Trains in Romania [by Tudosa Mihai-Marian]

[mishu88]

Primele trenuri în ză’pad㒠în iarna lui 2011-2012<i></i>, [20 decembrie 2011]<i></i>

Una dintre cele mai frumoase zile dintr-un an este aceea când te ridici din pat dimineaţa şi vezi ză’pad㒠peste tot în jurul tă’u. Aşa s-a întâmplat şi la mine în Fă’lticeni, judeţul Suceava, pe 20 decembrie 2011, când m-am trezit şi am fugit că’tre Magistrala 500 cu ochii înc㒠somnoroşi.

Aşadar, ora 11 m-a prins în Dolhasca, nod feroviar între Paşcani şi Suceava. Aici ză’pada şi gheaţa s-au instalat pe sol, iar trenurile cu ale lor locomotive şi vagoane soseau şi plecau înţurţurate cu viscol şi îngheţ. Aşa a fost şi cazul maşinii de Braşov care ducea în spate 3 vagoane de la Suceava. BoBica nr. 102, venit㒠îns㒠de la Bucureşti cu InterCity 551, nu avea nici urm㒠de ză’padă’, semn c㒠în Sud iarna înc㒠e pe gânduri s㒠se instaleze sau nu.

Am luat primul tren că’tre o locaţie mai exotic㒠de fel, în mijlocul naturii, la susurul molcom al Siretului îngheţat şi la adierea vântului din codrii Probotei. Aici fauna este diversificată’, poţi vedea vulpi, ulii, iepuri, că’prioare şi cine ştie ce alte animale mai fioroase, dar nu înc㒠prezente din cauza gă’lă’giei provocate de contactul roată’-şină’.

Instalându-m㒠provizoriu, am înregistrat că’tre nemurire trecerea Rapidului 382 TransEuropean cu vagoane de TransSiberian, rulând cu 95 km/h, conectând zilnic 5 capitale: Sofia, Bucureşti, Kiev, Minsk şi Moscova. De asemenea, trenurile Regio Iaşi – Suceava Nord, Bacă’u – Suceava Nord sau Suceava Nord – Paşcani transportau că’lă’torii în condiţii optime pe rutele unde maşinile înc㒠dă’deau de furc㒠cu nă’meţi şi polei.

Spre sear㒠am lă’sat întinderile vă’ii Siretului în primirea nopţii, iar eu am întins-o la tata în Suceava, unde Gara Burdujeni m-a întâmpinat cu o privelişte de neuitat şi care, într-o mic㒠sau mare mă’sură’, îmi aducea aminte de o carte numită’… ”Să’rut pe o roat㒠de tren”.

Vizionare plă’cută’!

http://www.youtube.com/watch?v=jtzO3aLSwBc

 

[mishu88]

Trenuri de sear㒠pe timp de ceaţ㒠în Bucureşti Basarab h.<i></i>, [14 Decembrie 2011]<i></i>

Ce faci când ai o mulţime de proiecte, teme şi cursuri de învă’ţat pentru facultate, iar din camer㒠auzi goarne de tren, locomotive care îşi ambaleaz㒠motoarele GeneralMotors sau auzi joante cântând a "Hai la gară’!"? Pui pauz㒠la teme şi fugi cu prietenul pasionat de trenuri că’tre gară’! Și ce faci dac㒠e ceaţă’? N-are nimic, cu atât mai frumos!

Mai frumos pentru c㒠goarnele sunt ră’guşite, iar sunetele care ies sunt de-a dreptul amuzante! Mai frumos pentru c㒠observi trapezuri echilaterale care emit fascicule puternice de lumin㒠albă’, galben㒠sau roşie! Mai frumos pentru c㒠sunetul, aşa cum ştim de la Boyle sau de la Newton, se transmite mai bine într-un mediu umed! Dar aceste epitete nu reprezint㒠decât nişte duşmani crânceni pentru operatorii din lumea feroviară’, care ură’sc ceaţa, umiditatea şi lipsa de lumină’. însă’...

