Emanuel A. Ziffer -parintele C.F. din fosta Bucovina
<r>""Emanuel A. Ziffer von Teschenbrück, părintele căilor ferate din Bucovina<br/>
Născut la 23 ianuarie 1833 la Teschen, ca fiu al unei familii de profesori evrei Emanuel A. Ziffer urmează studiile Politehnicii Imperiale din Viena şi îşi începe cariera în anul 1852 ca maistru în construcţii.<br/>
Dar este atras imediat de miracolul ââŹĹždrumului de fierââŹÂ şi se angajează inginer ajutor la construcţia căii ferate din Semmering; în 1854 participă la construcţia drumului de fier Viena-Raab, în 1857 participă la construcţia liniei de la Timişoara la Dunăre (Baziaş), în 1858 este numit director de construcţie pe linia Lemberg ââŹâ Stanislau (140 km) şi în acelaşi timp conduce construcţia liniei ferate până la Cernăuţi, pe care o finalizează la 01.09.1866. Baronul Victor Offenheim, directorul general al ââŹĹžLemberg ââŹâ Czernowitzer Eisenbahn GesellschaftââŹÂ, societate cu sediul la Viena, l-a numit în 1864 în funcţia de director general al Direcţiei de Exploatare a căilor ferate de la Lemberg şi manager al liniei Sniatyn ââŹâ Cernăuţi ââŹâ Iaşi, iar după finalizarea căii ferate, în 1866, l-a numit director de operaţiuni şi dezvoltare.<br/>
E.A. Ziffer conduce exploatarea liniilor până în octombrie 1868, când este chemat la Direcţia Generală de Căi Ferate din Viena, ca director tehnic pentru supravegherea construcţiei de linii şi organizarea exploatării liniei austriece de la Cernăuţi la Suceava, precum şi a liniilor româneşti lungi de 224 km, între Suceava ââŹâ Roman, Paşcani ââŹâ Iaşi şi Vereşti ââŹâ Botoşani; în 1872 se retrage. Este ales apoi membru în comitetul de administraţie al companiei Lemberg ââŹâ Cernăuţi ââŹâ Iaşi şi membru în comitetul executiv.<br/>
în iulie 1883, E.A. Ziffer a înfiinţat compania Bukowinaer Lokalbahn Gesellschaft, care acţionează ca primă societate de cale ferată pe acţiuni din Bucovina, desprinsă din Societatea Lokalbahn Czernowitz ââŹâ Novosielitza, constituită de ministrul Alexander D. Freiherr von Petrino, ing. E. A. Ziffer fiind numit vicepreşedinte al societăţii nou înfiinţate. E.A. Ziffer a fost ales ca preşedinte al companiei de căi ferate Bukowinaer Lokalbahn ââŹâ Gesellschaft din luna mai a anului 1891, iar din anul 1893 până la moarte a rămas în fruntea comitetului de administraţie al societăţii, precum şi la Societatea de Exploatare Forestieră de la Tarcău, judeţul Neamţ.<br/>
Până la sfârşitul anului 1885, sub conducerea lui s-au construit liniile de cale ferată între Hliboka ââŹâ Berhomet (53 km) cu ramificaţia Carapciu ââŹâ Czudin (19 km) şi la sfârşitul anului 1886 începe construcţia liniei de la Hatna (Dărmăneşti) până la Kimpolung (Câmpulung Est), cu o lungime de 67 km, în mai 1888, acest tronson fiind terminat.<br/>
între anii 1887-1888 a construit calea ferată până la Kolomea, cu o lungime de 48 km, iar între anii 1888-1889, calea ferată Wama (Vama) ââŹâ Russmoldovitza (Moldoviţa sau Ruşii Moldoviţei), cu o lungime de 20 km, precum şi Hadikfalva ââŹâRădăuţi (9 km).<br/>
O performanţă importantă pentru istoria Bucovinei a fost construirea căii ferate de munte Kimpolung ââŹâ Dorna-watra, peste creasta Mestecănişului (situată la 1100 m deasupra nivelului mării), aici fiind construit un tunel de 1622 m lungime, aflat la cota 953 m), cu un preţ de cost care s-a ridicat la 2 milioane de coroane. Prima secţiune de cale ferată Kimpolung ââŹâ Valea Putnei (19 km) a fost deschisă în ianuarie 1901, iar restul traseului de la Vatra Dornei la Valea Putnei a fost deschis traficului în luna octombrie 1902. După ce a construit reţeaua de linii a tramvaiului cu aburi din oraşul Lemberg, cu lungime de 22,3 km, a urmat execuţia căii ferate Lemberg-Janöw (17,5 km) între anii 1894-1895, şi Janöw-Jaworöw (31 km), în 1903.<br/>
în 1907 a fost construit un alt traseu de cale ferată, între Ciudin şi Cosciuia (23 km), pe ecartament îngust, la cererea proprietarilor de păduri Alexander Ritter von Gojan şi August Ritter von Gorayski. Construcţia liniilor ferate în această zonă bogată în resurse naturale a făcut să înflorească comerţul. Odată cu creşterea producţiei de lemn şi minereuri s-au creat locuri de muncă pentru multe mii de oameni, s-au deschis şi dezvoltat staţiunile balneare din partea de sud a Bucovinei şi accesul produselor către piaţa mondială a devenit mai facil. Prin iniţiativa şi susţinerea sa, mai multe proiecte de dezvoltare economică din Bucovina şi nu numai au devenit realitate. Enumerăm aici fabrica de ciment construită la Putna, fabrici de cherestea, potasă ş.a.<br/>
