Vorbesti de vechiul Laeks romanesc, garnitura Gefco albastra trasa de GFR sau garnitura Stiva alba trasa de CFR marfa?
Vagoane de marfa
- Autor subiect dantm
- Dată creare
Vorbeam de Laekks. dupa vreo 4 ore de sapat pe net, timp in care gasisem ca ar fi codificat DD, si in care nu dadeam de nici o poza cu el, m-am lamurit ca e Laekks si am dat si de poze 
acum ma uitam pe pozel, Ro-La chiar sunt foarte interesante. cu ce viteza maxima pot merge? a facut vreo firma model la H0?
acum ma uitam pe pozel, Ro-La chiar sunt foarte interesante. cu ce viteza maxima pot merge? a facut vreo firma model la H0?
Din ce am aflat de pe site-ul CFR, si din ce am putu vedea la vremea respectiva, inainte de 1989 circulau urmatoarele tipuri de vagoane de marfa, de linie normala:
-GGS (doua osii, acoperit, singurul cu carcasa si din lemn)
-GBGS (doua osii, acoperit)
-GAS (patru osii, acoperit)
-GAGS (patru osii, acoperit)
-ESX (doua osii, descoperit)
-EAOS (patru osii, descoperit, fara autodescarcare)
-EACS (patru osii, descoperit, cu autodescarcare)
-EAKKMOS (patru osii, descoperit, cu autodescarcare. A fost produs din 1975 la Pascani, capacitatea celor doua bene a vagonului era de 30 mc, iar bascularea se realiza fie mecanic, cu un sistem de arcuri, fie pneumatic- caz in care garnitura trebuia sa fie insotita de un vagon-compresor, care sa produca aerul comprimat necesar. Cum insa, mai ales pe timp de iarna, acest sistem pneumatic se mai defecta, muncitorii nostri au gasit o solutie: legau bena vagonului de cupa unei "fadrome" si o basculau).
-RGS (vagon-platforma cu tepuse, pe 4 osii)
-RMMS (vagon-platforma cu tepuse, pe 4 osii, folosit des pentru transportul transcontainerelor)
-KS (vagon-platforma cu peretii mici si tepuse, pe doua osii)
-LST(vagon-platforma, pentru transportul foilor de tabla, pe doua osii)
-LAADS (vagon-platforma articulat, cu 2+2 osii)
-UCS (vagon-cisterna pe doua osii, pentru transportul marfurilor purvulente, si descarcare sub presiune)A fost produs din 1961.
-FACCS (vagon pentru transportul pietrei sparte, cu autodescarcare, pe 4 osii)
-FALS (vagon pentru transportul carbunilor, cu autodescarcare, pe 4 osii)
-TALS (vagon pentru transportul fosfatilor, cu autodescarcare si acoperis rabatabil, pe 4 osii)
-vagon pentru transportul aluminei
-vagon pentru transportul bitumului fierbinte
-vagon pentru transportul lingourilor incandescente de metal, la 1.000 de grade si grele de 50 tone. Are 8 osii, fiind realizat la Cug-Iasi.
-UAGPS (vagon pentru transportul cerealelor, 4 osii)
-UAAI (vagon pentru transportul pieselor agabaritice. Are 10 osii, fiind produs de la 11 ianuarie 1984, la Arad
-IBBH (vagon-frigorific, pe doua osii)
-vagon-frigorific pe patru osii. Racirea se realiza fie cu gheata la ambele capete ale vagonului (la modelele mai vechi), fie cu o instalatie electrica (la modelele mai noi)
-ZES (vagon-cisterna, pe doua osii)
-ZAES (vagon-cisterna pe patru osii).
Din cate stiu, boghiurile vagoanelor de marfa erau de doua tipuri (unul mai vechi, cu arcuri-foi- nu stiu numele exact) si unul mai nou ("Y2CS"- cu arcuri spiralate).
Viteza maxima admisa, pentru trenurile de marfa, era de 80 km/h.
Capacitatea vagoanelor de marfa era de 10, 20, 30 sau 60 tone (cu exceptia celor ale seriei UAAI).
