avea treaba cu CFR-ul. Cel mult, erau tractate vagoane de marfa CFR. Existasera cel putin 3 legaturi la CFR: prin statia Bartolomeu (pana in 1933), prin Gara mare a orasului (pana la sfarsit) si prin intermediul liniei particulare de garaj a fabricii Astra de la CFR, care avea si o legatura cu linia tramvaiului in interiorul fabricii. Nu stiu daca n-a existat si prin zona Darste ceva.
 
Rog s㒠recitiţi mesajul meu de mai sus. Am uitat s㒠pun poza cu trecerea la care m㒠refeream şi cred c㒠am creat confuzie. Folosiţi Bing pentru zoom pe zona respectivă’.
Mihai
 
Acel racord a fost realizat de CFR in 1960, la desfiintarea tramvaiului, si facea legatura cu uzina Steagul Rosu (fosta Astra). Vechea legatura, care pornea din gara Darste (CFR) si traversa la nivel Calea Bucuresti a fost desfiintata partial si ceea ce a mai ramas (tot ca linie industriala legata la cea marcata cu rosu) se poate remarca in poza de mai sus urmarind linia serpuita de sub litera "E" de la [Calea] "Bucuresti" (mai sus de str. Lacurilor). Noua legatura a folosit ceea ce a mai ramas din linia de tramvai pentru a face legatura cu fabricile Steagul Rosu, Metrom, Prefabricate si Temelia.
 
"misha"....poza de pe "bing" pe care ai postat-o şi-n care ai trecut un traseu de linie cu roşu este "LINIA A 5-a" care mergea la gara industrială’"Stegul Roşu/IABV.".....linie care venea din triaj şi (priveşte pe google la rezoluţie maximă’) care din partea dinspre "Uzina II" a triunghiului, în urcare spre Predeal, prin dreptul stră’zii Pavilioanele CFR de azi, a cartierului "Craiter", la nr. 100 are un macaz care scoate linia din linia 4-a în linia 5-a (pân㒠la desfiinţarea ei...) urcând spre Dârste , dar la capă’tul cartirului "Steagul Roşu 2B" (adresa poştal㒠a vremii - am locuit acolo şi ştiu asta )...capă’tul stră’zii Neptun, linia fă’cea bucla spre câmp (la canton) pentru a se putea face trecera "sub nivel" cu linia de Bucureşti-Braşov......ce mai pot spune e c㒠în zona podului "Zizinului"(vreo 200m înainte de pod) se desprinde o linie ce intr㒠pe platforma de la "Baza de Rulmenţi"/"UzinaII" şi din ea mai pleac㒠o derivaţie că’tre Staţia Electric㒠de aici....
 
Din spusele bunicii mele pentru "Dârste Bă’i" şi acceleratele opreau în gara Dârste, de unde se venea spre Predeal vreo 400 de metri cu birja sau...pe jos.......
Åži oameni buni....durerea mea e s㒠vă’d cum ară’ta exact acea "traversare/încă’lecare" de linii de la Dârste......asta nu înseamn㒠c㒠nu "despică’m firul în patru" de ce şi cum ară’tau lucrurile prin zonă’....
 
Slabe sanse, din pacate, ca cineva sa fi facut fotografii exact in acel loc. Dar mai stii de unde sare iepurele? La Darste opreau trenurile CFR, dar tramvaiul avea cladirea lui de statie separata.
 
Nu stiu cum se face ca mereu pe harti din astea Brasovul e sectionat

Apare linia in varianta intreaga (desi in stanga scrie Orasul Stalin, romanul cand copiaza nu se uita). Se vad schitate legaturile la gara Bartolomeu si la gara Brasov. La Darste apare linia industriala dintre gara CFR si fabrica de lichioruri, care intersecta calea tramvaiului. In rest, nicio alta linie industriala nu e schitata (la scara asta era prea de tot).
 
La sfârşitul să’ptă’mânii trecute am luat legă’tura cu arhitectul şef de la "Urbanism"-ul din Să’cele, d-nul Gruia Hilohi, cu care am avut o discutie deosebită’, pe parcursul a mai mult de-o jumă’tate de oră’.....am vă’zut la dânsul şi nişte fotografii în "premieră’" (s㒠le spun aşa), imagini care vor apă’rea în acest an într-o nou㒠monografie a "Tramvaiului Să’celean", o lucrare structurat㒠pe mai multe perioade (cum ar fi : pân㒠la primul ră’zboi mondial ; perioada dintre cele dou㒠ră’zboaie ; al doilea ră’zboi mondial ; dup㒠al doilea ră’zboi, la desfiinţare) şi care va cuprinde vreo 200 de fotografii, multe "în premieră’".....achizitionate printr-un noroc al sorţii din exterior, dar şi cu "efortul" pe mă’sură’..... Am vă’zut o imagine a unui accident pe linia de tramvai, în vremea primului ră’zboi, în faţa clă’dirii tribunalului, de pe Bd. 15 noiembrie de azi, imagine în care dou㒠vagoane de marf㒠sunt ridicate în forma unei litere "V" cu josul în sus...
Totuşi, nici la dânsul, n-am putut gă’si un plan de situaţie sau poz㒠efectiv㒠a acestei "încrucişă’ri"....Am întrebat de existenţa planurilor de construcţie a podului Dârste din 1960, dar nu se mai ştie unde au ajuns şi acestea (sunt de negă’sit), considerând că’-n aceste planuri de construcţie nu exist㒠s㒠nu fi fost ară’tat ce se desfiinţeaz㒠şi cum arata ce se desfiinţeaz㒠şi unde se aşeaz㒠noua construcţie....... Ma i ră’mâne de să’pat......
 