... Prin faţa haltei Basarab au trecut zeci de trenuri, mai concret 22 la numă’r, într-un timp de doar 70 de minute. O pauz㒠binemeritat㒠de la scris, citit şi înregistrat informaţii în memoria uman㒠-- tot pe teme FeRoviaRe -- pe care v-o redau în minutele ce urmează’. Aşadar, v㒠doresc vizionare plă’cută’, în timp ce lista trenurilor poate fi consultat㒠mai jos:

InterRegio Train 1555, Bucureşti Nord - Ploieşti Sud
InterRegio Train 1798, Piteşti - Bucureşti Nord
InterRegio Train 1643, Bucureşti Nord - Salva
GFR BB 25200 & EA 5100 locomotives
InterRegio Train 14004, Braşov - Bucureşti Nord - Constanţa
Regio Train 5010, Mă’r㒺eşti - Bucureşti Basarab
Regio Train 7021, Bucureşti Nord - P.O. Aeroport h.
InterRegio Train 1577, Bucureşti Nord - Galaţi
Regio Train 9308, Alexandria - Bucureşti Basarab
Regio Train 3006, Braşov - Bucureşti Nord
InterRegio Train 1795, Bucureşti Nord - Piteşti
InterRegio Train 14004, Braşov - Bucureşti Nord - Constanţa
InterRegio Train 1572, Galaţi - Bucureşti Nord
InterRegio Train 1522, Pă’uşa h. - Bucureşti Nord
Regio Train 7036, Urziceni - Bucureşti Nord
Regio Train 9026, Piteşti - Bucureşti Basarab
InterRegio Train 1557, Bucureşti Nord - Ploieşti Sud
GFR 060-DA locomotives
InterRegio Train 1784, Curtea de Argeş - Bucureşti Nord
InterRegio Train 1525, Bucureşti Nord - Râmnicu Vâlcea
InterCity Train 584, Constanţa - Bucureşti Nord
Regio Train 7020, P.O. Aeroport h. - Bucureşti Nord

http://www.youtube.com/watch?v=O_xKeSS7LRA

 

[mishu88]

Trenuri de pasageri în Paşcani<i></i>, [27 decembrie 2011]<i></i>

Te bucuri mult când un prieten mai vechi te invit㒠la o întâlnire ”ca-ntre pasionaţi” pentru a observa activitatea FeRoviaR㒠dintr-o oareşice gară’! De data aceasta, a fost Paşcani, iar omul venit de la Iaşi – Robert. Timp de 4 ore am înregistrat pe film şi în instantanee clipele petrecute în nodul FeRoviaR Paşcani.

Acum nod, în trecut foarte însemnat centru de reparat material rulant, Paşcaniul a ră’mas o localitate cu o gar㒠impozant㒠în care opresc toate trenurile, fie ele Regio, InterRegio sau InterCity, în timp ce traficul de marf㒠este doar de tranzit şi/sau ici-colo câteva vagoane reparate la Remarul Paşcani sau niscaiva vagoane încă’rcate cu fier vechi la Rematul local. Și totuşi, mai venea şi melas㒠pentru fabrica de drojdie Pakmaya…

Aşadar, la intrarea dinspre Suceava în staţia Paşcani se observ㒠locomotive vechi care aşteapt㒠o nou㒠viaţ㒠dup㒠ce inginerii şi operatorii de la Remar ar urma s㒠înlocuiasc㒠şi s㒠repare piesele cu probleme. Trenurile de pasageri vin şi pleac㒠des de aici, liniile că’tre Iaşi (606) sau că’tre Târgu Neamţ (517) fiind tranzitate de trenuri din or㒠în or㒠şi uneori – chiar mai des. Tot aici se pot observa operaţii de rebrusment ale locomotivelor electrice care tracteaz㒠trenurile Regio de genul Iaşi – Paşcani – Adjud sau Bacă’u – Paşcani – Iaşi.

îns㒠Tabela Mersului de Tren indic㒠şi opriri ale Trenurilor InterCity (Bucureşti Nord – Suceava) şi chiar Internaţionale (Sofia – Moscova şi returul), iar că’lă’tori sunt, Slav㒠Domnului. Dac㒠am aduce vorba şi despre materialul rulant, am observa aceleaşi locomotive care fac serviciu zi de zi. Vagoanele vechi de că’lă’tori încep s㒠dispară’, ele fiind înlocuite cu vagoane etajate modernizate chiar la Remarul, oferind un confort sporit faţ㒠de cum se circula în trecut.

