Prefata: nu credeam ca pot sa scriu asa de mult dintr-o data. Sper sa aveti rabdare sa o cititi pana la capat
Introducere:
Continutul postului l-am reformulat de cateva ori, deoarece nu doresc sa fie interpretat gresit, sau sa se simta cineva ofensat. Pentru ca in timpul expozitiei am observat anumite conflicte intre organizatori, conflicte care se datoreaza (dupa parerea mea) unor pareri contradictorii asupra unor solutii tehnice, si organizatorice. Cu totii trebuie sa fim de acord, ca solutie perfecta nu exista, nu vom putea oferi ceva care sa fie 100% satisfacator pentru "ego"-ul fiecarui trenulist, mai mult sau mai putin activ
in organizarea expozitiior. Dar incercam sa gasim o solutie optima pentru moment, iar daca acest lucru inseamna sa modificam cate ceva in standardul deja existent, atunci o vom face. Faptul ca deja exista un standard, este un lucru bun. Eu in viata profesionala sunt si auditor intern pentru ISO, si la un audit am retinut o afirmare a celor de la Dekra : un sistem imperfect dar functional, care se poate imbunatati, este mai bun decat niciun sistem. Deci noi avem un standard, chiar daca este imperfect, o sa-l mai perfectam.
In orice caz, daca cineva crede ca trebuie sa injure pe un altul, atunci acel altul pot fi doar eu (pentru cele scrise).
In cele peste 100 postari din "Cum s-a stabilit", exista multe afirmatii, care azi deja nu mai sunt valabile. Eu nu sunt in masura sa stabilesc ce si cum modificam, doar as dori sa dezbatem cateva subiecte, unele mentionate deja in discutii anetrioare, altele noi, din experienta de la Trainfest 2010. Pe langa denumirea subiectelor, formulez si niste argumente, tocmai pentru a putea dezbate in contnuare in cunostiinta de cauza.
Pentru a intelege mai bine subiectele, prezint cateva aspecte tehnice de la Trainfest 2010:
-toate dioramele au fost conectate la un sistem digital DCC, compatibil NMRA, care avea la baza un sistem Roco. "Statia digitala" a fost montata aproximativ la jumatetea distantei dintre cele 2 capete, si a alimentat gara/diorama/modulele din zona centrala. Din aceasta statie a fost dus
un bus pentru RS485 (XBus), spre ambele capete, bus pe care sau conectat in cele 3+1 gari MultiMausii, 12 la numar. Tot din statie a fost dus un bus, la fel in ambele directii, cu semnalul "Booster Out", care este de fapt semnalul DCC (Rail Sync) generat de MultiMaus-ul Master (de fapt acesta este cel care genereaza semnalul DCC, 10764 este doar un "amplificator digital, cu o punte H, si cateva circuite auxiliare). Acest semnal a fost conectat la cele 3 amplificatoare (Boostere), care deserveau cele 3 gari (in afara garii centrale). Boosterele au intrarea de sincronizare RailSync si iesirea de semnalizare a scurtcircuitului (Short) izolat optic.
-pe circuitul Booster Out al lui 10764 exista si o semnalizare de la Boostere spre "statia digitala" a scurtcircuitelor. Boosterele semnalizau fiecare varf de curent care a depasit 3 A (aceasta a fost valoarea setata de mine), urmand ca "statia digitala" 10764 (de fapt MultiMaus-ul master) sa decida dupa durata acestuia, daca o considera scurtcircuit sau nu (de mentionat, ca aceste scurturi, destul de dese, ne-au dat multa bataie de cap. Puteam sa eliminam acest semnal de la Boostere spre 10764, dar in
acest caz, nu se stia in tronsoanele 1-2-3 daca era un scurt in tronsonul 4, si operatorii cautau disperati de ce nu merge trenul mai departe din tronsonul 3 spre 4. In formula de la expo scenariul a fost cam urmatorul: cineva striga din sala, Scuuuuurt, dupa care dou replici, Nu la mine, Nu la mine, iar a 3a, Scuze, am uitat sa schimb macazul. Boosterele au semnalizare de scurtcircuit pe panoul frontal, si in a 3a zi deja operatorii din statii i-si dadeau seama daca in zona lor de actiune era scurtul, sau nu. )
-comanda semnalizarilor si ale macazelor nu a fost centralizat, ele sau realizat local, la fiecare gara (respectiv diorama)
-comunicarea intre gari sa facut cu statii talkie-walkie
-alimentarile Boosterelor, precum si a circuitelor de comanda a semnalizarii si macazelor sa facut local in fiecare gara/dioarama. Separarea circuitelor sinelor intre Boostere, am realizat-o prin deconectarea cablurilor de legatura intre module (initial marea majoritate a traseelor au fost legate la "statia digitala", si cu 2 loco de proba am verificat traseele/sinele. Ulterior cand am izolat cele 4 circuite, si am conectat Boosterele, ne-am dat seama de un lucru banal, si anume: polaritatea sinelor A-B si iesirile Boosterelor A-B trebuie mentinuta, astfel la trecere de pe un Booster pe altul, rotile vor crea scurtcircuit
-doua gari aveau interfatarea cu linii duble, celalalte doua cu linie simpla. Utilizarea liniei simple/duble trebuie dezbatuta. Intr-una din discutiile cu Vasile Costea, chiar el a afirmat, ca ar fi util sa refaca modulele de iesire de la gara Cefa pe linii duble. La fel se poate face si la modulele de la Arad
-cu toate ca sa discutat aproape cu un an in urma, nu toate modulele de la capetele dioramelor au respectat standardul "in vigoare". Asa cum a cobit cineva (parca Ionut Trif) anul trecut, modulele de adaptare pentru dioarma de la Mixu (Arad), si cea de la Bogdan (Brasov) a fost improvizata in ultimele momente. Sa nu vorbim de circuitele electrice
ale acestora, care lipseau cu desavirsire. Traian si subsemnatul am petrecut multe ore sub blatul modulelor, refacand circuitele de alimentare ale sinelor de pe aceste diorame
-au existat 2 bucle de intoarcere, unde am folosit un circuit de schimbare a polaritatii comandat de senzori cu infrarosu. In mare aceste circuite
au functionat bine, totusi au existat cateva locomotive, care nu au reflectat suficient lumina IR, si produceau scurtcircuit. Solutia mai trebuie
imbunatatita.
Deci, ar urma subiectele propuse (le dau si cate un identificator, sa puteti face referire la ele in raspunsuri. Deasemenea as ruga moderatorii, sa identifice si subiectele propuse ulterior, daca autorii uita sa-l faca)
A- Mai are rost sa discutam despre sistemul analog, sau putem sa definitivam sistemul digital ca si standard pentru expozitii? Aici vor exista
comentarii legate de sistemul experimentat la Trainfest, pentru ca ce am aplicat aici, nu a seamana cu sistemul Fremo. Problema care ar implica alocarea cate unui Multimaus, sau Throttle, sau Fred, sau nu conteaza cum o numim, la o locomotiva/garnitura, necesita spatiu de manevra pentru operator in jurul dioramelor, astfel incat acesta sa poata urmari garnitura pe lungimea traseului parcurs. Nu cred ca anul urmator, sau in anii urmatori, o sa ne permitem un spatiu, in care sa putem sa ne plimbam de a lungul dioramelor (in prezenta vizitatorilor)
B- semnalizarea scurtcircuitelor spre "statia digitala". Eu cred ca circuitul de semnalizare poate sa ramana, ar trebui sa lucram sa liminam
aparitia unor scurturi sporadice (deraieri, bucla de intoarcere, etc)
C- linii simple sau duble la interconectare. La Trainfest 2010, discutand cu multi dintre colegi, am fost de acord, ca la o expozitie, spectacolul oferit vizitatorilor este mai important decat distractia noastra. Daca nu avem traseu dublu pe toata lungimea dioramelor, treficul nu va fi destul de "fluid", lucru mentionat si de mai multi vizitatori, si "adrenalina" va scadea....
D- semnale electrice la interconectare, si conectoarele aferente
D1- interconectarea electrica a sinelor. In capitolul 3.2 din standard va trebui sa modificam "Sina se alimenteaza cu 12-16V in analog". De asemenea, mufele tip RCA nu sunt cele mai nimerite
pentru asa ceva. La o adica, contactele trebuie sa suporte curenti de ordinul 3-4 A, pe cand mufele RCA sunt dedicate interconectarii de tip audio (tensiuni de ordinul milivoltilor sau cel mult de ordinul 2-3 volti, si curenti de ordinu miliamperilor). Noi am folosit in interiorul dioramelor asa numitele "sir de cleme", si recunosc, si la interconectare, sfidand standardul, aceleasi siruri de cleme. Insa nu am obtinut rezultate bune, probabil si din cauza ca am incercat sa cumparam cele mai ieftine, si ele sau dovedit a fi chinezarii, bune de aruncat. Pentru conexiunile din interor, vom adopta niste conectoare cu 4 poli, folosite la sursele de PC ATX (conectoare care exista si cu numar mai mare de contacte, chiar si de 20). Aceste conectoare sunt produse de mai multe firme, sunt relativ populare, se pot achizitiona de la mai multi furnizori, si nu sunt
extraordinari de scumpi. Si sunt dedicate curentilor de cativa amperi (5-10). O sa propun concret cateva coduri, si voi documenta si cu poze. Cablul de interconectare poate avea pe ambele capete acelasi tip de conector (tata de ex), iar pe interiorul modulului va fi pozitionat un mic cablaj (pcb) care contine conectorul de sex opus. De ce un mic cablaj? Pe acesta se vor monta si cateva terminal blocuri (urmeaza poze si pentru acestea), la care se conecteaza conductorii din interiorul modulelor (firele care leaga cele 2 capete ale modulului, firele cu care sunt legate sinele, si eventual decodoarele care sunt alimentate/conectate la DCC)
D2- conectarea XBus si Rail Sync/Short. La Trainfest 2010 am conectat cele 2 bus-uri, asa cum am descris mai sus. Cred ca ar fi util, ca si aceste conexiuni sa se faca la nivel de module. Intradevar, prea multe conectoare pe aceste busuri de date, nu sunt recomandate. Dar noi nu vom conecta/deconecta de mai multe ori zilni mufele RJ, ci le conectam o data la instalarea modulelor, si le vom deconecta o data la demontare. Astfel am scapa de trasul cablurilor de telefon pe sub diorame, de pozitionarea lor sa nu atarne, etc. Pentru RS485/XBus se folosesc mufe de tip telefon 6P6C (sau 6P4C) si cablu de telefon cu 4 fire (sau daca vrem sa fim foarte corecti atunci UTP, pentru ca are perechile torsadate. dar pe lungimi de zeci de metri, si viteze de ordinul zeci de kB,nu este problema nici daca folosim cablu de telefon) Pentru Rail Sync/Short se folosesc mufe 4P4C, si cablu identic, cu 4 fire.
