Vatra Dornei Bai- L 502

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
5.471
600
Iași
LOCATION
Iași
Mai exista si alte imagini pe net cu gara Dorna Watra?


http://judetulsuceava.ro/fotografii/2010/09/gara-dorna-watra/


http://www.flickr.com/photos/g-mean/7194723318/sizes/o/in/photostream/


Eu am doar ce e mai sus.
O vreau la HO asa ca sunt interesat de toate imaginile cu gara pe cand era Dorna Watra.
 

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
5.471
600
Iași
LOCATION
Iași
gasita aseara

Bahnhof in Dorna Watra 1916


foto - http://www.bildarchivaustria.at/Pages/Themen.aspx?p_iCollectionID=15760977&p_iKlassifikationID=18116407

Daca initial am vrut doar cladirea garii, acum vreau sa fac tot, cladirea garii, castel pentru pacura, remiza pentru locomotive (construita din lemn, cu doua linii in interior, cu acces prin ambele capete), placa turnanta, canal de revizie si curatirea zgurei, elevator.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Interesant Florin,

Cautarile pe net dau in momentul de fata rezultate neasteptate... si spectaculoase!

Ca veni vorba, statia "Valea Dornei" ar trebui sa fie tot prin apropiere cumva? Stie cineva pe unde era statia asta?




(Imagine de pe site-ul Del Campe)
 

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
5.471
600
Iași
LOCATION
Iași
Am studiat cartea respectiva si am gasit informatii. Am vorbit si cu d-nul Margineanu sa ma ajute.
 

Semafor

Well-Known Member
Trenulist
21 Februarie 2011
743
13
Pascani
LOCATION
Pascani
Emanuel A. Ziffer -parintele C.F. din fosta Bucovina

