Un monument de patrimoniu national , uitat si cumparat de cineva care l-a transformat in altceva . O lucrare ce se putea realiza dupa 1989 pana in prezent si nu s-a dorit . Cand altii merg cu trenuri de mare viteza si valorifica toate resursele , isi promoveaza tot ce au mai bun , la noi se distruge tot ...Trist dar adevarat
Am gasit cateva informatii despre acest tunel inceput si abadonat si le-am copiat exact cum au fost redactate pentru a nu se pierde . Sursa fiind asta http://www.gazetadambovitei.ro/timp-liber/337-other/6961--tunelul-izvor-misteriosul-tunel-din-muntele-pduchiosu
" Tunelul Izvor este unul din cele mai îndrăzneţe proiecte ale Companiei Naţionale a Căilor Ferate, demarat în 1913, atunci când directorul naţional al companiei, un vizionar în domeniu, împrumuta 480 de milioane de lei pentru mai multe proiecte feroviare mari, printre care se număra şi Tunelul Izvor.
Acesta urma să aibă 5600 de metri cu intrare în Moroieni, pe sub Păduchiosu, şi ieşire în Sinaia. Tunelul ar fi trebuit construit în line dreaptă. Doar racordările la reţeaua feroviară, existentă la vremea respectvă, erau curbe. Era o cale strategică în contextul istoric al începutului de secol XX, care asigura o trecere rapidă şi sigură între à ¢ara Românească şi Ardeal.
Construcţia tunelului a început în 1914, constructorul german Iuluis Berger fiind unul dintre cei mai cunoscuţi în domeniul feroviar. Din păcate, războiul a oprit repede lucrarea, reluată abia în 1938 şi abandonată din nou. în 1941 trupele naziste de ocupaţie au reluat construcţia cu cel mai rapid ritm de până atunci, dar finalul celei de-a doua conflagraţie mondială, însemnând şi finalul lucrărilor, nu şi al lucrării. în partea dâmboviţeană a tunelului au fost realizaţi 480 de metri, din care doar 100 au fost betonaţi. în 1985, 2 echipe de la securitate au detonat intrarea. Unele voci spun că regimul a vrut să ascundă faptul că înăuntru nemţii, în retragere, au executat 100 de localnici care lucrau la tunel. Alţii spun că singura raţiune a fost cea a siguranţei, întru-cât doar o parte era betonată. Mai există şi legenda locală care spune că sub pământ au fost îngropate, în urma detonarii, o locomotivă cu aer comprimat şi utilaje unice în Europa la acea vreme. în Prahova, tunelul există încă, dar a intrat în proprietate privată, după ce zeci de ani a fost depozit de brânză al societăţii de profil din judeţ. Astăzi, tunelul naziştilor adăposteşte o ciupercărie. Nici o autoritate a statului nu a fost interesată să declare Tunelul Izvor ca monument tehnic, după exemplul halelor UPET din centrul municipiului.
Urmăriţi şi un interesant material video realizat de colegii noştri de breaslă Adriana Răceanu şi Ion Obăgilă "
http://www.youtube.com/watch?v=qZD-Rp2i74w&feature=player_embedded
http://wikimapia.org/11060261/ro/Tunelul-Izvor-lucrare-%C3%AEnceput%C4%83-%C3%AEn-1914-%C5%9Fi-%C3%AEnc%C4%83-nefinisata
Am gasit cateva informatii despre acest tunel inceput si abadonat si le-am copiat exact cum au fost redactate pentru a nu se pierde . Sursa fiind asta http://www.gazetadambovitei.ro/timp-liber/337-other/6961--tunelul-izvor-misteriosul-tunel-din-muntele-pduchiosu
" Tunelul Izvor este unul din cele mai îndrăzneţe proiecte ale Companiei Naţionale a Căilor Ferate, demarat în 1913, atunci când directorul naţional al companiei, un vizionar în domeniu, împrumuta 480 de milioane de lei pentru mai multe proiecte feroviare mari, printre care se număra şi Tunelul Izvor.
Acesta urma să aibă 5600 de metri cu intrare în Moroieni, pe sub Păduchiosu, şi ieşire în Sinaia. Tunelul ar fi trebuit construit în line dreaptă. Doar racordările la reţeaua feroviară, existentă la vremea respectvă, erau curbe. Era o cale strategică în contextul istoric al începutului de secol XX, care asigura o trecere rapidă şi sigură între à ¢ara Românească şi Ardeal.
Construcţia tunelului a început în 1914, constructorul german Iuluis Berger fiind unul dintre cei mai cunoscuţi în domeniul feroviar. Din păcate, războiul a oprit repede lucrarea, reluată abia în 1938 şi abandonată din nou. în 1941 trupele naziste de ocupaţie au reluat construcţia cu cel mai rapid ritm de până atunci, dar finalul celei de-a doua conflagraţie mondială, însemnând şi finalul lucrărilor, nu şi al lucrării. în partea dâmboviţeană a tunelului au fost realizaţi 480 de metri, din care doar 100 au fost betonaţi. în 1985, 2 echipe de la securitate au detonat intrarea. Unele voci spun că regimul a vrut să ascundă faptul că înăuntru nemţii, în retragere, au executat 100 de localnici care lucrau la tunel. Alţii spun că singura raţiune a fost cea a siguranţei, întru-cât doar o parte era betonată. Mai există şi legenda locală care spune că sub pământ au fost îngropate, în urma detonarii, o locomotivă cu aer comprimat şi utilaje unice în Europa la acea vreme. în Prahova, tunelul există încă, dar a intrat în proprietate privată, după ce zeci de ani a fost depozit de brânză al societăţii de profil din judeţ. Astăzi, tunelul naziştilor adăposteşte o ciupercărie. Nici o autoritate a statului nu a fost interesată să declare Tunelul Izvor ca monument tehnic, după exemplul halelor UPET din centrul municipiului.
Urmăriţi şi un interesant material video realizat de colegii noştri de breaslă Adriana Răceanu şi Ion Obăgilă "
http://www.youtube.com/watch?v=qZD-Rp2i74w&feature=player_embedded
http://wikimapia.org/11060261/ro/Tunelul-Izvor-lucrare-%C3%AEnceput%C4%83-%C3%AEn-1914-%C5%9Fi-%C3%AEnc%C4%83-nefinisata