Automotorul CFPV produs de Astra in 1935
- Autor subiect victorian
- Dată creare
Salut Cosmin, ma refeream la cladirea garii Valenii de Munte, nu stiu de ce nu mi-au aparut postarile despre automotoare in pagina pe care o vedeam eu cand am facut postarea. Poate ma uitam la pagina 1? :roll:
Oricum, gandeste-te la o diorama cu cladirea garii Valenii de Munte si cu automotorul CFPV in fata ei. Dupa cum stii, am facut deja desenele cu automotorul CFPV, iar ele au fost un mare succes printre modelistii romani, care in ultimii ani au construit o gramada de modele de automotoare dupa planuri malgase, toltece, mayase sau imaginare... :twisted:
Oricum, gandeste-te la o diorama cu cladirea garii Valenii de Munte si cu automotorul CFPV in fata ei. Dupa cum stii, am facut deja desenele cu automotorul CFPV, iar ele au fost un mare succes printre modelistii romani, care in ultimii ani au construit o gramada de modele de automotoare dupa planuri malgase, toltece, mayase sau imaginare... :twisted:
Dorin, multumesc frumos pentru aprecieri! Deocamdata, sunt departe de ograda si atelierul meu, deci pauze de cate 3 luni, vor fi ceva frecvent.
Cat priveste modelismul , pe forum activitatea este aproape nula, din cauza desinteresului, a banilor, timpului sau eu stiu ce motive. :roll:
Cat despre automotor, am studiat de cateva ori planurile, centrandu-ma mai mult la cutie, executia acesteia fiind destul de accesibila chiar si celor mai putin "caliti".
Cred ca pentru boghiuri se pot gasi niscaiva incaltari de pe la alte automotoare, la care sa se aplice "masca" de fabricatie proprie. Nu am aprofundat prea mult , insa in felul acesta se pastreaza mecanica originala , in cazul in care coincide distanta intre axe.Trebuie sapat un pic sa vedem ce modele pot furniza boghiurile si mecanica.
Cat priveste modelismul , pe forum activitatea este aproape nula, din cauza desinteresului, a banilor, timpului sau eu stiu ce motive. :roll:
Cat despre automotor, am studiat de cateva ori planurile, centrandu-ma mai mult la cutie, executia acesteia fiind destul de accesibila chiar si celor mai putin "caliti".
Cred ca pentru boghiuri se pot gasi niscaiva incaltari de pe la alte automotoare, la care sa se aplice "masca" de fabricatie proprie. Nu am aprofundat prea mult , insa in felul acesta se pastreaza mecanica originala , in cazul in care coincide distanta intre axe.Trebuie sapat un pic sa vedem ce modele pot furniza boghiurile si mecanica.
Cosmin ,pe langa faptul ca te rog sa postezi niste planuri cotate daca se poate din lateral si fata-spate a acestui automotor pentru modelit,am mai vazut pe acea pagina de pe forumul unguresc indicat de tine,un automotor sau locomotiva ciudata[probabil blindata] intre trei aburoase,stiti ceva despre ce este vorba?
Este o lucrare interesanta,ceva planuri?
Este o lucrare interesanta,ceva planuri?
Pantiru,
planurile acestui automotor au fost realizate in intregime de catre victorian si puse la subiectul de fata, eu nu am nicio contributie. Intre timp, vad ca au disparut , probabil ceva probleme cu site-ul gazda.
planurile acestui automotor au fost realizate in intregime de catre victorian si puse la subiectul de fata, eu nu am nicio contributie. Intre timp, vad ca au disparut , probabil ceva probleme cu site-ul gazda.
Eu te-am intrebat pe tine fiindca poza era in mesajul tau si nu il vazusem la Victorian,tot odata am avut impresia ca este un cu totul alt automotor decat cel de pe prima pagina si cred ca nu ma insel.
O sa ma adresez si lui Victorian cu intrebarea despre planuri si tot odata ii cer scuze pentru gafa facuta'' de drepturi de autor'',sper ca nu te superi Victorian.
Si totusi revin cu a doua intrebare despre locomotiva sau automotorul de pe pagina de forum unguresc, cuprinsa intre trei aburoase,ce este loco blindata ,automotor?
