BR55

[mpursu]

La căile mele ferate a sosit în vizită o foarte simpatică locomotivă cu abur BR55 Trix, pentru studiu şi mici reparaţii. Cu această ocazie am realizat o şedinţă foto la care a participat şi "verişoara" ei BR55 Piko din colecţia mea.


Hopa, nu corespund poziţiile roţilor! Oare care sunt corect reproduse?

Aşa mai merge

 

[mpursu]

Ambele modele au motoarele în locomotive şi decodoarele în tendere. BR55 Piko are motorul în cabina locomotivei, iar BR55 Trix are motorul în focarul cazanului. Firele de conexiune ale versiunii Trix sunt trecute prin cupla locomotivă-tender încă din fabrică, iar cele ale versiunii Piko... daaaa, ştiu, de mult tot spun că îmi voi şlefui "opera" şi le voi aranja mai frumos, ceea ce chiar voi face într-o zi cu soare. Versiunea Trix are câte trei faruri la fiecare capăt, iluminate de becuri, din construcţie, iar versiunea Piko are câte două faruri la fiecare capăt, care au primit de la subsemnatul LED-uri bicolore galben/roşu.

 

[mpursu]

Evident, am remarcat "micuţa" greşeală de pe partea stângă, respectiv buclucaşa contramanivelă înclinată spre înapoi în timp ce piesa omoloagă de pe dreapta este înclinată spre înainte. De data aceasta, cu acordul proprietarului locomotivei, am putut să studiez mai de aproape problema respectivă 8)

După cum bine am presupus, butonul de pe roata motoare principală este profilat, cu feţele polizate înclinate spre înapoi, iar gaura profilată a contramanivelei se potriveşte doar în poziţia respectivă. Eu observ aici trei căi de rezolvare a problemei:
1) cu o freză FOARTE fină se reface profilul butonului, creându-se a doua poziţie de aşezare a contramanivelei, de data aceasta corectă;
2) se scoate piesa respectivă din roată şi se presează înapoi în poziţia corectă (asta dacă nu cumva mai găsim nişte profile în piciorul butonului şi în orificiul corespunzător din roată);
3) ne împăcăm cu ideea şi lăsăm lucrurile aşa cum sunt

 

[mpursu]

Parcă nici n-a fost chiar atât de dificilă obţinerea acestei informaţii, nu-i aşa? ;-)
Deşurubarea şi reasamblarea mi-au fost mult uşurate de cheia tubulară TK025 (aici), aflată de mult în cutia mea de scule.

 

[mpursu]

Dacă totul va merge bine, nu-i exclus ca venerabila BR55 Piko digitalizată să primească faruri warmwhite/roșu 8)
LED-urile adecvate au sosit de la TME, dar încă nu sunt foarte sigur asupra modalităților de lucru în acest sens

 

[mpursu]

Acum ceva vreme am reușit să obțin două perechi de osii cu spițe simple (yey), cu axe întrerupte (yey) și cu capete conice (boo), iar încercările de a le adapta în locul osiilor existente au eșuat
În altă ordine de idei, în vara anului 2006 câteva superbe locomotive cu abur H0 din colecția lui Sandy au fost în vizită la căile mele ferate. Printre ele s-a aflat și versiunea Fleischmann a locomotivei BR55, ocazie cu care am realizat o serie de poze.

 

[mpursu]

Iată și câteva imagini comparative între cele două locomotive:

 

[mpursu]

Simpaticele locomotive s-au simțit bine împreună

Versiunea Fleischmann este mai detaliată decât versiunea Piko, este dotată cu mecanisme de cuplare apropiată, are luminile direcționale funcționale din fabrică, roți metalice, biele corecte pe ambele părți etc.
În ceea ce privește acționarea, versiunea Fleischmann are motorul în tender și roțile dințate aferente se cam văd printre spițele roților respective, roțile motoare rulând libere. Versiunea Piko are motorul în cabina locomotivei, roțile motoare sunt angrenate și roțile tenderului rulează libere.
Versiunea Piko are pentru mine o foarte mare valoare sentimentală, deci... fie ce-o fi, ea va fi mereu prezentă la Căile Ferate "La Ursu"

 

[Horia_Radulescu]

E greu sa compari mere cu pere.

Locomotiva Piko are peste 50 de ani dpdv constructiv. Cea Fleischmann doar ceva mai mult de 25. G8.1 atat pe H0 cat si pe N a fost una din ultimele constructii ale prietenului Harald Ott inainte de pensionare in 1994. Pe H0 a mai existat o G8.1 Fleischmann contemporana cu cea Piko insa la 1:82, scara aleasa de GFN pe atunci. Ar fi fost interesant sa le putem compara pe acelea.

 

[cosmin78]

Dupa digitalizare, rulajul s-a îmbunătățit simțitor la locomotiva mea, 40.046 CFR pe baza Fleischmann. Sau mi s-a părut mie?

 

[nae44]

Intr-adevar nu sunt doua locomotive care sa sune si sa mearga la fel desi sunt facute Fleschmann. Dar totusi merg bine. Eu am un BR 55 si un BR 86 de la Fleischmann. Am observat si eu ca dupa montarea decodorului merg parca ceva mai bine, parca mai rotund, fara unele mici smucituri. Nu mai stiu ce decodor am pus in ele.

Cat despre BR 55 DR .... a fost prima mea locomotiva cu abur. Era prin 1978. Imi amintesc ca semana extrem de bine cu ceea ce vedeam eu atunci in gara la Targoviste. Acolo erau la manevra locomotive 50.100 nu 40.000 asa cum este BR 55. Dar totusi, copil fiind, mi se pareau ca semanau terbil. Atunci, la capatul spre Bucuresti, unde era si otelaria, se manevra cu o locomotiva cu abur seria 50.100 ce avea cosul spre Bucuresti si tenderul spre gara. La capatul opus al statiei, spre Pietrosita, era si o cocoasa de triere

 

[Horia_Radulescu]

Salut,

Imi amintesc ca semana extrem de bine cu ceea ce vedeam eu atunci in gara la Targoviste. Acolo erau la manevra locomotive 50.100 nu 40.000 asa cum este BR 55. Dar totusi, copil fiind, mi se pareau ca semanau terbil.

Nici nu e de mirare, dat fiind ca Robert Garbe a luat G10 ca model pentru G8.1. Toate locomotivele din generatia sa - si care poarta semnatura sa - se aseamana unele cu celelalte. Erau un fel de Einheitloks - locomotive standard - cu 20 de ani inaintea vremii locomotivelor standard.

Dupa digitalizare, rulajul s-a îmbunătățit simțitor la locomotiva mea, 40.046 CFR pe baza Fleischmann. Sau mi s-a părut mie?

Am auzit afirmatia asta de la multi care au achizitionat locomotive Fleischmann echipate cu faimosul "Rundmotor" gata digitalizate de fabrica sau le-au digitalizat ulterior. Motorul e unul rudimentar, simplu insa robust. Pune probleme anumitor decodoare digitale pentru ca piesele sale (colectorul) se murdaresc repede si provoaca scantei. Insa e al naibii de greu de "ucis" comparativ cu unele motoare brushless de productie asiatica.

 

[cosmin78]

Cu ceva timp in urma am dat spre digitalizare o Br 64, tot Fleischmann si ,acelasi lucru, merge mai bine.
Alta masina, Br 65, este destul de silentioasa in analog, desi are aceesi motorizare....pe langa faptul ca este nevoie de incaltaminte cu protectie, in caz ca se arunca pe jos...

 

[Horia_Radulescu]

Buna Cosmin,

"Galagia" de la motor poate avea de-a face cu doi factori:
- angrenajele locomotivei in sine si lubrifierea acestora; la locomotivele vechi se folosea o grasime minerala care cu timpul devenea solida; cele mai recente sunt lubrifiate cu produsul "albicios" Roco si sunt ceva mai silentioase.
- modul de prelucrare in uzina al colectorului motorului in sine. La unele serii partea din plastic care face separarea dintre cele trei lamele metalice ale colectorului nu este uniforma si "depaseste" putin in stare noua nivelul acestora. Pana ce se uzeaza la contactul cu periile, motoarele respective sunt ceva mai zgomotoase (si uzura periilor este prematura).

