Booster Analog/DCC

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
O

oilen

Active Member
7 Decembrie 2011
74
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Cum am terminat upgrade-ul la vagonul cuseta de la heris http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=9810 si in analog masinaria functioneaza perfect, am decis ca este vremea sa ma apuc de partea de DCC. Si tot cantarind daca sa cumpar o centrala digitala de-a gata sau sa fac una eu mi-a traznit prin cap o idee. Ce ar fi daca as putea construi un bloc de alimentare care sa poata fi folosit si in analog si in digital? cu acelasi hardware? drept pentru care am pus manutza sculele de creatie ( creion, tastatura, mouse, "guagle", cafea, tutun,etc) si am purces la cercetare. Dupa cateva ore de cautari si cantariri ale situatiilor propuse iata ce a iesit:

PROIECT:
Alimentator modular pentru trenulete electrice Analog PWM si DCC
Facilitati:
1. Tesiune de alimentare intre 12 - 48 Volti ( atita suporta L298)
2. Curent pina la 4 Amperi ( configuratie Bridge)
3. Cuplare pina la 128 de astfel de module prin intermediul unui Bus de comunicatie intern
4. Control PWM al iesirii in analog. Tensiunea in sine este constanta, se variaza doar factorul de umplere in asa fel in cat lampile eventualelor vagoane/locomotive sa fie aprinse. In configuratia multipla se poate comanda prin intermediul Bus-ului care boostere sa fie active si care nu.
5. Nu se foloseste comutator de sens.
6. Fiecare modul poate fi folosit fie pentru doua blocuri de sina , sau pentru un singur sector in configuratia in punte. Pentru digital se poate opta pentru un bloc de sina normal si un bloc cu facilitate de programare.
7. Control din calculator in ambele modalitati de functionare Analog sau Digital.
8. Generarea semnalului digital in modul nu in calculator, interfatarea cu PC-ul facandu-se prin intermediul aceluiasi bus.
9. Protectie la supracurent si scurtcircuit.

Gaselnita in sine a plecat de la urmatoarea idee. Orice pasionat la inceput poate ca nu vrea sau nu poate sa investeasca o caruta de lovele intr-un sistem digital. Poate vrea sa o ia usor si frumos prin achizitia unei garnituri in analog, sa inceapa sa o personalizeze cu lumini doar si sa vrea sa o ruleze pe un circuit analog. La un moment dat vrea sa treaca in digital. In loc sa schimbe complet toata infrastructura sistemului de control ( boostere, alimentatoare, etc) acest modul ii permite ca prin setarea unei singure valori in software sa treaca la controlul digital. Achizitia unui astfel de modul ii da pe deasupra posibilitatea sa creasca cit vrea de mult ( 128 de module) inseamna destul de mult. Pentru cei care se gandesc la mai mult de 128 de module, acestea se pot organiza in blocuri controlate de un distribuitor si astfel se poate creste in multipli de 128. Simplu nu? :D

Modulul nu are cine stie ce componente, un regulator 78l05 pentru partea de MCU ( 16f628/20), 74LS00, Max485 si o mufa de alimentare pentru partea de putere. Am decis ca nu e cazul sa includ partea de alimentare in modul pentru ca fiecare sa isi aleaga etajul de putere dupa preferinta si putirinta. Partea de putere este asigurata de L298, un IC monolit in punte special conceput pentru controlul motoarelor. Initial optasem pentru TIP-uri sau FET dar L298 era "pe stoc" si era mult mai usor de utilizat.
Oricum schema va fi in doua versiuni cu L298 si cu un H bridge cu TIP-uri pentru puteri mai mari.

Schema de test de la care se porneste este data mai jos. Bineinteles ca bus-ul este inlocuit cu un rs232 standard.


Ce functioneaza pina in clipa curenta:
Cu una bucata Locomotiva EA ( Analog) si o sursa de Laptop de 14 volti, si un potentiometru pus pe intrarea ADC-ului din pic Locomotiva merge inainte si inapoi fara probleme . Frecventa PWM este de aprox 50 Khz ca sa elimin complet sfaraitul sau tiuitul motorului. L298 se cam incinge deoarece cu valoarea rezistentei de 27 OHM de pe pinul SENSE abea se misca am redus valoarea rezistentei la cam 4 OHM. Frecventa PWM va putea fi setata in software.
Nu este inclus in schema un semireglabil care a aparut un pic mai tarziu pe RA2 si inlocuind LED-ul de overload. Led-ul sa mutat pe RB4 deoarece portul analog este folosit in totalitate. Semireglabilul serveste la stabilirea pozitiei de 0, adica valoarea in digital unde o locomotiva sta fara sa se miste dar cu luminile aprinse.