Tot timpul se mai gaseste cate ceva, daca cineva are rabdare sa scotoceasca si nu sa scrie carti din alte carti. Cate surprize or rezerva arhivele de la Budapesta sau cele de la Viena, mult mai ingrijite ca ale noastre? Sa speram ca nu va mai dura mult pana la aparitia monografiei. Ar fi un prilej bun de lansare ziua de 7 martie (sau weekendul de dupa), dar cum de obicei nu e dupa cum vrea omul... trebuie sa ne inarmam cu rabdare de fier.
 
Da, e în lucru de câţiva ani, chiar autorul mi-a menţionat asta, dar se pare c㒠a ajuns şi el la "momentul adevă’rului", când e necesar s㒠termine treba.... Ce l-a ţinut mult în loc a fost adunarea pozelor (vreo 200 de bucă’ţi)....fapt este c㒠şi la ora discuţiei din pozele "confirmate sigure" nu i-au sosit toate ; mai era şi este o problemă’...când cauţi prin colecţiile particulare, la început ai promosiunea unui preţ corect, dar care la momentul doi, devine prohibit, deşi pentru cel care-o dă’, de multe ori nu are valoarea unei că’rţi poştale, mai ales dac㒠omul e "paralel" cu cea mai mic㒠atingere a domeniului...E şi ă’sta un handicap, deşi, sigur, nu am pretenţia ca totul s㒠fie "moca".....
 
Grele mai sunt lacă’tele pe sertarele cu "amintiri"....Nici o noutate ??? Åžtie careva vreo adres㒠a arhivei foto a escadrilei de bombardament americane ce a ajuns deasupra Braşovului în 43-44...eu am gă’sit ceva ce m-a dus în "bă’lă’rii", pe la cluburi de veterani şi altele ...La Willy Prager, n-am avut "succesuri".....
 
Foarte interesant㒠hata Brasovului din "Planuri de tragere 1:20.000"....uitându-m㒠mai atent la vechea gara a oraşului, am gă’sit un racord ce pleca pe lâng㒠Calea Sânpetru (actuala 13 Decembrie), paralel cu ea şi la intrarea în Sânpetru, pe dreapta unde astă’zi se deschide o strad㒠la cam 40 grade faţ㒠de strada principală’, linia o lua pe aici (pare c㒠strada este pe vechiul amplasament al liniei), mergea spre Livezile de mai târziu ale localită’ţii spre Hă’rman (paralel cu drumul de azi, prin livezi spre Hă’rman, pân㒠la intrarea unei unită’ţi a arsenalului armatei......

.........aş avea rugă’mintea, ca, dac㒠are cineva date despre aceast㒠linie s㒠le fac㒠cunoscute, respectiv anii de funcţionare. harta corespunză’toare o gă’siţi la adresa http://www.earth.unibuc.ro/harti/ "Planuri de tragere 1:20.000" pus㒠de "Radu 161. E contemporan㒠cu "tramvaiul Să’celean"....
 
Cu oarecare intarziere, topicul fiind "racit" intre timp, am dat cu totul intamplator peste imaginea aceasta:

http://www2.orasulmemorabil.ro/wp-content/uploads/2011/07/004m.jpg

Am vaga banuiala ca acest "Czell" e o incercare chinuita de a zice "Sacele" in nemteste sau ungureste (pentru un roman nu-i nici o smecherie sa inteleaga ca este vorba despre niste "sate mici") iar in imagine se poate observa un tren care intersecteaza un drum principal. Oare sa fie vorba despre aceeasi incrucisare, Anno Domini 1901?
 
Buna Dorin,

Aici te inseli, nu e vorba de nici o "incercare chinuita" de a spune ceva care se putea spune si altfel (Sacele se cheama pe germana Siebendörfer, adica Sapte Sate, numele vechi romanesc al algomeratiei) ci de numele unei familii destul de cunoscute de brasoveni.

Familia Czell avea numeroase fabrici in Brasov pana la razboiul mondial si unele chiar si dupa acesta pana la nationalizare. Erau austrieci de origine si se stabilisera in Brasov, daca nu ma insel, pe vremea lui Josef al II-lea.
 