D3- transmiterea unui semnal de franare, de la un Braking Generator. In cadrul unei diorame, este util folosirea unui singur generator de franare, care practic lasa ne alterate toate functiile DCC, mai putin viteza de deplasare, care este redusa la 0. Astfel un tren care ajunge pe un bloc alimentat de la un generator de franare va avea toate functiile accesibile operatorului, dar se va opri. Practic acest lucru inseamna conditionarea deplasarii, fara a afecta iluminatul, sunetul, etc. Un asemenea generator de franare este de fapt un Booster, cu un "MultiMouse" incorporat, care transmite mai departe informatia DCC selectiv, adica transmite tot mai departe, mai putin comenzile de deplasare. In momentul in care un tronson este alimentat de la acesta in loc de statia digitala, sau Boosterul aferent, trenul se va opri. Folosirea generatorului de franare permite o oarecare automatizare a dioramelor. Sunt de acord, fiecare diorama, care se interconecteaza, trebuie sa aiba propria automatizare. Si atunci totusi de ce propun transmiterea acestui semnal ? Pentru ca folosindu-te de acesta si de semnalul liber/ocupat (vezi punctul F), nu poti trimite un tren mai departe spre gara urmatoare, doar daca semnalul ce ocupare este Liber Astfel ne putem lipsi de intrebarile: "Blandiana, poti primi tren de la Iasi?". Iasi-ul trimite trenul, si acesta se opreste automat pana nu primeste de la Blandiana semnalul de Liber. Folosirea acestui semnla pana la urma ar putea fi o recomandare, nu ar fi obligatoriu
E- posibilitatea de a alimenta si actiona semnale si macaze prin intermediul centralei digitale, deci prin semnalul DCC. Hoooooo, nu sariti pe mine. Cum am scris mai sus, sunt de acord, ca fiecare diorama sa
foloseasca propria automatizare. Insa DCC-ul are facilitati, care merita exploatate. Noi pe interiorul dioramei dorim sa realizam semnalizarea si actionarea macazelor pe DCC. Decodoarele de senale si cele pentru macaze, vor fi alimentate din linia DCC, si vor primi si comenzile tot pe DCC. Tabloul de comanda (tablou de care ati vazut la gara Blandiana si Iasi) se va conecta la "statia digitala" pe un port de Slave Multimaus, si prin protocolul XpressNet, va comunica pe DCC comenzile catre decodoare. Acest lucru va functiona si intr-o diorama in configuratie
asemanatoare cu cea de la Trainfest2010, cu urmatoarele observatii: nu avem voie sa depasim 31 de slave-uri de tip MultiMouse (in caz ca acest lucru va fi inevitabil, vom gasi o solutie). Adresele decodoarelor
trebuie s le sinconizam intre diorame (presupunem ca si altii vor folosi decodoare pe DCC, si atunci acestea trebuie sa aibe adrese unice, pentru ca ele vor fi comandate de la aceeasi "centrala digitala"
F- definirea sensurilor de mers la linie dubla. La expo am avut o conventie, pe linia Nordica trenul venea din stanga spre dreapta in gara, iar pe linia Sudica trenul pleca din dreapta spre stanga din gara. Acest lucru ar putea fi standardizat? Ar avea utilitate la transmiterea unui semnal de Liber/Ocupat modulului adiacent/urmator. Am putea folosi un bus S88, pe care sa trimitem informatia de Liber/Ocupat. iorama/Modulul adiacent/urmator va interpreta cu automatizarea proprie acest semnal.
G- de definit tolerantele la dimensiunile din standard, si de confectionat un sablon metalic pentru verificarea compatibilitatii modulelor, deasemenea confectionarea unui sablon pentru executarea interfatarii modulelor.
Huhh, lung a fost