în încheiere, v㒠doresc vizionare plă’cută’! Lista trenurilor poate fi consultat㒠în rândurile de mai jos:


InterCity Train 551, Bucureşti Nord - Suceava, heading to Paşcani
Same train, IC 551, but heading to Suceava!
Regio Train 15685, Paşcani - Dolhasca - Fă’lticeni
InterRegio Train 1831, Iaşi - Cluj-Napoca, stopping in Paşcani
InterRegio Train 1750, Suceava - Braşov, stopping in Paşcani
Regio Train 5605, Iaşi - Paşcani - Suceava Nord
Shunting maneuvre with Diesel-Hydraulic locomotive in Paşcani
InterRegio Train 1752, Suceava - Bucureşti Nord
International Train as IR382, Sofia - Moscova
Regio Train 5406, Iaşi - Paşcani - Adjud
Regio Train 15669, Iaşi - Paşcani - Târgu Neamţ
Regio Train 5405, Bacă’u - Paşcani - Iaşi
Regio Train 5408, Iaşi - Paşcani - Bacă’u
1st class @ 1st level double-decker Passenger car no. 36-16

http://www.youtube.com/watch?v=LCuk2tBWa_Q

 

[mishu88]

Trenuri de pasageri în condiţii de iarn㒠în Gara de Nord Bucureşti<i></i>, [26 ianuarie, 2012]<i></i>

Cu siguranţă’, una dintre cele mai grele meserii din lume este aceea de feroviar, fie c㒠vorbim de mecanici de locomotivă’, revizori tehnici de vagoane, impiegaţi sau agenţi de la linie. Iarna cu ză’pada, viscolul şi celelalte "cadouri" ale anotimpului rece transform㒠o meserie grea într-una incredibil de grea.

Deşi aveam examen a doua zi, mi-am dat papucii cu crem㒠s㒠fie cât de cât rezistenţi la stratul de ză’pad㒠consistent din traficul pietonal bucureştean şi am pornit în Gara de Nord să’... îngheţ ală’turi de ceilalţi feroviari. Ei bine, în doar 3 ore în care totuşi m-am mişcat şi m㒠puteam retră’gea când şi când sub acoperişurile peroanelor Gă’rii de Nord, am devenit o fiinţ㒠încremenit㒠la mâini şi la picioare, cu frigul în oase şi în muşchi, cu bocancii uzi şi cu mintea... puţin zis... îngheţată’. Dar cei care lucreaz㒠în slujba că’ii ferate cu al lor program de 8-10-12-14 ore? E de-ajuns s㒠petreci o singur㒠zi din aceasta cum a fost 25 sau 26 ianuarie 2012 şi nu-ţi mai trebuie nimic.

Și totuşi, trenurile circul㒠foarte greu, macazurile se încă’pă’ţâneaz㒠s㒠ră’spund㒠corect la comenzile electrice, gheaţa şi ză’pada formeaz㒠obstacole serioase în calea giganţilor de fier şi totul se transform㒠în zeci de minute sau chiar ore pierdute în ger de că’tre că’lă’torii dornici s㒠ajung㒠la casele lor. Nu spun asta din perspectiva omului care st㒠în spatele ecranului de calculator, ci o spun din perspectiva că’lă’torului că’ruia îi întârzie la plecare trenul cu care ar trebui s㒠ajung㒠acas㒠dup㒠zeci de zile de stat depă’rtare, din perspectiva că’lă’torului care se bucur㒠de un aer cald în compartiment, din perspectiva că’lă’torului care AJUNGE, îN SIGURANÈťĂ, la casa lui. Aaa... şi din perspectiva pasionatului care se duce la urma trenului şi admir㒠minute la rând suluri de ză’pad㒠fă’cute praf în urma Trenului InterRegio 1653, Bucureşti Nord -- Vatra Dornei Bă’i.

în condiţiile în care vremea de afar㒠nu-ţi permite s㒠te deplasezi pe propriile picioare nici câteva sute de metri... trenurile, cum-necum, îşi fac cale prin vremea cumplit de nă’prasnic㒠şi, comandate de oameni pricepuţi şi cu simţ de sacrificiu, fac ce ştiu ele mai bine: s㒠menţin㒠vie mişcarea în aceast㒠lume flă’mând㒠de mişcare!

http://www.youtube.com/watch?v=UY1Oa5bMZLg

 

[mishu88]

Trenuri de dimineaţ㒠în Gara Suceava Burdujeni<i></i>, [3 Decembrie 2011]<i></i>

început de decembrie, iar în Suceava n-a nins... Ora e 8, şi Soarele abia se trezeşte puturos, în timp ce zeci de trenuri vin şi pleac㒠din frumoasa Gar㒠a Sucevei - Burdujeni. Terminalul de transcontainere începe şi el s㒠produc㒠mişcare, în timp ce fauna de ciori este speriat㒠de 5 în 5 minute de câte un tren ce ia drumul Iaşiului, Clujului sau Bucureştiului.

Dup㒠cum spuneam, intervalul orar 7-8 este una dintre cele mai aglomerate perioade din Gara Suceava Burdujeni. în timp ce trenul de dimineaţ㒠spre Cacica compus dintr-o locomotiv㒠electric㒠şi un singur (!!!) vagon de că’lă’tori face manevre pe linia 1, pasagerii dornici de o că’lă’torie pân㒠la Bucureşti aşteapt㒠Trenul Rapid de Bucureşti. Tot în acelaşi moment, Trenul Personal Iaşi - Putna intr㒠agale tot pe linia 1. Se aud goarnele de avertizare ale Rapidului de Bucureşti, în acest moment toate cele 4 linii directe ale gă’rii fiind ocupate. Și cum trenului îi st㒠bine... cu drumul, nu dureaz㒠nici 5 minute, c㒠fiecare tren de lung parcurs pleac㒠spre destinaţia terminus.

Ora de vârf se termin㒠la Suceava prin plecarea Trenurilor Personale că’tre Botoşani, Cacica sau Câmpulung-Moldovenesc. Automotorul că’tre Botoşani este cel mai timpuriu, în timp ce locomotivele electrice şi cele dou㒠vagoane de că’lă’tori (dou㒠trenuri a o locomotiv㒠plus un vagon) se urmă’resc unele pe altele distanţ㒠de câteva sute de metri, fiecare urmând s㒠ia direcţia dorită’.

Primul clip FeRoviaR filmat cu noul aparat foto Canon 60D se încheie cu tranzitul Trenului Accelerat, Iaşi - Vatra Dornei Bă’i din dreptul podului FeRoviaR peste râul "Valea Șcheii". Aaa... v㒠mint. Ultimul tren este de fapt Personalul sosit tocmai de la Ilva Mic㒠cu celebra locomotiv㒠sucevean㒠EA-139. Și, cum fă’r㒠LDH-uri nu exist㒠farmec în calea ferată’, una bucat㒠locomotiv㒠cu transmisie hidraulic㒠a stat în coada Trenului de la Ilva Mică’...

http://www.youtube.com/watch?v=dnFti45MI1c

 

[mishu88]

@-27 ⁰C, Trenuri îngheţate în Gara Suceava Burdujeni<i></i>, [8 februarie 2012]<i></i>

Iarna lui 2012 cu siguranţ㒠este una dintre cele mai grele din ultima decad㒠datorit㒠caracterului brusc al instaură’rii ză’pezii şi a gerului peste România şi Estul Europei. Temperatura aerului care se înregistra dimineaţ㒠era în jurul valorii de -27 de grade, însă’, atunci când Trenul InterRegio Iaşi -- Timişoara a intrat în Gara Suceava Burdujeni, datorit㒠curenţilor de aer care s-au format, temperatura resimţit㒠de cei câţiva omuleţi din Gara Suceava Burdujeni era cu mult sub -35 de grade Celsius.

în fine, totuşi activitatea FeRoviaR㒠trebuie s㒠continue, că’lă’torii s㒠circule şi oamenii să’-şi câştige pâinea. îns㒠este o pâine câştigat㒠cu sacrificiu, risc şi efectiv - chin. Elemente negative care se regă’sesc în fiecare meserie, fireşte.

Și aşa, ora 8, ora în care liniile Gă’rii Suceava Burdujeni sunt ocupate în proporţie de 100%, începea s㒠se simt㒠prin sosirea de la Timişoara a Trenului InterRegio 1838. Acesta vine tractat fă’r㒠întârziere cu locomotiva EA-666. Un moment mai târziu, apare şi Trenul Regio 5601, Iaşi -- Suceava Nord, având la tracţiune pe locomotiva electric㒠Bo-Bo 78 (!!!). Aştept dinspre Nord s㒠soseasc㒠Trenul InterRegio 1652, Suceava Nord -- Bucureşti Nord, dar aflu de la un revizor de vagoane c㒠s-a defectat locomotiva şi plecarea acestuia este, fireşte, întârziată’. Dup㒠câteva zeci de minute, se aşeaz㒠şi rama electric㒠Z6300 pe linia 3 ca tren Regio că’tre Câmpulung Moldovenesc, în timp ce o locomotiv㒠diesel-electric㒠060-DA a CFR Marf㒠îşi face simţit㒠prezenţa pe una dintre liniile de marfă’. în cele din urmă’, cu o întârziere de câteva minute, apare şi Trenul InterRegio 1833, Iaşi -- Timişoara Nord.

Probabil c㒠ză’pada ce se vede zvânturat㒠de ultimul tren este un efect interesant, apreciat, poate chiar şi fascinant. îns㒠"curentul" de aer cu care a venit acel tren n-o să’-l uit pân` când `oi muri! Pe moment am încremenit, o ameţeal㒠puternic㒠m-a cuprins, picioarele aflate în echilibru termic cu ză’pada şi buzele devenite cenuşii cu fire de saliv㒠devenite aţe albe de ză’pad㒠m-au convins s㒠înaintez că’tre holul gă’rii s㒠m㒠apropii de orice surs㒠de că’ldur㒠pentru a-mi reveni.

Nu-i de stat de filmat trenuri! Dar oamenii de la calea ferat㒠oare cum rezistă’...? Haideţi s㒠vedem în clipul urmă’tor!

http://www.youtube.com/watch?v=Po4wV6WUHG8

 

[mishu88]

Trenul Regio Fă’lticeni – Dolhasca pe linia M510<i></i>, [7 februarie 2012]<i></i>

Din cele peste 100 de ierni pe care le-a suferit clă’direa Gă’rii din Fă’lticeni, gerurile şi ză’pada din lunile Gerar şi Fă’urar or s㒠ră’mân㒠puternic impregnate în memoria celor care lucreaz㒠în slujba transportului pe calea ferată’. Dar s㒠nu ne mai plângem, populaţiile din interiorul arcurilor subpolare cum rezistă’? Nu sunt şi ei tot oameni?

Ba da, îns㒠că’ră’rile pe care am că’lcat s㒠pot ajunge la locul de filmare din imagine nu au fost fă’cute de semenii mei, ci de alte lighioane. Iar din cauza asta am primit cadou grame bune de ză’pad㒠în ghete. N-am stat s㒠fac analiza că’rui grup de mamifere aparţin urmele în ză’padă’, bă’nuind totuşi c㒠era vorba de vulpi şi câini. Trenul Regio Dolhasca - Fă’lticeni intrase deja la ora 15 în Gara Fă’lticeni, urmând s㒠plece înapoi că’tre Dolhasca la 15:12.

Linia ferat㒠încerca să’-şi evidenţieze ”inimile” pereche prin marea sau… oceanul, mai bine zis, de ză’pad㒠depus în strat de mai bine de 40 de centimetri pe tot pă’mântul fă’lticenean. Totuşi plugul automotorului importat din Franţa, sub denumirea de X4500 cu vagon motor şi remorcă’, reuşea s㒠rad㒠la jumă’tate din înă’lţimea ză’pezii. De asemenea, am fost plă’cut impresionat de ce-am ză’rit în dreptul macazurilor. Fiecare dintre cele aproape 10 la numă’r au fost cură’ţate manual, verificate, având acele şi contraacele unse. Pesemne c㒠oamenii de la linii sunt conştiincioşi şi îşi fac treaba, chiar dac㒠poate la prima vedere transportul feroviar pe linia Fă’lticeni – Dolhasca este destul de firav, acest lucru instigând la dezamă’gire, neîncredere, speculaţie, jigniri sau chiar ur㒠faţ㒠de… să’racul tren.

Dar uite c㒠m-am luat cu vorba şi trenul a trecut deja de mine, culoarea lui de un roşu aprins să’getând milită’reşte parcursul liniei secundare de cale ferat㒠cifrat㒠510, Fă’lticeni – Dolhasca. Cândva, trenul era cu locomotiv㒠pe aburi. Apoi s-a trecut la tracţiunea diesel cu locomotivele 060-DA. Eficientizarea şi, ulterior criza, a impus folosirea de locomotive diesel-hidraulice de 1250 de cai. Fascinaţia mileniului III a adus în ”Florenţa României” pe Să’geata Albastră’, în timp ce îndeletnicirea şi isteţimea unora – pe timp de criză’, parol! - au permis accesul unor trenuri franţuzeşti.

Și mai pe scurt, v㒠doresc vizionare plă’cut㒠la filmul de mai jos!

http://www.youtube.com/watch?v=0EMdQE80azw

 

[mishu88]

Trenuri la -15 grade Celsius în Gara Suceava Burdujeni<i></i>, [31 ianuarie 2012]<i></i>

Vacanţa dintre semestre de la facultate mi-a priit foarte bine, dar nu în sensul acela de timp petrecut în spiritul odihnei şi al relaxă’rii. Onor tată’lui meu mecanic la Suceava, am avut ocazia să’-l însoţesc câteva dimineţi – cumplit de geroase, ce-i drept – pentru a mai înghiţi puţin fum, pentru a vedea cum acul de la vitezometru creşte şi pentru a simţi cum toarce motorul Diesel Maybach al locomotivei LDH45.

Și aşa Gara Suceava Burdujeni apare înregistrat㒠din perspectiva mecanicului de locomotiv㒠care urmă’reşte cu atenţie semnalele luminoase ori care are grij㒠de manevrele în sine. Marfa ca marfa, pe când trenurile de că’lă’tori erau cam puţine. Pe linia 3 s-a format Trenul InterRegio 1750, Suceava – Braşov, iar pe linia 1 – locomotiva Caterpillar portocalie cu unul dintre cele mai din urm㒠trenuri care acum nu mai există’: Regio Putna – Suceava.

în fine, dep㒺it total de hotă’rârea celor mai în mă’sur㒠s㒠ştie ce-i mai bine pentru noi, totuşi închei momentul video cu o frumoas㒠locomotiv㒠diesel-electric㒠060-DA vopsit㒠în schem㒠Rompetrol, acum proprietate a GFR. între noi fie vorba, aceste maşini care au fă’cut serviciu la malul Mă’rii Negre în interiorul Rafină’riei PetroMidia sau pe relaţia Midia Nă’vodari – Dorobanţu – Feteşti arat㒠excepţional, cei de la GFR frecându-şi mâinile cu bucurie vă’zând starea acestora.

Mulţumesc pentru vizionare!

http://www.youtube.com/watch?v=PEGSu2ZaAqE

 

[mishu88]

Pluguri de ză’pad㒠hidraulice gata de acţiune în Gara de Nord Bucureşti<i></i>, [27 ianuarie 2012]<i></i>

Se întâmpla ca sfârşitul sesiunii semestrului I de la Politehnic㒠s㒠se potriveasc㒠cu startul instaură’rii bruşte a iernii în Bucureşti, România, Europa ş.a. Astfel, m㒠aflam în Gara de Nord pentru a că’lă’tori spre cas㒠cu Trenul InterRegio 1653, Bucureşti Nord – Vatra Dornei Bă’i. La calea ferată’, ză’pada ală’turi de toate stă’rile ei de transformare (gheaţă’, polei), reprezint㒠un duşman atroce. De exemplu, pentru îndepă’rtarea ză’pezii din calea trenurilor este necesar㒠intervenţia plugurilor de ză’padă’.

Că’ile Ferate Române au fost nă’pă’stuite de vreme rea înc㒠de la începuturile ei, astfel c㒠aceste vehicule speciale de iarn㒠au o istorie aparte. De exemplu, plugul rotativ hidraulic din imagine, având seria 94-0005 şi o plă’cuţ㒠pe care scrie PH-05, este unul dintre cele 5 pluguri cumpă’rate de CFR de la constructorul german Henschel & Sohn. Sunt dotate cu motor Daimler-Benz MB 820 Bb care dezvolt㒠o putere de 950 CP, viteza maxim㒠de circulaţie fiind de 60 km/h. Alte 11 pluguri au fost construite dup㒠licenţ㒠german㒠de că’tre Uzinele 23 August din Bucureşti şi alocate depourilor principale din România. Aceste informaţii, precum şi multe altele, se pot gă’si în Volumul 3 al ”Istoricului Tracţiunii Feroviare din România” pregă’tit de ing. Șerban Lă’criţeanu şi ing. Ilie Popescu.

Momentul din acea sear㒠a adus în faţa că’lă’torilor un prilej de a fotografia cu telefoanele mobile sau cu aparatele foto bestiile cu gurile înecate de ză’padă’. Astfel, în film apare atât PH-01, cât şi PH-05, probabil sosise timpul de ”rocadă’” dintre un plug venit din acţiune şi un plug abia pornit şi gata de treabă’.