Si ca tot vine vorba de familia Czell:
http://de.wikipedia.org/wiki/Carl_Merz

Despre fabrica de bere Czell:
Wie ergiebig das Geschäft mit Alkohol gewesen sein muss, geht aus den Registern der Handelskammer Kronstadt von 1889 hervor, wo fünf Fabriken zu finden sind, welche alkoholische Getränke produzierten: Czell und Habermann waren Bierbrauereien, Czell hatte auch eine Spiritusbrennerei und Kenyeres und Teutsch produzierten Liköre. 1902 waren im Register der zugelassenen Gewerbe ein Bierlager und zwei Bierkeller eingetragen zu denen 170 Kneipen, vier Bordells, sechs Kaffees, zehn Wirtshäuser, 29 Restaurants, eine Schaumweinfabrik, eine Spiritusfabrik und vier Likörfabriken kamen. Alles bei einer Stadtbevölkerung von etwa 34.500 Einwohnern.
Click pentru a extinde...

de aici:
http://forumkronstadt.ro/karpatenrundschau-artikel/artikel/bier-schnaps-likoer-und-wein-in-der-stadtgeschichte/

Palatul Czell din Brasov (existent si astazi):
http://www.flickr.com/photos/65272288@N00/5396468517
 
Salută’ri din miezul.....ţă’rii, Dorin !! Poza pe care ai indicat-o, din "oraşulmemorial.ro" aste a zonei din faţa Fabricii de Bere CZELL din "cartierul" Dârste...ieşirea din Braşov spre Predeal / Să’cele...
Imaginea este o "litografie" (dac㒠nu greşesc termenul) şi are pă’catele ei privitoare la elementele de perspectiv㒠pentru întreaga imagine.
Ceea ce se vede este "Calea Bucureştiului" (colţul stânga jos, până’-n centrul imaginii, stră’juit㒠de stilpi de lemn pe dreapta drumului - renumiţii plopi, tă’iaţi de "scripcarez" prin anii 2000, au fost plantaţi mai târziu, prin 1935-36.
Clă’direa cu trei etaje din centru-dreapta imaginii e a fabricii de lichior al aceluiaşi CZELL (patronul fabricii de bere, de fapt "fraţii Czell").Din 1960 încoace eu nu am prins clă’direa "lichiorului" aşa cum apare aici, cu trei etaje. De la clă’direa de la "lichior" (pân㒠la desfiinţare/demolare, în vocabularul local fabrica de spirtoase era numit㒠generic "lichior") spre dreapta imaginii, acele clă’diri lungi, numai cu parter trebuie s㒠fie grajdurile gospodă’riei fabricii de bere. în faţa acestor grajduri se observ㒠un gard, gard pe lâng㒠care ("poza" fiind din 1901), ar trebui s㒠fie linia tramvaiului de Să’cele.....
La "botul" locomotivei ce travesreaz㒠Calea Bucureştiului se vede o clă’dire cu parter, numai, cu acoperiş în dou㒠ape, la care fumul locomotivei acoper㒠fereastra a patra....asta e clă’direa administrativ㒠a fabricii de bere, care şi-ntr-o poz㒠din 1967 arat㒠tot aşa, abia prin anii 80 fiind renovată’, prin adă’ugarea unui etaj, la care acoperişul a ră’mas plat....Ultima renovare a clă’dirii are loc în aceste zile, când toat㒠construcţia a fost "înconjurată’" de stâlpi verticali (la colţuri şi din 10 în 10 metri, plus centuri orizontale la nivelul solului, etajului I şi la zona planşeului de acoperiş.
Trenul ce traverseaz㒠strada, încă’leca linia tramvaiului şi fă’cea legă’tura între "lichior" şi "bere"....din ce-mi spune un unchi, în ultimii ani de existenţ㒠a acestei linii "inter-secţii" se foloseau bivoli cu care se tractau vagoanele "peste drum"(aşa-şi aduce aminte el...anii 50)."Gospodă’ria" fabrici de bere adă’postea acei bivoli de tracţiune (avea un numă’r destul de mare de animale ce erau hră’nite cu "malata" rezultat㒠din fierberea berii) a fost naţionalizat㒠şi transformat㒠în ferm㒠a CAP Să’cele, dar preluarea ei s-a fă’cut imediat la "prima întovă’r㒺ire" din zon㒠în 1949-50. Ferma a fost demolat㒠când s-a extins I.A.Bv. (Autocamioane) şi s-a fă’cut secţia "livră’ri" a IABv.
Fabrica de bere avea alt racord la calea ferată’, faţ㒠de cel de azi, fiindc㒠în curtea ei, spre locul unde intra linia din poz㒠în curte, eu am apucat un cap de linie moart㒠(prin 1970), linie ce trecea pe sub o clă’dire a fabrici, spre spatele acesteia (că’tre gara Dârste) şi avea dup㒠clă’dire o plac㒠de întoarcere.......
Dorin, CZELL este numele Fraţilor CZELL, cei care au ridicat fabrica de bere....Aceştia aveau şi-n Braşov o clă’dire "Palatul Czell".....
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos