Alt vagon facut de Andreas. Va prezint ce am primit de la el.
Azi am inceput constructia unui nou vagon CFR. Cred ca amatorii modelisti din Romania deja stiu ca ma intereseaza foarte mult vechile vagoane CFR si MAV, mai ales din epoca 3. Si cum eu studiez, chiar fara a cunoaste limba romana, forumurile romanesti, am gasit pe lokomotiv.ro o fotografie a unui vagon CFR I.T. cu o incarcatura de lemne. Imediat m-am hotarat, vagonul asta trebuie sa-mi intre in parc! Deci, m-am pus la treaba. Multumita uinui prieten care cunoaste limba romana, am reusit sa aflu mai multe amanunte despre acest vagon si tot prin intermediul lui am gasit o schita a vagonului propus.
In priviinta inscriptionarilor, voi incerca sa preiau datele din fotografia cea veche, chiar daca ea provine din epoca interbelica. Dar, pentru epoca 3 timpurie la CFR, mijlocul anilor 1950, banuiesc ca, se pot prelua aceste inscriptionari mai vechi.
Am inceput construirea vagonului din placi de plastic Evergreen cu grosimea de 0,5 mm si care simuleaza peretii din scanduri. Distanta intre doua santuri, simuland scandura, este de 1,5 mm. Dat fiind ca, eu renunt la detalii suplimentare in interiorul cutiei vagonului, am lipit doua astfel de placi spate in spate, adica, fetele netede, fara imitatia de scanduri.
Mi-am desenat deci pe placile Evergreen toate subansamblurile vahonului precum si locurile unde voi pozitiona diferite intarituri sau noduri de fixare a intariturilor. Ca sasiu am luat un model de la Fleischmann, pe care l-am cumparat nou, direct de la firma, ca piesa de schimb. M-a costat 22 de euro, cam mult. Dar de ce Fleischmann? Fiindca, acolo am gasit un vagon de dimensiuni aproape identice cu vagonul I.T. si apoi, la Fleischmann exista un vagon in care suporturile laterale oblice a ghigajelor cutiilor de unsoare sunt sub un unghi mare, asa cum se practica in trecut la MAV.
Intariturile de metal, alama, de pe peretii exteriori sunt din profil U de 1 x 0,6 mm. Intariturile de pe partea dorsala sunt din benzi de 1 x 0,25 mm. Ramele care incadreaza clapele de deschidere (usile) precum si intariturile oblice le-am facut din banda plata de 0,75 x 0,5 mm. La capetele intariturilor oblice, acolo unde ele se intalnesc, am taiat o folie stravezie de 0,13 mm de la Evergreen in forma de triunghi. Pe fotografii sunt greu de identificat, tocmai fiindca sunt stravezii!
Se observa ca, peretii laterali au cate doua grupuri de adancituri sau decupari la partea superioara in portiunea clapelor laterale, a usilor. Acestea sunt destinate barelor de mana, care vor veni mai tarziu inchizand deschiderea. Profilele care captusesc aceste decupari ca si profilele interioare de la usi sunt din plastic de 0,5 x 0,25 mm. Barele de mana au fost facute din profil rotund de 0,4 mm de la Plastruct, care, dupa ce a fost taiat la lungimea necesara, 4,5 mm, au fost strivite cu clestele cu falci plate la capete, pentru a imita originalul. Am renuntat insa, sa mai simulez si suruburile care fixau aceste bare in scandurile clapelor de descarcare....
Idea am preluat-o din publicatia americana Railroad Model Crafftsman, intr-un articol care recomanda o detaliere mai ridicata a barelor de mana si a treptelor de scari de la vagoanele Athearn Bluebox si Roundhouse, etc. Atasez spre exemplificare o poza a unui vagon hopper de fabricatie Roundhouse, unde am aplicat deja mai de mult aceasta tehnologie.
Acele blocuri mici de plastic, de la capetele intariturilor verticale sunt din profile de 0,75 x 0,5 mm cu o lungime de 2 mm. Profilele unghiulare in forma de L de la capetele cutiei vagonului sunt de la Plastruct la cotele de 1,2 x 1,2 mm. Buzunarele care sustin tijele de la extrerior, cand se transporta busteni, sunt facute din profile Evergreen de 0,8 x 1,5 mm. Barele de mana de pe clapele de descarcare sunt din sarma de alama de 0,3 mm, fixate prin lipire in gauri de 0,4 mm.
Treptele cabinei franarului sunt din platbanda de 3 x 0,5 mm si au o lungime de 3 mm. Suporturile de dedesubt sunt din profil L de 1,2 x 1,2 mm.
Va urma, cu descrierea cabinei franarului, pe care o prezint deja astazi.
Azi am inceput constructia unui nou vagon CFR. Cred ca amatorii modelisti din Romania deja stiu ca ma intereseaza foarte mult vechile vagoane CFR si MAV, mai ales din epoca 3. Si cum eu studiez, chiar fara a cunoaste limba romana, forumurile romanesti, am gasit pe lokomotiv.ro o fotografie a unui vagon CFR I.T. cu o incarcatura de lemne. Imediat m-am hotarat, vagonul asta trebuie sa-mi intre in parc! Deci, m-am pus la treaba. Multumita uinui prieten care cunoaste limba romana, am reusit sa aflu mai multe amanunte despre acest vagon si tot prin intermediul lui am gasit o schita a vagonului propus.
In priviinta inscriptionarilor, voi incerca sa preiau datele din fotografia cea veche, chiar daca ea provine din epoca interbelica. Dar, pentru epoca 3 timpurie la CFR, mijlocul anilor 1950, banuiesc ca, se pot prelua aceste inscriptionari mai vechi.
Am inceput construirea vagonului din placi de plastic Evergreen cu grosimea de 0,5 mm si care simuleaza peretii din scanduri. Distanta intre doua santuri, simuland scandura, este de 1,5 mm. Dat fiind ca, eu renunt la detalii suplimentare in interiorul cutiei vagonului, am lipit doua astfel de placi spate in spate, adica, fetele netede, fara imitatia de scanduri.
Mi-am desenat deci pe placile Evergreen toate subansamblurile vahonului precum si locurile unde voi pozitiona diferite intarituri sau noduri de fixare a intariturilor. Ca sasiu am luat un model de la Fleischmann, pe care l-am cumparat nou, direct de la firma, ca piesa de schimb. M-a costat 22 de euro, cam mult. Dar de ce Fleischmann? Fiindca, acolo am gasit un vagon de dimensiuni aproape identice cu vagonul I.T. si apoi, la Fleischmann exista un vagon in care suporturile laterale oblice a ghigajelor cutiilor de unsoare sunt sub un unghi mare, asa cum se practica in trecut la MAV.
Intariturile de metal, alama, de pe peretii exteriori sunt din profil U de 1 x 0,6 mm. Intariturile de pe partea dorsala sunt din benzi de 1 x 0,25 mm. Ramele care incadreaza clapele de deschidere (usile) precum si intariturile oblice le-am facut din banda plata de 0,75 x 0,5 mm. La capetele intariturilor oblice, acolo unde ele se intalnesc, am taiat o folie stravezie de 0,13 mm de la Evergreen in forma de triunghi. Pe fotografii sunt greu de identificat, tocmai fiindca sunt stravezii!
Se observa ca, peretii laterali au cate doua grupuri de adancituri sau decupari la partea superioara in portiunea clapelor laterale, a usilor. Acestea sunt destinate barelor de mana, care vor veni mai tarziu inchizand deschiderea. Profilele care captusesc aceste decupari ca si profilele interioare de la usi sunt din plastic de 0,5 x 0,25 mm. Barele de mana au fost facute din profil rotund de 0,4 mm de la Plastruct, care, dupa ce a fost taiat la lungimea necesara, 4,5 mm, au fost strivite cu clestele cu falci plate la capete, pentru a imita originalul. Am renuntat insa, sa mai simulez si suruburile care fixau aceste bare in scandurile clapelor de descarcare....
Idea am preluat-o din publicatia americana Railroad Model Crafftsman, intr-un articol care recomanda o detaliere mai ridicata a barelor de mana si a treptelor de scari de la vagoanele Athearn Bluebox si Roundhouse, etc. Atasez spre exemplificare o poza a unui vagon hopper de fabricatie Roundhouse, unde am aplicat deja mai de mult aceasta tehnologie.
Acele blocuri mici de plastic, de la capetele intariturilor verticale sunt din profile de 0,75 x 0,5 mm cu o lungime de 2 mm. Profilele unghiulare in forma de L de la capetele cutiei vagonului sunt de la Plastruct la cotele de 1,2 x 1,2 mm. Buzunarele care sustin tijele de la extrerior, cand se transporta busteni, sunt facute din profile Evergreen de 0,8 x 1,5 mm. Barele de mana de pe clapele de descarcare sunt din sarma de alama de 0,3 mm, fixate prin lipire in gauri de 0,4 mm.
Treptele cabinei franarului sunt din platbanda de 3 x 0,5 mm si au o lungime de 3 mm. Suporturile de dedesubt sunt din profil L de 1,2 x 1,2 mm.
Va urma, cu descrierea cabinei franarului, pe care o prezint deja astazi.
