Trecând peste diferențele evidente, cauzate atât de producătorii diferiți cât și de momentele producției total diferite, cele două versiuni seamănă mai mult decât ne-am putea imagina:
1 - roți motoare angrenate la motorul din locomotiva propriu-zisă;
2 - biele metalice;
3 - decodor plasat în tender (versiunea Piko... fiindcă eu l-am plasat acolo);
4 - osii metalice cu axe întrerupte la tender, cu care este culeasă tensiunea de la șine odată cu roțile locomotivei (idem);
5 - LED-uri în faruri (la fel);
6 - conectoare electrice între locomotivă și tender (așa cum s-a menționat);
7 - locomotiva și tenderul sunt așezate în cutie decuplate, urmând ca posesorul să le cupleze când le plasează pe calea ferată, respectiv să le decupleze când le plasează în cutie;
8 - nu pot fi dotate cu generatoare de fum;
9 - nu sunt înzestrate cu mecanisme de cuplare apropiată.
Versiunea Rivarossi nr.art.HR2809 are "buzunare" standardizate pentru cuple (și, evident, vor primi celebrele cuple Roco Universale), o grămadă imensă de detalii, roți metalice cu spițe fine și bandaje (relativ) înguste, faruri LED 3 X alb/stins (versiunea Piko are faruri 2 X galben/roșu fiindcă le-am montat eu), cabină liberă dotată cu tot ce-i trebuie, inclusiv cu lumină roșu/galben clipitoare în focar, carcasă metalică la tender, boiler metalic (sau așa l-am simțit eu, rece la atingere), motor cu 5inci poli înclinați și cu volant, o osie motoare dotată cu cauciucuri de tracțiune etc. Colegul nostru HGDan a dotat-o cu un decodor ESU LokSound V5.0 MTC21 și cu două difuzoare 11x15mm, conform intefeței digitale din tender. Bielele culiselor (
documentație) puteau fi mai lungi cu circa 1mm, astfel încât culisele să se afle în poziție verticală la punctele moarte și să oscileze în jurul acestei poziții verticale la o rotație completă a roților motoare, dar capetele acestora au furci în care sunt articulate culisele, la fel ca în realitate. Și bielele de articulație au furci la capetele dinspre cilindri, unde sunt articulate bielele de avans. Buclucașele contramanivele sunt montate corect pe ambele părți ale locomotivei (altfel nici nu-i acordam atenție
), iar mecanismele sertarelor sunt funcționale (idem). Motorul abia se aude la deplasarea fără sunet. Osiile motoare 3 și 4 sunt angrenate la motor cu roți dințate (mascate!) pe mijlocul axelor, iar osiile motoare 1 și 2 sunt rotite prin intermediul bielelor de cuplare, care sunt articulate la osia 2. Și câte și mai câte...
În concluzie, locomotiva BR55 Rivarossi mi-a depășit cele mai optimiste așteptări, așa că sunt foarte încântat să-i urez "bun venit" la Căile Ferate "La Ursu"!