Aşadar, v㒠doresc vizionare plă’cută’!

http://www.youtube.com/watch?v=4a0oXCrvQhM

 

[mishu88]

Ecouri FeRoviaRe reflectate în Lacul Periş<i></i>, [9 decembrie 2011]<i></i>

O perioad㒠plin㒠de teste şi proiecte la facultate se termina odat㒠cu sosirea celui de-al doilea sfârşit de să’ptă’mân㒠din decembrie. Peisajul era de toamnă’, de ză’pad㒠nici nu se punea problema, doar seara care ne-a gă’sit în preajma lacurilor de la Periş ne-a înţepat continuu cu nişte temperaturi apropiate de 0 grade.

Am ieşit din Bucureşti cu un Tren Personal de Mă’r㒺eşti, iar dup㒠30 de kilometri am oprit la Periş. Soarele era de partea noastră’, iar camerele de filmat îşi încordau muşchii s㒠înregistreze activitatea FeRoviaRă’. Spun la persoana a II-a pentru c㒠am fost însoţit de Mihai, prietenul meu pasionat de FeRoviaRe, talentat şi harnic. Timpul a trecut foarte frumos, mai ales c㒠pe lacul Periş Podişor s-au perindat încontinuu câteva lebede mă’iastre.

Ecoul celor 22 de trenuri rapide, mă’rfare, accelerate, personale şi InterCity s-au jucat frumos cu timpanele noastre, oferindu-ne o muzic㒠feroviar㒠atră’gă’toare! Dovada - în filmul de mai jos. Deşi lacul Periş care despă’rţea tricolorul arborat în pă’mântul românesc de calea de rulare a trenurilor de pe magistrala 1000 crea o reflexie interesant㒠pentru ochii noştri flă’mânzi de trenuri, un frig nă’prasnic ne-a curpins odat㒠cu lă’sarea serii şi am lă’sat nopţii s㒠asculte în continuare trenurile de dup㒠ora 17, în timp ce noi ne-am îmbarcat într-un Tren Personal că’tre Bucureşti.

Apusul de Soare a însângerat norii şi cerul disperat s㒠mai ră’mân㒠albastru câteva momente în plus a cedat în faţa himerelor nopţii, dar ca efect coloristic s-a vă’zut foarte frumos! Filmul de mai jos este dovada pe care dac㒠vreţi s-o consideraţi, v㒠urez vizionare plă’cută’!

http://www.youtube.com/watch?v=-QyEtnW8WK8

 

[mishu88]

Cum e s㒠stră’baţi iarna cu un Tren InterRegio pe ruta Suceava – Bucureşti Nord?<i></i>, [12 februarie 2012]<i></i>

Se întâmpl㒠în România, în fiecare zi, în fiecare an… Prezint exemplul meu de data aceasta pentru a nu fi acuzat de (co)nspiraţie sau neîncredere. Iarna a venit pe tă’râmul temperat al României, tă’râm care este supus unor veri caniculare şi ierni foarte geroase. S-a nimerit ca semestrul II la facultate s㒠înceap㒠în mijlocul ”iernii grele” de la acest început de 2012. Hai s㒠vedem cum am reuşit s㒠ajung din judeţul Suceava tocmai în Bucureşti.

”Tocmai”… pare puţin, 433 de kilometri… îns㒠în condiţiile în care stratul de ză’pad㒠din zona Magistralei 500, Vicşani – Bucureşti Nord, a dep㒺it constant 40-50 de centimetri, iar pe alocuri s-au gă’sit zone viscolite de ză’pad㒠de pân㒠la 2 metri, iat㒠c㒠transporturile – fie ele rutiere sau feroviare – singurele accesibile între Suceava şi Bucureşti, au fost afectate într-o foarte mare mă’sură’.