Stima.
 
Din cauza oboselii am gresit o componenta in explicatiile mele. Rezistenta de pe pinul de SENSE al L298 nu are valoarea de 4 OHM. In realitate valaorea este de 0.47 OHM la 5 W. Imi cer scuze de eroare dar eram chior de oboseala si nu am vazut diferenta la timp. :-x La 4 OHM veti avea tensiunea necesara dar curentul abea va misca motorul locomotivei si nu se vor aprinde nici macar LED-urile.
Inca o data scuze.


stima
 
Ca de obicei am facut intai un test sa vedem daca schema functioneaza si daca se poate merge mai departe. In rolurile principale:
1. modulul construit pe baza unei paci de dezvoltare mai vechi ( are 16f877 dar pinii utilizati sunt aceiasi ca la 16f628 asa ca voi schimba doar include-ul)

2. Vestita si multincercata EA


Acum un filmulet cu ce poate face controller-ul in analog. Enjoy.
 
Umblam si la lumini. Locomotiva e asa cum a facut-o mama ei. In momentul in care se schimba directia de mers se aprind in fata ledurile albe iar in spate led-urile rosii.
 
Ok deci am avut ceva timp de teste si am frecat montajul pina i-a venit rau. Schema finala este urmatoarea:



Am o plaja de control a frecventei PWM de la 15 Khz pina la 50 Khz. Plaja cred ca va putea fi reglata prin intermediul interfetei de comenzi cu calculatorul. Ma gandesc ca in plus fata de interfata cu PC-ul sa fac o versiune si cu interfata manuala ( Touch Screen LCD) dar cred ca va fi destul de costisitoare si nu cred ca va avea mare succes. Oricum pentru subsemnatul am sa fac o versiune de soft asa ca sa ma joc putin.

Referitor la lumini. PWM-ul la zero ( locomotiva sta) se aprind toate farurile si inainte si inapoi. In momentul in care se selecteaza o directie de mers, atunci luminile din directia indicata se vor aprinde corect, in timp ce celelalte fie se vor stinge fie vor lumina corect. Dezavantajul se datoreaza faptului ca PWM-ul este controlat in punte completa pentru a facilita si functionarea modulului DCC. Am optat pentru generarea separata a functiei PWM in analog fara a folosi "zero stretching" desi conform standardelor "zero stretching " va fi disponibil in DCC. Mi sa parut mai corect ca PWM sa fie PWM si controlul in analog sa fie facut frumos asa cum trebuie iar in digital sa fie digital.

In cateva zile voi publica si schemele pentru controlul macazelor, semnalelor luminoase, ma rog a accesoriilor ce compun o macheta in general, adaptate pentru lucrul in analog sau digital.

stima.
 
Ok. Nu am mai postat ce am facut dar o fac astazi. Parte datorita faptului ca vremea nu prea a permis deplasarea in teritoriu, am avut timp sa definesc partea de interfata pe PC. si sa finalizez modulele de comunicatie cu booster-ele si alte echipamente. Surprinzator pentru mine desi la inceput proiectul mi se parea destul de facil de realizat, pe masura ce inaintez in dezvoltare apar noi si noi functionalitati si necesitati pe care nici macar nu le prevazusem initial. De unde plecasem de la ideea de a dezvolta o clasa de module ( decodoare ,boostere, surse, accesorii) simple am ajuns la controale destul de complexe si procese care trebuie supravegheate cvasi real time. Cum chestiile astea real time sunt pacatoase rau de tot si ambitia mea este ca intreg sistemul sa se adreseze si unui user 'entry level' aka 'parchetist' dar si unui utilizator care isi poate permite o diorama cu tzaspe mii de accesorii si module diverse a trebuit sa iau in calcul toate posibilitatile. drept pentru care am ajuns la urmatoarea versiune de aplicatie si sistem.

1. Aplicatia de control de pe PC este cross platform. O sa intrebati de ce. Raspunsul e simplu. Embedded. Ca sa pot controla o diorama de dimensiuni mici sau mari nu imi trebuie cine stie ce resurse pe sistemul de control. In plus datorita marimii unui SBC acesta poate fi integrat pe diorama direct fara mari probleme. SO-urile pe embedded sunt in general XP sau CE ca derivate Windows si bineinteles Linux. Folosind o aplicatie cross platform user-ul poate alege pe ce platforma lucreaza. Aplicatia nu este dezvoltata in Java si nici in .net. este cod executabil curat compilat in asa fel in cat sa poata fi rulat si pe un barebone fara grafica pretentioasa dar si pe un sistem mai performant ce permite resurse OpenGL. Indicat ar fi sa fie cu Opengl caci marea majoritate a platformelor embedded fie ele linux sau windows o pun la dispozitie by default.
2. Aplicatia este scriptata. Fie ca ai control analog fie ca mergi in DCC controlul este acelasi. Comezile permit programarea miscarii intregii diorame sau a modulelor conectate dupa un program bine stabilit sau event based. La program tot ce se misca se misca in baza unor comenzi specifice si in baza unor tabele de parcurs. Bineinteles ca pe o diorama nu vor exista intarzieri dar... Aici intervine modulul event based. Elementele mobile ( am sa ma explic un pic mai incolo de ce folosesc termenul asta in loc de garnitura de tren) se misca fara un program aparent, diorama raspunzand actiunilor acestora cu comenzi si restrictii pentru a evita coliziunile. as vrea sa cred ca se vor misca intr-un haos controlat. dar ... pana acolo mai este.
3. Comunicatia cu modulele de putere ( boostere, surse) se face pe un singur bus de comunicatie. sunt disponibile doua versiuni a cheap RS485, b CAN. Nu ca as face diferenta. Ambele tipuri de bus-uri suporta destule device-uri si vitezele sunt acceptabile pe ambele moduri de comunicare. De ce bus si nu DCC? pentru ca avem nevoie de Feedback. DCC este bun pentru trimis date de la PC catre diorama. RailCom este bun sa ne dea informatii despre ce se intampla insa in realitate. Implementarea protocolului railcom este obligatorie mai ales ca este important sa ai informatii despre starea locomotivei sau a accesoriilor in real time. Booster-ele nu mai sunt simple device-uri de transmitere a semnalului DCC. ele devin noduri de alimentare si comunicatie, vehiculand informatia bidirectional, intre PC si elementele aflate in miscare , intre controller si accesoriile luminoase. In acest fel se ating mai multe deziderate. In primul rand se poate comunica direct prin railcom pe toata lungimea de drum in mod continuu si nu numai pe anumite sectoare. Booster-ele fiind noduri de comunicatie accesoriile nu se mai leaga cu kilometrii de sarme pina la un panou central. Accesoriile se insiruie ca margelele pe ata unul in spatele celuilat, booster-ul avand rolul de releu de retransmisie.
4. In ceea ce priveste accesoriile ( bariere, semnale, lumini, etc) folosesc i-wire pentru comunicatie. cu trei fire poti insira zeci de module fara sa mai ai o padure de cabluri sub diorama sau intinsa in jurul traseului pe parchet/covor/etc. BOD-urile sunt si ele incluse la categoria accesorii si comunica la fel.
5. La capitolul grafica, se vor vedea sectoarele de traseu, cu ocupantul/ocupantii lor, starea macazelor, starea luminilor, a barierelor, si a celorlalte parti in miscare pe diorama sau pe parchet. Comenzile din PC se vor da pe nume sau pe adresa. Acica daca trenul ce are in componenta locomotiva cu adresa 0x23AF, si vagoanele inteligente cu adresele 0x34,0x5F,etc) vor putea fi cuplate intr-un singur 'alias' sa zicem rapidul Dunarea'. Toate functionalitatile cumulate ale decodoarelor ( in cazul DCC) asignate rapidului vor fi accesibile direct de sub numele acestuia. In analog este putin mai compicat pentru ca identitatea unei garnituri este necunoscuta....sau nu. Folosind BOD-uri inteligente se poate stabili identitatea unui element in miscare fara prea mari probleme.
Acum o sa va intrebati de ce tot bat eu campii si le spun elemente in miscare si nu locomotive, vagoane, semnale... Pentru ca sistemul pe care il construiesc nu se limiteaza la controlul DCC pentru trenuri. Am cercetat si sunt in faza de Proof Of Concept pentru un sistem de control si a altor feluri de modele ce se pot misca pe o diorama. gen masini, camioane, carute, avioane,etc. O sa spuneti ca exista deja Faller. Da asa e . Faller insa urmareste un fir magnetic ascuns sub sosea. camionul sau ma rog masina in miscare se ghideaza prin intermediul unui magnet atasat de puntea fata in general care misca in functe de pozitia firului. In sistemul pe care il concep camionul nu este legat de un fir anume. Masina primeste informatii prin intermediul unor fire aflate in sosea. In functie de informatiile primite masina se deplaseaza carmind electric nu magnetic. in acest fel se reduce complexitatea decodorului instalat si marimea acestuia marindu-se autonomia de functionare a masinii si largindu-se posibilitatile de miscare.

Si pentru ca cred ca deocamdata am spus destule atasez imaginea cu pagina de pornire a aplicatiei. Screen shot-ul este de pe mediul de dezvoltare in linux.

 
Interesant proiectul si foarte ambitios, sper sa nu te "plictisesti" pana-l termini.
Referitor la scheme, as avea 3 mici observatii:
- din L298 ai 4 iesiri, pe care vrei sa le folosesti (dupa cum scrii in primul post)
Pentru digital se poate opta pentru un bloc de sina normal si un bloc cu facilitate de programare.
Click pentru a extinde...
Asa cum ai desenat schema acum, ce trimiti pe o sina ajunge si pe cealalata, asa ca blocul de programare nu-si va face treaba (ma rog, si-o face, da' tot folosind un comutator extern cu care sa izolezi sina de programare de restul sinelor).
- daca MAX232 e pentru conectarea la PC, poti sa te uiti la un FT232 - adaptor serial - usb. Eu sunt multumit de rezultate.
- inainte sa termini schema, poate ar fi bine sa citesti toate specificatiile de la nmra. In momentul asta ma refer la RP-9.3.1, Electrical Specifications for Digital Command Control Decoder Transmission, partea de feedback (unde se povesteste de cutoff). Din cate-mi dau eu seama (sunt desigur sanse sa ma si insel), asa cum ai tu iesirile acum (o singura iesire inversata pentru a 2-a sina), nu poti realiza partea de cut-off.
La partea de soft/comunicatie, inca nu-s convins ca am inteles totul, asa ca mai rumeg. Da' pana termin eu de rumegat, te mai poti uita pe la rocrail, poate te ajuta sa pornesti de la ceva existent, nu chiar de la 0. Iar pe forum sunt diverse discutii de asemenea interesante. Cu ce am ramas eu, e ca "standardul" railCom nu e chiar terminat si ca are in continuare mici probleme. Da' cum pe mine ma interesau alte chestii de pe acolo (mai mult loconet), sunt sanse sa fi inteles gresit.
A propos loconet - faller car system e "digitalizat" acum cu loconet. Daca te "muti" pe loconet am pus un proiect mic de interfata cu PC-ul pe rocrail. Partea de comunicatie loconet cred ca poate fi folosita si la altceva.

LE A propos, CAN folosesc cei de la merg cu al lor CBUS. Poate "refolosesti" din dezvoltarile lor? Ideea de a face totul singur si de la 0 am avut-o si eu acum cativa ani, da' am ajuns la concluzia ca nu merita, altfel nu mai apuc sa ma si joc. Ce-i drept eu aveam "handicapul" ca inca nu aveam idee de microcontrollere, controlul trenuletelor erau motivatia de a invata despre ele.
 
@LiviuM multumesc de aprecieri.
Am desenat schema pornind de la mai multe proiecete ce foloseau D-MOS monolit. Intentia este de a folosi fie o iesire de programare si o iesire normala fie in punte cupland ambele iesiri sa se poata folosi pe distante mai mari sau cu mai multe locomotive. Curentul total ce poate fi colosit din acest booster este de 6 A. L298 doua module independente FULL H Bridge fiecare bridge avand trei intrari de control In A In B si Enable. Intr-adevar scema asa cum este ea in ultima modificare postata nu realizeaza cutout-ul total caci desi controland pin-ul enable se poate dezactiva iesirea si nu mai exista tensiune in linie dar nu se realizeaza scurt circuitul necesar in specificatiile NMRA. Schema intr-e timp a evoluat. O sa public si schema finala in momentul in care va avea verificat si modulul de Railcom. Loconet este sistemul construit de Digitrax iar Railcom este cel elaborat de Lenz. Sistemul va avea implementate ambele tipuri de comunicatie si interfatare in asa fel in cat utilizatorii sa nu fie nemultumiti. Multumesc oricum pentru schema. am studiat-o si imi va folosi cu siguranta atunci cand voi implementa partea de loconet.
Bus-ul ales de mine este construit dupa ce am citit specificatiile celor de la MERG, si NMRA si am vazut ce se poate face.
Despre Faller Car System... este un sistem exceptional dar care are limitarile lui. exista un singur fir conducator pe care il poti folosi pe un sens, distanta minima intre doua fire paralele fiind de minimum 4 centimetri ( pentru ambele directii). Ceea ce vreau eu sa ofer este un grid. In interiorul acestui grid un mobil se poate misca in orice directie doreste constrans doar de niste reguli stabilite software si nu hardware. In fine nu vreau sa stau sa despic firul in patru. Destul sa spun ca faller are limitarile lui. Daca iese e ok daca nu nu.
Nu am nici o sansa sa ma plictisesc.

PS: Loconet foloseste tehnica de transponding care este licentiata si pentru a primi detalii depre implementarea in boostere si decodere trebuie sa scoti ceva banuti din buzunar. Cum sistemul meu va fi modular, in booster exista un locas cu conector unde se pune fie decoder-ul loconet fie cel RailCom. Din acest motiv nu apare nici decoder-ul de loconet in schema originala a booster-ului.



stima
 
Deoarece se pare ca ai luat cam toate variantele in calcul, nu-mi ramane decat sa-ti urez succes, mai ales ca, repet, mie mi se pare un proiect foarte ambitios. Eu n-as fi avut curaj sa incep asa ceva.
Da' cum tu te cunosti mai bine si stii ce poti... spor la treaba!
 
Asa cum am precizat mai sus, am revenit cu schema electronica completata. Din cauza faptului ca placa este conceputa cu componente in varianta DIP nu am schimbat max232 cu FTDI. La versiunea 2 a placii max-ul va fi inlocuit cu FTDI daca "publicul o cere" Am adaugat slot-ul de expansiune al placii de Railcom/Loconet. Asa cum am precizat vreau sa fac in asa fel in cat comunicarea sa se poata face pe toata lungimea liniei fara discriminare daca necesitatile o cer sau daca se prefera o varianta mai conservatoare aceasta sa poata fi setata. Nu am pus in schema jumperii pentru functionarea in regim bridge deoarece acesta se face in afara placii in prizele cu surub. Am modificat schema in asa fel in cat sa se poata folosi functia cutout in totalitate conform cu NMRA RP 9.3.1 ( L298 intrarile 1 2 3 4 in 0 logic);




stima
 
oilen a spus:
Multumesc oricum pentru schema. am studiat-o si imi va folosi cu siguranta atunci cand voi implementa partea de loconet.
Click pentru a extinde...
Salut,
Tocmai am postat schema unei telecomenzi (?) pentru loconet (aproape) functionale (n-am toate butoanele sa testez activarea functiilor).
Daca gasesti ceva util prin ea, serveste-te. :)

PS Codul e scris in Hi-Tech C (versiunea lite, fara optimizare). O sa-l pun si pe rocrail daca-l cere cineva, da-l pot pune si aici daca vrei sa-l vezi. Numai ca nu arata prea bine. :oops:

LE Am corectat linkul, da' oricum se pare ca m-am cam grabit. Inca nu merge cum ar trebui. Mai nasol e ca nu ma prind de ce.
 
@livium am incercat sa accesez postul respectiv si imi spune ca nu exista.

Deci.

Scuze ca nu am mai postat de mult dar conditiile meteo si job-ul imi mananca cam mult din timpul rezervat dezvoltarii sistemului DCC. Dar astazi mi-am facut timp si am implementat ceva functii DCC. in acest moment controller-ul performeaza toate comenzile DCC descrise in documentul NMRA 9.2. Atasez o imagine a vestitului ShowDCC cu un fragment din transmisia in sine.