O sa ma adresez si lui Victorian cu intrebarea despre planuri si tot odata ii cer scuze pentru gafa facuta'' de drepturi de autor'',sper ca nu te superi Victorian.
Si totusi revin cu a doua intrebare despre locomotiva sau automotorul de pe pagina de forum unguresc, cuprinsa intre trei aburoase,ce este loco blindata ,automotor?
catalin
Well-Known Member
Buna,
ceva info exista, nu multe. Astept intrebarile tale si in masura in care am raspunsuri, cu placere scriu.
ceva info exista, nu multe. Astept intrebarile tale si in masura in care am raspunsuri, cu placere scriu.
catalin
Well-Known Member
Buna Florin,
Podurile sunt acelasi si azi, le-am documentat foto in anii trecuti. Daca te intereseaza iti pot trimite tot ce am. Planuri de gari nu am, planuri de statii putem face din imaginile de epoca si informatiile existente in diverse surse.
ca nota generala statiile sunt astazi puternic modificate in anii '70, pierzandu-si farmecul initial. Sunt transformate in cutii de beton devenind in marea lor majoritate locuinte. In acest ultim caz accesul la ele este si mai dificil in cazul unei eventuale documentari.
Nu in ultimul rand, CFPV are un dosar interesant si voluminos la Arhivele Prahova. Doar timp sa fie de ajuns acolo....
Podurile sunt acelasi si azi, le-am documentat foto in anii trecuti. Daca te intereseaza iti pot trimite tot ce am. Planuri de gari nu am, planuri de statii putem face din imaginile de epoca si informatiile existente in diverse surse.
ca nota generala statiile sunt astazi puternic modificate in anii '70, pierzandu-si farmecul initial. Sunt transformate in cutii de beton devenind in marea lor majoritate locuinte. In acest ultim caz accesul la ele este si mai dificil in cazul unei eventuale documentari.
Nu in ultimul rand, CFPV are un dosar interesant si voluminos la Arhivele Prahova. Doar timp sa fie de ajuns acolo....
Buna,
Transformarea nu s-a facut de dragul modernismului ci pentru a le pastra in viata, acest tip de constructie cu structura de rezistenta subdimensionata in raport cu masa zidariei fiind puternic afectata de cele doua mari cutremure de pamant din 1940 si 1977. Daca dupa primul nu s-a facut mai nimic, dupa cel de-al doilea o interventie a fost necesara.
Transformarea nu s-a facut de dragul modernismului ci pentru a le pastra in viata, acest tip de constructie cu structura de rezistenta subdimensionata in raport cu masa zidariei fiind puternic afectata de cele doua mari cutremure de pamant din 1940 si 1977. Daca dupa primul nu s-a facut mai nimic, dupa cel de-al doilea o interventie a fost necesara.
catalin
Well-Known Member
Cladirea de calatori din Valeni de Munte (cea originala, a CFPV) imediat dupa cutremurul din 1977. Imagine identificata de subsemnatul intr-o arhiva locala:
Cu atatea informatii despre CFPV, ma asteptam ca cineva sa indrazneasca o monografie ilustrata sau macar o macheta. Va mai mobilizez un pic cu niste date 
In fotografia lui Catalin se vede si cosul sobei, caci vizavi de WC nu erau inca 2 locuri pe banca de lemn, ci un compartiment de incalzire cu depozit de carbuni. Iar din ce stiu, clasa a III-a avea doar 50 de locuri, cu portbagajele aflate deasupra ferestrelor (ca si la clasa a II-a de altfel, cu 16 locuri pe canapele acoperite cu plus rosu). Distanta intre osiile boghiului ar fi fost de doar 3500 mm.
In fotografia lui Catalin se vede si cosul sobei, caci vizavi de WC nu erau inca 2 locuri pe banca de lemn, ci un compartiment de incalzire cu depozit de carbuni. Iar din ce stiu, clasa a III-a avea doar 50 de locuri, cu portbagajele aflate deasupra ferestrelor (ca si la clasa a II-a de altfel, cu 16 locuri pe canapele acoperite cu plus rosu). Distanta intre osiile boghiului ar fi fost de doar 3500 mm.
Buna ziua Alex,
Multumesc frumos de interes si de completari! Stii sigur ca automotorul avea 50 de locuri la clasa II-a, sau doar presupui? La fel, stii sigur ca ampatamentul boghiului era de 3500?