<r>""Emanuel A. Ziffer von Teschenbrück, pă’rintele că’ilor ferate din Bucovina<br/>
Nă’scut la 23 ianuarie 1833 la Teschen, ca fiu al unei familii de profesori evrei Emanuel A. Ziffer urmeaz㒠studiile Politehnicii Imperiale din Viena şi îşi începe cariera în anul 1852 ca maistru în construcţii.<br/>
Dar este atras imediat de miracolul „drumului de fier” şi se angajeaz㒠inginer ajutor la construcţia că’ii ferate din Semmering; în 1854 particip㒠la construcţia drumului de fier Viena-Raab, în 1857 particip㒠la construcţia liniei de la Timişoara la Dună’re (Baziaş), în 1858 este numit director de construcţie pe linia Lemberg – Stanislau (140 km) şi în acelaşi timp conduce construcţia liniei ferate pân㒠la Cernă’uţi, pe care o finalizeaz㒠la 01.09.1866. Baronul Victor Offenheim, directorul general al „Lemberg – Czernowitzer Eisenbahn Gesellschaft”, societate cu sediul la Viena, l-a numit în 1864 în funcţia de director general al Direcţiei de Exploatare a că’ilor ferate de la Lemberg şi manager al liniei Sniatyn – Cernă’uţi – Iaşi, iar dup㒠finalizarea că’ii ferate, în 1866, l-a numit director de operaţiuni şi dezvoltare.<br/>
E.A. Ziffer conduce exploatarea liniilor pân㒠în octombrie 1868, când este chemat la Direcţia General㒠de Că’i Ferate din Viena, ca director tehnic pentru supravegherea construcţiei de linii şi organizarea exploată’rii liniei austriece de la Cernă’uţi la Suceava, precum şi a liniilor româneşti lungi de 224 km, între Suceava – Roman, Paşcani – Iaşi şi Vereşti – Botoşani; în 1872 se retrage. Este ales apoi membru în comitetul de administraţie al companiei Lemberg – Cernă’uţi – Iaşi şi membru în comitetul executiv.<br/>
în iulie 1883, E.A. Ziffer a înfiinţat compania Bukowinaer Lokalbahn Gesellschaft, care acţioneaz㒠ca prim㒠societate de cale ferat㒠pe acţiuni din Bucovina, desprins㒠din Societatea Lokalbahn Czernowitz – Novosielitza, constituit㒠de ministrul Alexander D. Freiherr von Petrino, ing. E. A. Ziffer fiind numit vicepreşedinte al societă’ţii nou înfiinţate. E.A. Ziffer a fost ales ca preşedinte al companiei de că’i ferate Bukowinaer Lokalbahn – Gesellschaft din luna mai a anului 1891, iar din anul 1893 pân㒠la moarte a ră’mas în fruntea comitetului de administraţie al societă’ţii, precum şi la Societatea de Exploatare Forestier㒠de la Tarcă’u, judeţul Neamţ.<br/>
Pân㒠la sfârşitul anului 1885, sub conducerea lui s-au construit liniile de cale ferat㒠între Hliboka – Berhomet (53 km) cu ramificaţia Carapciu – Czudin (19 km) şi la sfârşitul anului 1886 începe construcţia liniei de la Hatna (Dă’rmă’neşti) pân㒠la Kimpolung (Câmpulung Est), cu o lungime de 67 km, în mai 1888, acest tronson fiind terminat.<br/>
între anii 1887-1888 a construit calea ferat㒠pân㒠la Kolomea, cu o lungime de 48 km, iar între anii 1888-1889, calea ferat㒠Wama (Vama) – Russmoldovitza (Moldoviţa sau Ruşii Moldoviţei), cu o lungime de 20 km, precum şi Hadikfalva –Ră’dă’uţi (9 km).<br/>
O performanţ㒠important㒠pentru istoria Bucovinei a fost construirea că’ii ferate de munte Kimpolung – Dorna-watra, peste creasta Mestecă’nişului (situat㒠la 1100 m deasupra nivelului mă’rii), aici fiind construit un tunel de 1622 m lungime, aflat la cota 953 m), cu un preţ de cost care s-a ridicat la 2 milioane de coroane. Prima secţiune de cale ferat㒠Kimpolung – Valea Putnei (19 km) a fost deschis㒠în ianuarie 1901, iar restul traseului de la Vatra Dornei la Valea Putnei a fost deschis traficului în luna octombrie 1902. Dup㒠ce a construit reţeaua de linii a tramvaiului cu aburi din oraşul Lemberg, cu lungime de 22,3 km, a urmat execuţia că’ii ferate Lemberg-Janöw (17,5 km) între anii 1894-1895, şi Janöw-Jaworöw (31 km), în 1903.<br/>
în 1907 a fost construit un alt traseu de cale ferată’, între Ciudin şi Cosciuia (23 km), pe ecartament îngust, la cererea proprietarilor de pă’duri Alexander Ritter von Gojan şi August Ritter von Gorayski. Construcţia liniilor ferate în aceast㒠zon㒠bogat㒠în resurse naturale a fă’cut s㒠înfloreasc㒠comerţul. Odat㒠cu creşterea producţiei de lemn şi minereuri s-au creat locuri de munc㒠pentru multe mii de oameni, s-au deschis şi dezvoltat staţiunile balneare din partea de sud a Bucovinei şi accesul produselor că’tre piaţa mondial㒠a devenit mai facil. Prin iniţiativa şi susţinerea sa, mai multe proiecte de dezvoltare economic㒠din Bucovina şi nu numai au devenit realitate. Enumeră’m aici fabrica de ciment construit㒠la Putna, fabrici de cherestea, potas㒠ş.a.<br/>
Capacitatea sa organizatoric㒠şi spiritul să’u vizionar l-au fă’cut s㒠fie ales în onoranta funcţie de preşedintele al Că’ilor Ferate din Bucovina, instituţie cu sediul la Cernă’uţi şi vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Tramvaielor şi Că’ilor Ferate de interes local - organizaţie cu sediul la Viena; precum şi în cadrul American Society of Civil Engineers sau Institution of Civil Engineers din Londra.<br/>
Iniţiativele sale duc la construirea unei reţele de peste 700 km de că’i ferate în Galiţia, Bucovina şi România, în regiuni situate în drumul marilor linii internaţionale şi anume: Lemberg – Belzec, linii locale din Kolomea; Lemberg – Bucovina; reţele în România. în Galiţia, Bucovina şi România, reţeaua de că’i ferate locale executat㒠direct sub conducerea sa a ajuns la aproximativ 580 km, din care 403 km de reţea conectat㒠direct la că’i ferate principale, cu o investiţie de capital nominal de 37,5 milioane coroane; aceste linii ferate locale prezint㒠un model original în construcţia şi administrarea lor şi au servit de model pentru alte linii secundare construite mai târziu, din punct de vedere a exploată’rii lor, dup㒠modelul organizat de că’tre Ziffer.<br/>
Ca apreciere a eforturilor depuse pentru ca locuitorii din zona Dornelor s㒠fie conectaţi prin intermediul drumului de fier cu marile capitale europene, precum şi pentru sprijinul oferit în vederea construcţiei clă’dirii de că’lă’tori din oraşul-staţiune, primarul oraşului, Simion Irinar, fostul primar şi prieten Vasile Deac, secretarul primă’riei Georgi I. Botezat şi mai multe personalită’ţi din cadrul Consiliului Comunal Vatra Dornei au luat iniţiativa strângerii de fonduri şi i-au ridicat un bust lâng㒠clă’direa Primă’riei (Palatul Comunal) Vatra Dornei. Bustul şi elementele din compunerea monumentului au fost realizate din piatr㒠(gresie roşie) scoas㒠din inima muntelui cu ocazia realiză’rii tunelului Mestecă’niş. Ceremonia de dezvelire a avut loc în data de 07.06.1903, în prezenţa unui numă’r foarte mare de oficiali, locuitori şi, bineînţeles, a să’rbă’toritului. Festivită’ţile au fost urmate de un banchet la care au participat în jur de 100 de persoane.<br/>
Ziffer a repetat atunci ceea cea spusese cu câţiva ani mai devreme: „Oamenii de aici sunt parte a sufletului meu, iar Vatra Dornei este copilul meu de suflet şi voi face pentru binele lor tot ceea ce îmi va sta în putere…”.<br/>
Prin faptele şi realiză’rile sale, el a demonstrat cu prisosinţ㒠aceasta, ele vorbesc astă’zi în numele să’u… celor care pot s㒠vad㒠şi ştiu s㒠asculte.<br/>
Datorit㒠meritelor sale, însuşi împă’ratul Franz Joseph i-a acordat, la 13.10.1910, titlul nobiliar de „von Teschenbrück” precum şi mai multe decoraţii (1866 – cavaler al ordinului Franz Joseph, 1898 – ordinul Coroana de Fier).<br/>
A fost membru în Societatea de ajutor Carol I şi este decorat şi de statul român cu Medalia jubiliar㒠Carol I, respectiv “Coroana României”, precum şi altele. A fă’cut mai multe donaţii şi opere de caritate, mai ales în oraşul care l-a adoptat necondiţionat, Cernă’uţi, care împreun㒠cu oraşul Janöw i-au acordat titlul de „cetă’ţean de onoare” al urbei, în semn de înalt㒠preţuire şi recunoştinţă’.<br/>
Se stinge din viaţ㒠la 80 de ani, la 27 octombrie 1913. Vestea despre decesul lui E.A. Ziffer i-a întristat pe toţi cei care l-au cunoscut şi au colaborat cu el ori au beneficiat într-un fel sau altul de rezultatele muncii sale.<br/>
Realiză’rile sale de pe aceste meleaguri de legend㒠îl fac s㒠intre pentru totdeauna în istoria lor şi în acelaşi timp să’-i fie recunoscut㒠calitatea de „pă’rinte al că’ilor ferate din Bucovina”.<br/>
PAUL BRAÅžCANU,<br/>
Vatra Dornei""<br/>
Sursa:<br/>
<URL url="http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642"><LINK_TEXT text="http://www.crainou.ro/?module=displayst ... y_id=50642">http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=50642</LINK_TEXT></URL></r>
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Florine,

Vezi topicul asta:

http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=12420

unde prietenul nostru Semafor a postat un articol interesant referitor la Emanuel Ziffer, parintele cailor ferate din Bucovina. Ii multumesc pe aceasta cale pentru postare.

Cred ca s-ar potrivi sa muti postarea lui pe acest thread, fiindca e o continuare excelenta a topicului ce se discuta aici.
 

Semafor

Well-Known Member
Trenulist
21 Februarie 2011
743
13
Pascani
LOCATION
Pascani
La Vatra Dornei
Peste ani, recunoştinţ㒠lui Emanuel A. Ziffer, „pă’rintele că’ilor ferate din Bucovina”

în amintirea şi întru perpetuarea amintirii celui care a fost ing. Emanuel A. Ziffer, constructorul că’ii ferate Dă’rmă’neşti – Vatra Dornei (inaugurat㒠în 1902), cel care a fost supranumit „pă’rintele că’ilor ferate din Bucovina”, sâmbă’tă’, 25 ianuarie, la gara Vatra Dornei a fost dezvelit㒠o plac㒠comemorativă’.

Peste ani, recunoştinţ㒠lui Emanuel A. Ziffer, „pă’rintele că’ilor ferate din Bucovina” - ianuarie 2014


Placa a fost realizat㒠de Federaţia Comunită’ţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, cu sprijin acordat de Ministerul Transporturilor şi Primă’ria Vatra Dornei.
La eveniment află’m c㒠au participat, din partea FCER, dr. Aurel Vainer, deputat; ec. Horn Silvian Mario; director CAPI, ing. Rudy Marcovici; ec. Robert Schorr; reprezentanţi ai FCER din Suceava, Ră’dă’uţi, Câmpulung Moldovenesc şi din alte localită’ţi; din partea Primă’riei Vatra Dornei, primarul Ilie Boncheş, viceprimarul Nicuşor Cojocaru; Mircea Filaret Rusu, administrator public; ing. Cristina Lostun, Eugenia Agapi, din partea biroului de urbanism. Numeroşi reprezentanţi la manifestare i-au avut Regionala Că’i Ferate Iaşi şi Secţia L6 CFR Vatra Dornei: ing. Macaleţ Cornel (şef secţie L6); ing. Burlacu Că’tă’lin (şef secţie adjunct L6); ing. Alexandru Constantin; ing. Schipor Vasile (revizor regional SC); Cojocar Dă’nuţ (şef district); Huzum Cristian (şef DEU); Varariu Mihai (tehnician TTR) ş.a. De asemenea, au participat membri ai Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Å¢ara Dornelor şi ai Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina – filiala Arboroasa Vatra Dornei: Ioan şi Paraschiva Abutnă’riţei, Holc㒠Ioan şi Adela, Minorica Dranca, Giosan Stela, istoric, Victoria Ostaficiuc, Casian Balabasciuc ş.a., iar nu în ultimul rând scriitorii George Timu şi Paul Braşcanu, că’rora li s-au ală’turat numeroşi alţi feroviari, pensionari de la că’ile ferate, localnici.
Dup㒠cum era programat, dup㒠dezvelirea plă’cii, la sediul municipalită’ţii dornene s-a desf㒺urat o sesiune de comunică’ri cu privire la personalitatea ing. Emanuel A. Ziffer, la activitatea şi realiză’rile sale. în acest context, primarul Ilie Boancheş şi Paul Braşcanu, tehnician specialist CF, dar şi publicist şi scriitor, implicat în ultimii ani în aducerea la lumin㒠a istoriei că’ilor ferate din Bucovina, au primit medalia de onoare „Prieten al comunită’ţilor evreieşti din România”.
sursa: http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=64789
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
@ Semafor:


Salut, multumim frumos pentru postarile tale la obiect! De asemenea, multumesc Florin pentru mutarea discutiei aici. E bine sa avem subiectele cat mai "adunate" altfel e greu pentru cei care vor citi mai tarziu sa sara de pe un subiect pe altul... Ca un comentariu aparte la discutia de mai sus, cititi povestioara alaturata:



In sfarsit un exemplu pozitiv pentru gazeta de perete:"ASA DA!!!"

Localitatea "Prisaca Dornei" face parte din comuna "Vama" de pe traseul sus-amintit, iar casa respectiva este un exemplu tipic de arhitectura bucovineana, astfel incat modelul casutei din respective ar sta foarte bine pe o diorama cu subiect local. Aviz amatorilor! ;-)