Automotoare la scara N

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mrpuf

Active Member
Trenulist
2 Martie 2016
228
404
Timisoara, Arad, Hunedoara
Buna seara, în acest topic voi posta cate ceva legat de alt subiect ce ma pasionează, anume automotoarele.
Ca fundal, voi folosi mini-diorama la scara N pentru cele pe două osii, până diorama mare va fi finalizata.

Primul, si poate cel mai drag, este un automotor ce, probabil, mai toată lumea îl știe, si poate, il detine. Este vorba, desigur, de "Nebenbahn Retter- salvatorul liniilor secundare", sau " Roate Brummer"- bazaitorul roșu. VT95, sau schienenbus-ul cel de toate zilele, produs si conceput de Wagonfabrik Uerdingen- de DuWag, compania ce a fabricat si mult indragitele Grossraum- si Gelenk- triebwagen- tramvaiele din seria T2/T4/GT/ZGT6/8 sau chiar 10/12.
Conceput pentru a înlocui complexele si pretentioasele bestii cu abur viu pe liniile secundare, adeseori neprofitabile, schienbus-ul, sub prima sa încarnare, a fost produs începând cu 1949. Versiunea a doua, imbunatatita, a văzut lumina zilei în 1952, si a fost fabricată în aproape 600 de exemplare. Bidirecțional, avea formula 1A- o singura osie motoare, si un motor produs de Bussing de 96/100 kW, ce ii permitea o viteză maximă de 90 km/h. 60 de locuri, pe banchete cu spătar mobil- în funcție de direcția de deplasare putea culisa. Prin intermediul unei cuple ShaKu "usoare" putea fi cuplat cu 1 sau 2 vagoane remorcă mai scurte, sau cu o simpatică remorcă de bagaje pe o singura osie. Spre deosebire de a III-a încarnare a schienenbus-ului, anume bimotorul VT98, VT95-ul nu avea tampoane, ci niste fine bare de metal.
Deosebit de îndrăgit, în țară natală este destul de slab reprezentat în momentul de față.
Însă, aproape de graniță cu România, šinobus-ul inca se plimba prin zona Vršac-ului, în trecut, putând fi văzut stationand si in frumoasa gara din Jimbolia.
Macheta, la scara N, este arhicunoscutul Fleischmann- destul de decenta si foarte frumos realizata. Printr-un kurzkupplung/ bara, se poate atașa de o drăguță remorcă, chiar si ea cu lumini directionale si iluminat interior. Motor cu 5 poli, masa volanta. Rulare la fel de decentă la viteza mica.
Dețin mai multe exemplare- 3 VT-uri (2 DB second hand, 1 CFL nou-nout), si 1 VB. Primul, si cel care mi-a deschis apetitul, a fost CFL-ul. Din nefericire, nou, si un eșec lamentabil, motorul supralubrefiat făcând scurt de la a doua tentativă de mobilizare. Pacat, aveam așteptări mai mari de la Fleischmann. Sfidînd garanția, l-am deschis eu, descoperind, pe lângă "Baia" propriu zisa de ulei, perii de cărbuni sudati de arcuri, unul destul de degradat. Zis si facut, perii noi, si un motor de rezervă. Si restul fraților, second hand, dar din aceiasi generație, au venit si rulat fără alte probleme majore. În mod impresionant, circula agale si pe raza minima a sinei de tramvai Tomytec.
Va prezint aici calul de bătaie cu remorca:
952.jpgIMG-20210205-WA0002_copy_1200x800.jpg955.jpg954.jpg953.jpg956.jpg
 
Ultima editare:
Vezi ca se pare ca i-ai ratacit corpul negru de la una din luminile de pe acoperis.

Sunt piese care se pierd usor. La al meu cred ca am inlocuit din 1995 si pana acum vreo patru sau cinci. Pana la urma le-am fixat cu o minuscula picatura de aracet pe Lichtleiter acum 15 ani si n-am mai avut treaba cu ele dupa aceea.
 
  • Like
Reacții: mrpuf
Vezi ca se pare ca i-ai ratacit corpul negru de la una din luminile de pe acoperis.