Nu ma intelege gresit, nu dau cu parul, pur si simplu intreb si eu ca Moromete: Pe ce te bazezi? Poate ai acces la vreo sursa noua de care nu stiam, si asta ar fi o veste excelenta! La cat de sarace sunt sursele corecte de informare, orice picatura ajuta!
Ca orientare generala, de cand ma ocup de arheologie feroviara am invatat impreuna cu prietenii pasionati de acest subiect, unii dintre ei prezenti pe acest forum, sa nu mai credem fara verificari nici macar inscriptiile standard ale CFR de pe boghie ori lonjeroanele vehiculelor. Poate sa scrie ampatament cutare, dar la masurat rezulta altfel! Asadar, cand avem date tehnice, ele ar trebui sa vina cel putin din doua surse diferite si abia atunci putem zice ca se confirma prin verificare reciproca.
Eu am lucrat cu niste date incomplete si contradictorii, dar numarul de locuri la clasa II-a era foarte clar, 52, si sincer nu-mi prea imaginez cum ar putea sa incapa altfel, fara cele doua locuri din fata closetului. Iar in privinta incalzirii, iarasi am ceva indoieli ca era cu o soba cu carbuni. Sigur nu confunzi vehiculul cu un automotor Malaxa? Ma gandesc putin la complexitatea si modernitatea vehiculului produs de Astra: transmisie electrica, usi si frane pneumatice... parca as paria totusi pe incalzire cu apa calda recirculata de la motor mai degraba decat soba cu carbuni! Dar nu exclud varianta...
Sincer, nu am nici o garantie, suntem pur si simplu pe taramul presupunerilor, mi-as dori sa vina cineva sa-mi spuna clar: aici ai gresit, lucrurile de fapt stateau ASA! Sunt cativa ani de cand am facut aceste desene, iar de atunci nu s-a intamplat nimic, nici un model, nici o reactie. Pare ca modelistii romani ar prefera sa faca automotoare malgase decat sa se intereseze de vehiculele care au circulat prin tara noastra. Asa ca nu pot decat sa astept sa vina malgasii sau aztecii sa se ocupe de automotoarele noastre!
Nici macar in ceea ce priveste culoarea automotorului nu am vreo garantie. Initial am crezut ca partea de jos era albastra, cam asa rezulta din pozele alb-negru de epoca, plus amintirile catorva martori oculari. Ulterior insa am descoperit ca amintirile martorilor pot fi gresite, fiind contaminate de amintiri ale altor automotoare din seriile CFR care erau intr-adevar albastre. Sincer, mi-as dori sa vina cineva sa-mi lamureasca macar aceasta dilema!
Multumesc frumos de interes si de completari! Stii sigur ca automotorul avea 50 de locuri la clasa II-a, sau doar presupui? La fel, stii sigur ca ampatamentul boghiului era de 3500?
Nu ma intelege gresit, nu dau cu parul, pur si simplu intreb si eu ca Moromete: Pe ce te bazezi? Poate ai acces la vreo sursa noua de care nu stiam, si asta ar fi o veste excelenta! La cat de sarace sunt sursele corecte de informare, orice picatura ajuta!
Ca orientare generala, de cand ma ocup de arheologie feroviara am invatat impreuna cu prietenii pasionati de acest subiect, unii dintre ei prezenti pe acest forum, sa nu mai credem fara verificari nici macar inscriptiile standard ale CFR de pe boghie ori lonjeroanele vehiculelor. Poate sa scrie ampatament cutare, dar la masurat rezulta altfel! Asadar, cand avem date tehnice, ele ar trebui sa vina cel putin din doua surse diferite si abia atunci putem zice ca se confirma prin verificare reciproca.
Eu am lucrat cu niste date incomplete si contradictorii, dar numarul de locuri la clasa II-a era foarte clar, 52, si sincer nu-mi prea imaginez cum ar putea sa incapa altfel, fara cele doua locuri din fata closetului. Iar in privinta incalzirii, iarasi am ceva indoieli ca era cu o soba cu carbuni. Sigur nu confunzi vehiculul cu un automotor Malaxa? Ma gandesc putin la complexitatea si modernitatea vehiculului produs de Astra: transmisie electrica, usi si frane pneumatice... parca as paria totusi pe incalzire cu apa calda recirculata de la motor mai degraba decat soba cu carbuni! Dar nu exclud varianta...