dUPA 1990, au mai aparut si alte tipuri:
-UACS (vagon pentru transportul marfurilor purvulente, pe patru osii)
-ZAGKKS (vagon-cisterna, pe patru osii)
-HUBBENS (vagon-modular, pe 4 osii)
-SHIMMS (IDEM)
-HCCRS (vagon articulat, cu 1+1+1 osii, pentru transportul automobilelor)
-proiectul vagonului SDGMMS (pentru transportul semiremorcilor de autocamioane)
-GGS (doua osii, acoperit, singurul cu carcasa si din lemn)
-GBGS (doua osii, acoperit)
-GAS (patru osii, acoperit)
-GAGS (patru osii, acoperit)
-ESX (doua osii, descoperit)
-EAOS (patru osii, descoperit, fara autodescarcare)
-EACS (patru osii, descoperit, cu autodescarcare)
-EAKKMOS (patru osii, descoperit, cu autodescarcare. A fost produs din 1975 la Pascani, capacitatea celor doua bene a vagonului era de 30 mc, iar bascularea se realiza fie mecanic, cu un sistem de arcuri, fie pneumatic- caz in care garnitura trebuia sa fie insotita de un vagon-compresor, care sa produca aerul comprimat necesar. Cum insa, mai ales pe timp de iarna, acest sistem pneumatic se mai defecta, muncitorii nostri au gasit o solutie: legau bena vagonului de cupa unei "fadrome" si o basculau).
-RGS (vagon-platforma cu tepuse, pe 4 osii)
-RMMS (vagon-platforma cu tepuse, pe 4 osii, folosit des pentru transportul transcontainerelor)
-KS (vagon-platforma cu peretii mici si tepuse, pe doua osii)
-LST(vagon-platforma, pentru transportul foilor de tabla, pe doua osii)
-LAADS (vagon-platforma articulat, cu 2+2 osii)
-UCS (vagon-cisterna pe doua osii, pentru transportul marfurilor purvulente, si descarcare sub presiune)A fost produs din 1961.
-FACCS (vagon pentru transportul pietrei sparte, cu autodescarcare, pe 4 osii)
-FALS (vagon pentru transportul carbunilor, cu autodescarcare, pe 4 osii)
-TALS (vagon pentru transportul fosfatilor, cu autodescarcare si acoperis rabatabil, pe 4 osii)
-vagon pentru transportul aluminei
-vagon pentru transportul bitumului fierbinte
-vagon pentru transportul lingourilor incandescente de metal, la 1.000 de grade si grele de 50 tone. Are 8 osii, fiind realizat la Cug-Iasi.
-UAGPS (vagon pentru transportul cerealelor, 4 osii)
-UAAI (vagon pentru transportul pieselor agabaritice. Are 10 osii, fiind produs de la 11 ianuarie 1984, la Arad
-IBBH (vagon-frigorific, pe doua osii)
-vagon-frigorific pe patru osii. Racirea se realiza fie cu gheata la ambele capete ale vagonului (la modelele mai vechi), fie cu o instalatie electrica (la modelele mai noi)
-ZES (vagon-cisterna, pe doua osii)
-ZAES (vagon-cisterna pe patru osii).
Din cate stiu, boghiurile vagoanelor de marfa erau de doua tipuri (unul mai vechi, cu arcuri-foi- nu stiu numele exact) si unul mai nou ("Y2CS"- cu arcuri spiralate).
Viteza maxima admisa, pentru trenurile de marfa, era de 80 km/h.
Capacitatea vagoanelor de marfa era de 10, 20, 30 sau 60 tone (cu exceptia celor ale seriei UAAI).
dUPA 1990, au mai aparut si alte tipuri:
-UACS (vagon pentru transportul marfurilor purvulente, pe patru osii)
-ZAGKKS (vagon-cisterna, pe patru osii)
-HUBBENS (vagon-modular, pe 4 osii)
-SHIMMS (IDEM)
-HCCRS (vagon articulat, cu 1+1+1 osii, pentru transportul automobilelor)
-proiectul vagonului SDGMMS (pentru transportul semiremorcilor de autocamioane)
- 4 Mai 2008
- 1.369
- 1
- YAHOO
- ro_dr2007
- LOCATION
- Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
O mică ,,corectură", sper că nu o iei în nume de rău: seriile literale ale vagoanelor de marfă sunt compuse dintr-o literă mare şi mai multe litere mici (litere indice). Literele indice se pun în ordine alfabetică după litera de serie (cea mare), iar seriile se termină obligatoriu cu s (regim s=>vit. max.= 100 km/h), ss (regim ss=>vit. max.= 120 km/h) sau... cu orice înainte de s, caz în care vagonul are alte specificaţii (gen Uaai).
O nelamurire as avea, legata de boghiurile vagoanelor de marfa. Din cate am observat, ar fi doua tipuri:
-unul cu arcuri in foi (mai vechi), ce pare a fi tip Gorlitz;
-altul cu arcuri spiralate (mai nou). Din cate am auzit s-ar numi "Y-2-CS".
Din cate stiu, cel putin pana in 1990, viteza maxima admisa pentru garniturile de marfa era de 80 km/h.
-unul cu arcuri in foi (mai vechi), ce pare a fi tip Gorlitz;
-altul cu arcuri spiralate (mai nou). Din cate am auzit s-ar numi "Y-2-CS".
Din cate stiu, cel putin pana in 1990, viteza maxima admisa pentru garniturile de marfa era de 80 km/h.