 

[mpursu]

La Căile Ferate "La Ursu" a sosit o nouă BR55, realizată de Rivarossi și dotată cu decodor-cu-sunet de HGDan. Evident, urmează o serie de "poze paralele" care ne vor ajuta să comparăm noua versiune cu simpatica versiune Piko pe care (sper că) că ne-o mai amintim.
Poze pe partea dreaptă:

 

[mpursu]

Poze pe partea stângă, cu locomotivele rotite la 180 de grade pe calea ferată, având bielele de cuplare pe partea dreaptă în poziția cea mai de jos:

Hopa, iarăși nu corespund poziţiile roţilor, la fel ca în pozele paralele cu BR55 Trix! De data aceasta știu că BR55 Piko are defazajul roților motoare inversat fiindcă, în această situație, BR55 Trix și BR55 Rivarossi se află în punctul mort apropiat (dacă-mi amintesc bine, așa se numește punctul mort în care capul de cruce este cel mai aproape de cilindru), iar BR55 Piko se află acum la punctul mort depărtat (idem).
Aducem bielele de cuplare în poziția cea mai de jos:

Așa mai merge

 

[mpursu]

Ia să vedem mai de aproape roțile motoare ale celor două locomotive:

Nici nu am mai scris care poză ce locomotivă reprezintă, fiindcă este evident

 

[mpursu]

Comparăm și cabinele celor două locomotive...

... și cuplarea dintre locomotiva propriu-zisă și tender:

 

[mpursu]

Să vedem și farurile celor două locomotive, începând cu cazanele...

... și continuând cu tenderele:

 

[mpursu]

Trecând peste diferențele evidente, cauzate atât de producătorii diferiți cât și de momentele producției total diferite, cele două versiuni seamănă mai mult decât ne-am putea imagina:
1 - roți motoare angrenate la motorul din locomotiva propriu-zisă;
2 - biele metalice;
3 - decodor plasat în tender (versiunea Piko... fiindcă eu l-am plasat acolo);
4 - osii metalice cu axe întrerupte la tender, cu care este culeasă tensiunea de la șine odată cu roțile locomotivei (idem);
5 - LED-uri în faruri (la fel);
6 - conectoare electrice între locomotivă și tender (așa cum s-a menționat);
7 - locomotiva și tenderul sunt așezate în cutie decuplate, urmând ca posesorul să le cupleze când le plasează pe calea ferată, respectiv să le decupleze când le plasează în cutie;
8 - nu pot fi dotate cu generatoare de fum;
9 - nu sunt înzestrate cu mecanisme de cuplare apropiată.
Versiunea Rivarossi nr.art.HR2809 are "buzunare" standardizate pentru cuple (și, evident, vor primi celebrele cuple Roco Universale), o grămadă imensă de detalii, roți metalice cu spițe fine și bandaje (relativ) înguste, faruri LED 3 X alb/stins (versiunea Piko are faruri 2 X galben/roșu fiindcă le-am montat eu), cabină liberă dotată cu tot ce-i trebuie, inclusiv cu lumină roșu/galben clipitoare în focar, carcasă metalică la tender, boiler metalic (sau așa l-am simțit eu, rece la atingere), motor cu 5inci poli înclinați și cu volant, o osie motoare dotată cu cauciucuri de tracțiune etc. Colegul nostru HGDan a dotat-o cu un decodor ESU LokSound V5.0 MTC21 și cu două difuzoare 11x15mm, conform intefeței digitale din tender. Bielele culiselor (documentație) puteau fi mai lungi cu circa 1mm, astfel încât culisele să se afle în poziție verticală la punctele moarte și să oscileze în jurul acestei poziții verticale la o rotație completă a roților motoare, dar capetele acestora au furci în care sunt articulate culisele, la fel ca în realitate. Și bielele de articulație au furci la capetele dinspre cilindri, unde sunt articulate bielele de avans. Buclucașele contramanivele sunt montate corect pe ambele părți ale locomotivei (altfel nici nu-i acordam atenție

), iar mecanismele sertarelor sunt funcționale (idem). Motorul abia se aude la deplasarea fără sunet. Osiile motoare 3 și 4 sunt angrenate la motor cu roți dințate (mascate!) pe mijlocul axelor, iar osiile motoare 1 și 2 sunt rotite prin intermediul bielelor de cuplare, care sunt articulate la osia 2. Și câte și mai câte...
În concluzie, locomotiva BR55 Rivarossi mi-a depășit cele mai optimiste așteptări, așa că sunt foarte încântat să-i urez "bun venit" la Căile Ferate "La Ursu"!