Sincer, nu am nici o garantie, suntem pur si simplu pe taramul presupunerilor, mi-as dori sa vina cineva sa-mi spuna clar: aici ai gresit, lucrurile de fapt stateau ASA! Sunt cativa ani de cand am facut aceste desene, iar de atunci nu s-a intamplat nimic, nici un model, nici o reactie. Pare ca modelistii romani ar prefera sa faca automotoare malgase decat sa se intereseze de vehiculele care au circulat prin tara noastra. Asa ca nu pot decat sa astept sa vina malgasii sau aztecii sa se ocupe de automotoarele noastre!
Nici macar in ceea ce priveste culoarea automotorului nu am vreo garantie. Initial am crezut ca partea de jos era albastra, cam asa rezulta din pozele alb-negru de epoca, plus amintirile catorva martori oculari. Ulterior insa am descoperit ca amintirile martorilor pot fi gresite, fiind contaminate de amintiri ale altor automotoare din seriile CFR care erau intr-adevar albastre. Sincer, mi-as dori sa vina cineva sa-mi lamureasca macar aceasta dilema!
Am gasit informatia intr-un articol din anul inaugurarii. Dar sa stii ca e posibil ca datele care se bat cap in cap, dar din perioade diferite, sa fie bune, pentru ca nu e exclus ca la un moment dat sa se fi inlocuit soba cu alt sistem de incalzire. E la fel ca si datele despre viteza: eu stiu de 80 km/h, reclama la rulmenti zice 90 km/h, tu ai zis circa 100 km/h, iar in Istoricul tractiunii e trecut 110 km/h. Dar in ce conditii au fost masurate? Cu acelasi motor? Aceeasi transmisie? Combustibil? Traseu?
Sigur ca daca cineva ar avea timp sa parcurga fondul de arhiva de la Ploiesti si ziarele locale s-ar mai putea gasi cate ceva. Nu cunosc culoarea originala.
Sigur ca daca cineva ar avea timp sa parcurga fondul de arhiva de la Ploiesti si ziarele locale s-ar mai putea gasi cate ceva. Nu cunosc culoarea originala.
CFR-ul (de unde banuiesc ca provin datele) a facut o salata. Motorul Diesel MAN in 6 cilindri functiona la 2 turatii, dand 210 CP la 1100 ture pe minut, respectiv 225 CP la 1200 ture pe minut. De aici probabil rezulta si valorile diverse ale vitezei maxime. Motorul era cuplat la un dinam AEG de 150 KW la 1100/1200 ture pe minut. Pe celelalt boghiu se aflau 2 motoare electrice AEG de cate 73 KW, cate unul pentru fiecare osie.victorian a spus:
Daca CFR-ul a facut salata, eu iti ofer bufet suedezvictorian a spus:
Care dintre variantele de mai jos este corecta?a) Frana "Westinghouse", directa si automata, care actiona pe cei 16 saboti plus eventuala remorca (o grasuna de 14 tone)
b) Frana de mana, disponibila la ambele posturi de conducere, care actiona pe cei 8 saboti dinspre postul respectiv de conducere
c) Dispozitiv de franare de tip "om mort", care actiona atat frana automata, cat si asupra admisiei de combustibil, in cazul in care conducatorul pierde controlul automotorului, sau lesina (de la caldura sobei si a motorului!)
d) Toate cele de mai sus plus sistem de ventilatie tip "Chanard", ca sa-si revina conducatorul
E posibil ca ceea ce am vazut in poza lui Catalin sa fie un cos din fundalul automotorului, fara nicio legatura. Din pacate, e singura imagine pe care o stiu din acest unghi, perioada CFPV. Dar in sursa mea apare ca intre compartimente exista un coridor scurt, cu closetul pe de-o parte si "cabina de incalzire si depozitul de carbuni" pe cealalta parte. De aici am dedus ca trebuia sa fie soba.
Merci frumos pentru smorgasbord
Sunt date interesante ce aparent provin chiar de la CFPV, inainte sa preia automotoarele CFR-ul si sa faca ghiveci cu ele.