Din cauza modulului de cutout ( inca o data multumesc @liviuM) si din cauza unei idei care nu imi da pace de ceva vreme am decis sa modific ( destul de serios) schema electrica a produsului. In primul rand partea de comanda pentru cutout a fost rezolvata si postata dar sincer nu prea imi place rezolvarea. In ideea ca modulul poate fi folosit in mod bridge sau separat (DCC) si in mod bridge sau separat (ANALOG) a venit firesc si intrebarea ... in modul hibrid ce se intampla? O sa spuneti adica cum hibrid... pai simplu. Vreau ca jumatate din booster sa mearga analog si cealalta jumatate digital. De ce? pai pentru ca e posibil sa nu am toate locomotivele dotate cu decodor sau ma duc la o expozitie unde nu toti participantii au reteaua in digital sau numai in analog ... si motivele ar putea continua. Stiu ca este o dezbatere aprinsa in legatura cu trecerea de la analog la digital si invers si modul in care cele doua sisteme performeaza " emulind" fiecare functionalitatea celuilalt. Ei bine avand in vedere ca este un sistem construit de la zero am de gand sa il fac cit mai versatil. Multi o sa spuna ca nu are rost sa implementez asa ceva. Sau ca nimeni nu o sa foloseasca asa ceva never. Nu stiu. Eu personal voi implementa functionalitatea hibrid in asa fel in cat bazat pe BOD-uri si /sau alte metode de detectie a ocuparii segmentele controlate de un astfel de booster sa poata fi comandate fie in analog fie in digital. SI sa lasam posteritatea sa decida daca e util sau nu,

Drept pentru care am modificat schema electrica deoarece este nevoie de un alt controller pic (16f872). Este ales deoarece are 2 generatoare PWM hardware si destui pini pentru a putea comanda functionalitatile suplimentare ( cutout, ACK, Railcom,Loconet,etc). In plus permite si extensia pentru "MCC".
MCC aka "Modell Car Control" este sistemul despre care va aminteam citeva post-uri mai inainte, sistem ce permite controlul unor modele auto si nu numai prin intermediul unei retele de fire ingropate in calea de rulare. Deocamdata sunt in stadiul de proof of concept dar nu am avut timp decat sa adun componentele si sa desenez cit de cit ceva schite de principiu. Sper totusi saptamana asta sa am destul timp sa termin lucrul la Booster si sa incep sa ma ocup si de MCC.

stima
 
Salut.

Asa cum spuneam am reusit sa-mi fac timp si acum ma concentrez full time pe finalizarea booster-ului. atasat schema electronica asa cum am promis. Modificarile sunt majore caci sunt patru functii care trebuie "mixate" pe aceiasi pini. CUTOUT, PWM, DCC , BRIDGE/DCC. Dupa cum se poate observa se foloseste la greu 74hct125 pe post de comutator de functii.



Ar fi fost usor sa scap de 74ls00 si ultimul hct125 si sa folosesc un set de jumperi dar voiam sa fiu sigur ca "din fabrica" nu se comuta gresit iesirile. Este foarte usor sa gresesti si sa "prajesti" l298-ul si nu e ieftin.

stima
 
Dupa cum am promis, ma tin de lucru. Dupa doua zile de mutat, cablat, sters, reconfigura, etc am ajuns la o versiune a cablajului cu care sunt cat de cat confortabil. Drept pentru care atasez acest cablaj si astept pietrele. Dupa cum se observa placa poate fi realizata in doua tehnici. Prima in dublu placat unde traseele sunt deja marcate si nu este o mare problema sa fie realizate si cealalta in simplu placat conexiunile de pe fata 'TOP' putind fi inlocuite cu succes cu strap-uri. Ce ma deranjeaza cu adevarat este "imbarligatura de mate" de la cele trei 74hct125 dar pot trai cu asta deocamdata. Maine sper sa am timpul necesar sa ard o placa in simplu placat si sa incep plantarea seriei POC. Intre timp soft-ul evolueaza usurel, deoarece se dezvolta in paralel interfata grafica si soft-ul de pe controller.



stima
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos
Back