Sunt piese care se pierd usor. La al meu cred ca am inlocuit din 1995 si pana acum vreo patru sau cinci. Pana la urma le-am fixat cu o minuscula picatura de aracet pe Lichtleiter acum 15 ani si n-am mai avut treaba cu ele dupa aceea.
Da, din nefericire asa a venit. Al doilea exemplar deținut le are pe ambele, însă pe acela il tin "în vitrina" , "calul de bătaie" având si kK-ul montat. Am luat 2 VT-uri în ideea de a crea o verosimilă rama VT-VB-VT. AMFT-ul nu le are de fel, caracteristicile luminatoare de pe acoperiș fiind "vopsite" si proiectorul fiind incorporat în cutie. Probabil voi comanda la un moment dat si un set de rezervă, momentan am rămas la motoare ;)
 
AMFT-ul nu le are de fel, caracteristicile luminatoare de pe acoperiș fiind "vopsite" si proiectorul fiind incorporat în cutie.

Pai asa a fost in realitate.

VT 95 s-a livrat cu doar doua faruri. Dupa ce DB a facut obligatoriu farul central, pe ele s-a montat un far de tractor (in cel mai adevarat sens al cuvantului). Asa le-a simulat Fleischmann pe modelele de epoca III.

In anii 1960-70 la revizii s-a constatat ca ploua in ele pe la garniturile geamurilor din acoperis si acestea au fost acoperite cu tabla. Cu aceeasi ocazie s-a montat si un far standard DB in marginea acoperisului. Asa a facut Fleischmann modelele de epoca IV.
 
Si iata o poza cu VT95+VB142+VT95.
Se observă atât bara de cuplare (destul de discretă), cât și KK-ul celor de la Fleischmann. Una peste alta, un model destul de reusit! In curând voi prezenta si mult mai veche versiune Arnold.am1.jpgam2.jpgam3.jpg
 
Iar în cele ce urmeaza, va voi prezenta VT75.9/VT135 + VB140 a DRG/DB/DR, un automotor destul de interesant si asemănător Malaxelor noastre 900.
Modelul în cauză, produs inca din 1933 de Bautzen, a avut o caroserie construită integral din metal, inițial nituita (prima serie), apoi sudata. Automotorul pe două axe era propulsat până la 75 km/h de către un motor diesel în 4 timpi Daimler Benz OM 54 de 120cp, apoi 135 cp. Transmisia mecanică cu 4 viteze si reversor acționa o singura osie, întreg agregatul motor+transmisie regasindu-se parțial sub podea, parțial ascuns sub o bancheta. Caracteristic este sistemul de răcire de pe acoperiș, cu două radiatoare montate transversal la fiecare capăt. Cu în jur de 40 de locuri (depinzând de varianta), automotorul bidirecțional cu frane pneumatice putea fi cuplat cu o remorcă din seria 140. Inițial, a circulat pe liniile secundare din Saxonia si Bavaria, iar după conflagratia mondială, cele ale DB au circulat până în anii '60. DR a reținut vehiculele mai mult, un exemplar supraviețuind până în zilele noastre.
Asemănarea cu Malaxele noastre din seria este destul de frapanta, însă ele au fost produse începând cu 1935.
Modelul la scara N a fost produs de Minitrix, intre 1986 si 1994, si, pentru vechimea si scara sa, este destul de bogat detaliat, conductele sistemului de răcire fiind din metal, si remorca beneficiind de lumini directionale. Rulează impecabil de lin la viteze reduse (chiar dacă o lecuta zgomotos), culegând foarte bine curentul electric, chiar în lispa unei mase volante. Angrenajele sunt integral metalice.
P.S. Si offtopic: are cineva fotografii cu seria 900 Malaxa cu aspectul original? Am tot cautat, dar nu le-am mai gasit. Stiu ca existau, chiar dacă la rezoluție mai slabă, un set cu VM+VR într-o stație pe litoral. Multumesc anticipat!am5.jpgam4.jpgam6.jpgam7.jpgam8.jpgam9.jpg
 