Ai cumva posibilitatea sa copiezi textul si sa-l postezi in intregime aici? (sportul national copy-paste sau o poza a textului original, macar cu telefonul?)
Nu-i vorba ca nu te-as crede, ci doar ca e asa o seceta de informatii corecte si amanuntite incat orice picatura ajuta!
In privinta sistemelor de franare as alege varianta d) adica toate cele de mai sus. De cand am inceput sa studiez acest vehicul am fost uimit de cat de complex si de modern este. Inginerii de la Astra Arad fara indoiala nu erau nici niste ageamii, nici ingineri de celofibra cum se purta mai tarziu, prin anii '50. Si, spre deosebire de niturile turnului Eiffel, pe care scrie "Made in Romania" (in 1887!) aceste vehicule chiar au fost realizate in Romania Mare deci probabil ca ar fi meritat alta soarta.
In Istoria tractiunii feroviare exista acea poza unica din anii '80 de la Brasov ce infatiseaza automotorul pe post de relicva feroviara. Nu stiu de ce dar eu parca vad cu ochii mintii culoarea albastru deschis a acelui automotor. E posibil sa-l fi vazut la randul meu, pentru ca in perioada respectiva faceam destul de des drumuri cu trenul intre Bucuresti si Cluj, trecand prin Brasov si am retinut vag o silueta de automotor diferita de cele obisnuite. Din cate am auzit, Serban a facut poza oarecum intr-o doara si abia mai tarziu si-a dat seama peste ce comoara a dat cand a recunoscut vehiculul. Iti dai seama ca treizeci de ani nimeni n-a stiut nimic despre existenta acestuia? Cam asta este istoria entitatii numita CFR... multa nepasare, multa secretomanie prosteasca, jaf cat cuprinde si multe semne de intrebare pentru cei care vor sa afle detalii despre minunatele vehicule ale trecutului!
Sunt date interesante ce aparent provin chiar de la CFPV, inainte sa preia automotoarele CFR-ul si sa faca ghiveci cu ele.
Ai cumva posibilitatea sa copiezi textul si sa-l postezi in intregime aici? (sportul national copy-paste sau o poza a textului original, macar cu telefonul?)
Nu-i vorba ca nu te-as crede, ci doar ca e asa o seceta de informatii corecte si amanuntite incat orice picatura ajuta!
In privinta sistemelor de franare as alege varianta d) adica toate cele de mai sus. De cand am inceput sa studiez acest vehicul am fost uimit de cat de complex si de modern este. Inginerii de la Astra Arad fara indoiala nu erau nici niste ageamii, nici ingineri de celofibra cum se purta mai tarziu, prin anii '50. Si, spre deosebire de niturile turnului Eiffel, pe care scrie "Made in Romania" (in 1887!) aceste vehicule chiar au fost realizate in Romania Mare deci probabil ca ar fi meritat alta soarta.
In Istoria tractiunii feroviare exista acea poza unica din anii '80 de la Brasov ce infatiseaza automotorul pe post de relicva feroviara. Nu stiu de ce dar eu parca vad cu ochii mintii culoarea albastru deschis a acelui automotor. E posibil sa-l fi vazut la randul meu, pentru ca in perioada respectiva faceam destul de des drumuri cu trenul intre Bucuresti si Cluj, trecand prin Brasov si am retinut vag o silueta de automotor diferita de cele obisnuite. Din cate am auzit, Serban a facut poza oarecum intr-o doara si abia mai tarziu si-a dat seama peste ce comoara a dat cand a recunoscut vehiculul. Iti dai seama ca treizeci de ani nimeni n-a stiut nimic despre existenta acestuia? Cam asta este istoria entitatii numita CFR... multa nepasare, multa secretomanie prosteasca, jaf cat cuprinde si multe semne de intrebare pentru cei care vor sa afle detalii despre minunatele vehicule ale trecutului!
O să încerc, dar până atunci iată un articol din Adevărul cu prilejul inaugurării automotoarelor (pe 1 decembrie 1935), în care se vede că atunci, ca şi acum, accentul în relatare era pus pe "cărămida în piept", crăpelniţă şi pupat în fund, nu pe date tehnice:
Apropo, data inaugurării permite o căutare mai concentrată în revistele tehnice ale vremii.
Apropo, data inaugurării permite o căutare mai concentrată în revistele tehnice ale vremii.