- 4 Mai 2008
- 1.369
- 1
- YAHOO
- ro_dr2007
- LOCATION
- Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Diamond cu cutie cu cuzineţi:
Diamond cu cutii de osie cu rulmenţi:
H unificat:
Y25 Cs (construcţie sudată):
Mai există şi Diamond cu suspensie cu arcuri în foi, dar nu prea se mai găseşte. Desigur, e vorba de boghiurile utilizate la vagoanele produse în România; mai găseşti boghiuri ORE, boghiuri Y25 cu lonjeroanele turnate (am văzut pe unele cisterne înmatriculate de SNCF) şi cam astea ajung prin România. în mod sigur există şi alte tipuri de boghiuri.
Diamond cu cutii de osie cu rulmenţi:
H unificat:
Y25 Cs (construcţie sudată):
Mai există şi Diamond cu suspensie cu arcuri în foi, dar nu prea se mai găseşte. Desigur, e vorba de boghiurile utilizate la vagoanele produse în România; mai găseşti boghiuri ORE, boghiuri Y25 cu lonjeroanele turnate (am văzut pe unele cisterne înmatriculate de SNCF) şi cam astea ajung prin România. în mod sigur există şi alte tipuri de boghiuri.
- 4 Mai 2008
- 1.369
- 1
- YAHOO
- ro_dr2007
- LOCATION
- Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Ordinea locurilor în care au fost făcute pozele:
Războieni
Constanţa
Brazi
Alunu
----
Boghiuri Diamond au frână asimetrică, adică saboţii acţionează doar pe o parte a roţii. Aceasta din simplul motiv că nu există nimic de care să se poată fixa timoneria de frână de partea cealaltă a roţii. Boghiul Diamond este foarte simplu dpdv constructiv: 2 lonjeroane şi o traversă dansantă centrală între ele, care stă pe nişte arcuri elicoidale sau în foi. Pentru ca tot ansamblul să nu se dezmembreze, cutiile de osie sunt prinse rigid de lonjeroane. Astfel, nu există suspensie a osiilor, iar osiile rămân paralele între ele şi la curbă, nu sunt orientabile.
Războieni
Constanţa
Brazi
Alunu
----
Boghiuri Diamond au frână asimetrică, adică saboţii acţionează doar pe o parte a roţii. Aceasta din simplul motiv că nu există nimic de care să se poată fixa timoneria de frână de partea cealaltă a roţii. Boghiul Diamond este foarte simplu dpdv constructiv: 2 lonjeroane şi o traversă dansantă centrală între ele, care stă pe nişte arcuri elicoidale sau în foi. Pentru ca tot ansamblul să nu se dezmembreze, cutiile de osie sunt prinse rigid de lonjeroane. Astfel, nu există suspensie a osiilor, iar osiile rămân paralele între ele şi la curbă, nu sunt orientabile.
Legat de vagoanele de marfa, as avea o intrebare: cand au aparut primele vagoane de marfa pe boghiuri (probabil dupa 1945) si ce tip de boghiuri aveau?
Ma gandesc ca primele boghiuri de marfa "Y25CS" ar fi aparut dupa 1971, cand intra in functiune Fabrica de Osii si Boghiuri Bals.
Ma gandesc ca primele boghiuri de marfa "Y25CS" ar fi aparut dupa 1971, cand intra in functiune Fabrica de Osii si Boghiuri Bals.
flo82 a spus:
existau vagoane pe boghiuri in epoca I la nemti,si cu siguranta la CFR s-au folosit si inainte de razboi...cel putin TP-urile pe boghiuri diamond sunt cam din timpul primului razbel,insa au existat si inainte.
imi aduc aminte de un vagon abandonat in gara Segarcea,acum vreo 18-20 ani,ce se asemana cu acesta...
A
Anonymous
Guest
am gasit o poza facuta la Muzeul CFR din Bucuresti
autorul pozei este evident,luata de pe forumul
http://trenuletz.myfreeforum.ro/cfr-file-de-istorie-f36/muzeul-cfr-din-bucuresti-t589-15.htm
are cineva informatii despre aceste vagoane la CFR?
autorul pozei este evident,luata de pe forumul
http://trenuletz.myfreeforum.ro/cfr-file-de-istorie-f36/muzeul-cfr-din-bucuresti-t589-15.htm
are cineva informatii despre aceste vagoane la CFR?
catalin
Well-Known Member
scuzati diletantismul dar de ce sunt 2 fabrici la craiova in lista ?
presupun ca e o lista cu fabricile unde se faceau locomotive doar, ca n-am vazut arad, dar am vazut craiova, malaxa, si de ce reghin ?
presupun ca e o lista cu fabricile unde se faceau locomotive doar, ca n-am vazut arad, dar am vazut craiova, malaxa, si de ce reghin ?