Ultima editare:
Si acum, scurta istorioară pe seara de astăzi.
Înainte să ajungem la cele pe boghiuri (printre care și cele 3 legendare bauart-uri ale SVT-ului) mai am de prezentat câteva pe 2 osii.
VT-98-ul, sau versiunea cea mai cunoscută a schienenbus-ului, a fost o evoluție a VT95-ului prezentat mai sus. Deosebirea majora consta in faptul ca, deși era limitat tot la 90 km/h, si avea o capacitate asemănătoare, VT98-ul avea 2 motoare Bussing D 10U a cate 150cp fiecare, si o transmisie ZF. Mai puternice, puteau tracta in mod uzual si cate 2 remorci, de data aceasta de aceiasi lungime cu vagonul motor. Acestea erau de 2 tipuri :VB98, remorcă standard, si VS98, un "steuerwagen" , cu post de conducere. Astfel, nu mai trebuia inversată pozitia vagonului motor în micutele gări de pe liniile secundare salvate tocmai de "rotte brummer" , adesea ultimul tip de vehicul feroviar ce avea să deservească aceste linii până la închiderea lor. Cea mai frecventa alcătuire era VT+VB+VS. În loc de cupla ShaKu, acestea erau dotate cu carlig de remorcare si tampoane, adesea fiind văzute tractand si cate un vagon de marfa, foarte rar chiar și un Silberling. Au fost fabricate sub licenta si de catre Man, (in ciuda unui produs propriu despre care voi vorbi în episodul următor), dar și de către CAF in Spania, legendarul "Ferrobus".
Macheta, ce a văzut multe la vremea sa, este un vechi , dar nu chiar asa de vechi Minitrix, produs undeva intre '86 si '96. Ca detalii, evident nu se poate compara cu produsele putin mai noi, însă beneficiază de lumina, un mers zgomotoz de " Rotte brummer-bazaitor roșu" veridic, dar și un mers incredibil de lin tinand cont de lipsa unei mase volante (din cate se pare- din nefericire fostul proprietar a lipit cu superglue tampoanele metalice-ce au rol de a fixa caroseria de plastic de sasiul metalic). Are atasat printr-o bară rigidă (ce servește, din nefericire, si ca si conexiune electrică), un VS98. Nu are posibilitatea montării fără modificare a nici unui fel de cuple pentru scara N.
In ultima poza, lângă clădirea gării, se poate vedea și un VS98 de la Arnold, putin mai detaliat, dar cu o gaură imensa în fustă pentru montarea unei cuple. Acesta, însă, a fost produs inca de la sfârșitul anilor '60" (daca nu gresesc).
Deși au farmecul lor (si posibilitatea de a le asorta cu un "G" de marfa pentru o priveliște pitorească), prefer oricand tampoanele filigrane, ferestrele "panoramice" si VB-ul scurt a 95-ului.
Enjoy!
PS: datorita aspectului destul de degradat al vopselei, va beneficia de un weathering. Însă înainte, trebuie să finalizez micuta diorama.
981.jpg982.jpg983.jpg984.jpg985.jpg986.jpg
 
Ultima editare:
Ti-ar trebui un VT/VS/VB98 de generatie noua de la Minitrix sau Piko. Eu le am pe amandoua (ca 798/998 DB de la Minitrix si ca versiune ÖBB crem/albastra de la Piko) si ambele sunt cu mult superioare celor vechi, chiar daca nu m-am hotarat care imi place mai mult. Piko e mai recent si ceva mai fin, insa are o cupla electrica extrem de masiva intre unitati, la Minitrix (generatia de dupa 2004) cupla electrica cu trei poli e invizibila.
 
Multumesc, si eu ma gândeam daca merita sau nu un Piko, dar pana atunci cred ca o sa mai vina un VT95 sau un VB142 (boala grea, ce sa ii faci?). Piko-ul are oare o mască similară Fleischmann (ce sa asigure continuitatea fustei+ carlig+ furtunuri frane) in caz ca se demontează cuplele de la capetele libere?
Oare prototipul seriei există la scara N? Il voi cauta pe shapeways. VT98 imi displace putin tocmai datorită aparatului standard de cuplare, il defavorizeaza estetic.
Ma gândeam sa fac (prin revospire+alterare faruri) un 812 al JZ dintr-un cuplu de VT95.
 