Capacitatea sa organizatorică şi spiritul său vizionar l-au făcut să fie ales în onoranta funcţie de preşedintele al Căilor Ferate din Bucovina, instituţie cu sediul la Cernăuţi şi vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Tramvaielor şi Căilor Ferate de interes local - organizaţie cu sediul la Viena; precum şi în cadrul American Society of Civil Engineers sau Institution of Civil Engineers din Londra.<br/>
Iniţiativele sale duc la construirea unei reţele de peste 700 km de căi ferate în Galiţia, Bucovina şi România, în regiuni situate în drumul marilor linii internaţionale şi anume: Lemberg ââŹâ Belzec, linii locale din Kolomea; Lemberg ââŹâ Bucovina; reţele în România. în Galiţia, Bucovina şi România, reţeaua de căi ferate locale executată direct sub conducerea sa a ajuns la aproximativ 580 km, din care 403 km de reţea conectată direct la căi ferate principale, cu o investiţie de capital nominal de 37,5 milioane coroane; aceste linii ferate locale prezintă un model original în construcţia şi administrarea lor şi au servit de model pentru alte linii secundare construite mai târziu, din punct de vedere a exploatării lor, după modelul organizat de către Ziffer.<br/>
Ca apreciere a eforturilor depuse pentru ca locuitorii din zona Dornelor să fie conectaţi prin intermediul drumului de fier cu marile capitale europene, precum şi pentru sprijinul oferit în vederea construcţiei clădirii de călători din oraşul-staţiune, primarul oraşului, Simion Irinar, fostul primar şi prieten Vasile Deac, secretarul primăriei Georgi I. Botezat şi mai multe personalităţi din cadrul Consiliului Comunal Vatra Dornei au luat iniţiativa strângerii de fonduri şi i-au ridicat un bust lângă clădirea Primăriei (Palatul Comunal) Vatra Dornei. Bustul şi elementele din compunerea monumentului au fost realizate din piatră (gresie roşie) scoasă din inima muntelui cu ocazia realizării tunelului Mestecăniş. Ceremonia de dezvelire a avut loc în data de 07.06.1903, în prezenţa unui număr foarte mare de oficiali, locuitori şi, bineînţeles, a sărbătoritului. Festivităţile au fost urmate de un banchet la care au participat în jur de 100 de persoane.<br/>
Ziffer a repetat atunci ceea cea spusese cu câţiva ani mai devreme: ââŹĹžOamenii de aici sunt parte a sufletului meu, iar Vatra Dornei este copilul meu de suflet şi voi face pentru binele lor tot ceea ce îmi va sta în putereââŹÂŚââŹÂ.<br/>
Prin faptele şi realizările sale, el a demonstrat cu prisosinţă aceasta, ele vorbesc astăzi în numele săuââŹÂŚ celor care pot să vadă şi ştiu să asculte.<br/>
Datorită meritelor sale, însuşi împăratul Franz Joseph i-a acordat, la 13.10.1910, titlul nobiliar de ââŹĹžvon TeschenbrückââŹÂ precum şi mai multe decoraţii (1866 ââŹâ cavaler al ordinului Franz Joseph, 1898 ââŹâ ordinul Coroana de Fier).<br/>
A fost membru în Societatea de ajutor Carol I şi este decorat şi de statul român cu Medalia jubiliară Carol I, respectiv ââŹĹCoroana RomânieiââŹÂ, precum şi altele. A făcut mai multe donaţii şi opere de caritate, mai ales în oraşul care l-a adoptat necondiţionat, Cernăuţi, care împreună cu oraşul Janöw i-au acordat titlul de ââŹĹžcetăţean de onoareââŹÂ al urbei, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă.<br/>
Se stinge din viaţă la 80 de ani, la 27 octombrie 1913. Vestea despre decesul lui E.A. Ziffer i-a întristat pe toţi cei care l-au cunoscut şi au colaborat cu el ori au beneficiat într-un fel sau altul de rezultatele muncii sale.<br/>
Realizările sale de pe aceste meleaguri de legendă îl fac să intre pentru totdeauna în istoria lor şi în acelaşi timp să-i fie recunoscută calitatea de ââŹĹžpărinte al căilor ferate din BucovinaââŹÂ.<br/>
PAUL BRAĂ
ĹžCANU,<br/>
Vatra Dornei""<br/>
Sursa:<br/>
<URL url="http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642"><LINK_TEXT text="http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=50642">http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642</LINK_TEXT></URL></r>