Ultima editare:
VT 95 Vorserie (nu prototip) dorea sa faca W. Hartung (Brekina) pe N insa intre timp a vandut firma.

La VT 98 Piko exista o piesa pentru partea frontala care sa acopere "gaura".

VT 98 Minitrix din generatia noua nu are nevoie de nici o piesa pentru ca KKK este situat mai jos, sub cutie (si nu respecta NEM).
 
  • Like
Reacții: mrpuf
Si vorbind despre W. Hartung si minunatele sale produse (fiind favoritul meu producator de automodele), continuăm odiseea schienenbus-ului cu un produs mai rafinat decât Uerdingen-ul:

Fabricand sub licenta VT95-ul, MAN dorește să ofere si propriul său produs: un automotor bidirecțional, uni sau bimotor (A'1' sau A'A'), cu o capacitate de în jur de 60 de persoane, si depinzând de motorizare (produsă in-house de MAN, 150cp) cu o viteză maxima de la 70 la 90 de km/h. Transmisie Voith sau ZF, 3 trepte și inversor. Au existat și VS si VB. Inițial, "botul" avea fante de aerisire pentru radiator, ca apoi să fie înlocuite complet cu o usa de comunicare. Aparatul de cuplare este unul standard, însă "caroseria" este autoportanta- o noutate si in industria auto la vremea respectivă. Pentru o rulare mai lină, cadrul osiilor era așezat pe "Gummikugeln"- bile de cauciuc.
Având în vedere monopolul Brummer-ului, MAN-ul a fost țintit catre asa numitele "Nichtbundeseigenen Eisenbahnen" -cai ferate private- SWEG, AKN, Chiemgauer Lokalbahn, precum și altele. Au fost produse 38 de exemplare (intre '55 si '69), unele inca in exploatare. Din cate stiu, exista un ex-KEG si la noi (abandonat- a aparținut Cisnadiei- Sybin?)-oare are cineva detalii suplimentare privind soarta acestuia?

Macheta este una absolut exceptionala- de la calitatea materialelor, nivelul incredibil de detalii, tampografia fină, motorizarea "lină și fină"(cu masa volanta), luminile directionale-foarte mărunte, la faptul că, în ciuda ampatamentului generos, poate sa parcurgă R1-urile de la Tomytec. Rulează impecabil, culegand curentul fără cusur.
Singurul inconvenient- nu se mai produce. Asa cum a menționat domnul Rădulescu, Brekina a discontinuat " ramura feroviară". Pacat ca nu am cumparat două cand inca se fabricau.
Aveau un line-up fantastic: la h0e/m, drezina Borgward cu remorca a insulei Sylt, un automotor pe boghiuri produs de MF Esslingen la h0, precum și interesantul VT95 Vorserie. Pacat.
man1.jpgman2.jpgman3.jpgman4.jpgman5.jpgman6.jpg
 
Ultima editare:
  • Like
Reacții: AdyAero
Salut,

Personal prefer MAN Schienenbus-ul de la Hobbytrain/Lemke, care nu are nimic ce obtureaza zona ferestrelor. Le am pe amandoua in colectie, in mai multe exemplare (atat la Lemke cat si la Brekina am facut documentatia pentru unele din versiunile produse).

Nu am pastrat in colectie decat versiunile SWEG, care au circulat aici in regiune.
 
Buna seara, a trecut ceva vreme, dar reorganizand casa, am dat cu mare drag de minidiorama ce se dorea a fi realizata dupa liniile secundare din Vestul salbatic (asta mai de catre casa, nu cel din state), si a trebuit sa fac un mic Video si cateva fotografii. Dupa cum am descris mai sus pe undeva, SVT-ul bauart Koln e un Hobbytrain, motorizarea in vagonul central, iluminat directional, destul de silentios pentru productia veche, iar VB-ul 145 e de la Fleischmann, cu iluminat interior. IMG_20230304_234507081~2.jpg