Am ales s㒠că’lă’toresc cu trenul, ală’turi de aproape alţi 500 de că’lă’tori aflaţi în Trenul InterRegio 1652, Suceava Nord – Bucureşti Nord. Am plecat la ora stabilit㒠din nodul feroviar Dolhasca şi am ajuns la ora stabilit㒠în Bucureşti Nord! Am circulat cu 100-120 de km/h între Dolhasca şi Adjud (km 407 – km 244) şi între Ploieşti Sud şi Bucureşti Nord (km 59 – km 0). Cu excepţia unor gâtuiri în zona Focşaniului şi a Buză’ului cu restricţii ruşinoase de 30 sau 50 km/h, viteza comercial㒠pentru cei 43 de lei la preţ redus (sau 86 la preţ întreg), pentru cei 407 km ori pentru cele 6 ore şi 19 de minute a fost de 64 de km/h.

în condiţii de că’ldură’, ambient civilizat, acces la restaurant, siguranţ㒠deplină’, posibilitate de conectare a laptopului la priză’, trenul a reprezentat şi va reprezenta pentru mine câştigă’torul ca transportator pe ruta Suceava – Bucureşti. Recunosc, uneori am ales s㒠circul şi cu autocarul din singurul considerent c㒠pe aceast㒠rut㒠(una dintre cele mai profitabile din România), sunt doar 5 perechi de trenuri InterRegio şi 2 perechi de trenuri InterCity, iar orele pe care sunt plasate acestea nu-mi ofer㒠o legă’tur㒠eficient㒠din Dolhasca spre Fă’lticeni.

Și-atunci, dragii mei colegi pasionaţi de trenuri, transmiteţi mai departe ideea şi ţineţi minte c㒠în calea ferată’, un Breaking News al unui ”tren al groazei” datorat de incompetenţa şi neimplicarea unora de a dispune patrularea cu plugurile înc㒠de la aşezarea unui strat de 10-20 de cm de ză’pad㒠(informaţie transmis㒠regulat şi în timp util de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie), pă’leşte în faţa sutelor de mii de că’lă’tori care circul㒠lunar pe Că’ile Ferate Române! La ateriză’rile aeronavelor se aplaudă’… ce-ar fi ca şi noi, în că’lă’toriile noastre, s㒠spunem mă’car un simplu ”Mulţumesc!” omului de pe locomotiv㒠sau s㒠salută’m respectuos oamenii din staţii care se îngrijesc de bunul mers al trenurilor?!

http://www.youtube.com/watch?v=rGeXA9OTkAg

 

[mishu88]

Trenuri de toamnă’, de că’lă’tori şi de marf㒠la Prahova<i></i>, [11 noiembrie 2011]<i></i>

Toamna – acesta este cuvântul care descrie decorul acestui videoclip! Ultimele culori ară’mii din Codrii Vlă’siei, mai exact din zona haltei Prahova, cândva stră’juit㒠de clă’direa CFR-ist㒠din imagini, se ală’tur㒠mă’rfarelor şi trenurilor de că’lă’tori. Acestea au trecut în intervalul orar 14 – 17 şi v㒠sunt prezentate în ordine cronologică’, fiecare cu ce are mai bun: locomotive electrice modernizate Softronic, mă’rfare tractate de Siemens sau ex-SNCF BB25200 sau clasicele şi mult apreciatele EA 5100 kW. Cele 20 de trenuri înregistrate descriu fidel situaţia şi nivelul de trafic de pe magistrala 1000, Chitila - Ploieşti. Ecoul goarnelor pe care le-am primit de la mecanici au ră’sunat în întreaga pă’dure, în timp ce motoarele electrice de tracţiune ale locomotivelor s-au putut lesne simţi şi înţelege. Ce s㒠se înţeleagă’? Faptul c㒠o locomotiv㒠este puternică’, impune respect, este eficient㒠şi lucreaz㒠rapid şi sigur în slujba eficienţei economice a că’lă’torului şi în transportul imenselor volume de marfă’!

Vizionare plă’cută’!

1:00 - Mă’rfar CTV
1:32 - P 5005, Bucureşti Nord - Mă’r㒺eşti
1:49 - R 651, Bucureşti Nord - Suceava
2:17 - Mă’rfar CTV cu vagoane DB Schenker
2:50 - Mă’rfar CTV cu Siemens ES64F4
3:35 - R 652, Suceava - Bucureşti Nord
3:59 - Mă’rfar GFR
4:55 - Mă’rfar GFR cu locomotiv㒠franţuzească’
5:33 - A 1575, Bucureşti Nord - Galaţi
6:03 - R 346, Bucureşti Nord - Wien Westbahnhof
6:33 - P 3003, Bucureşti Nord - Braşov
6:57 - A 1572, Galaţi - Bucureşti Nord
7:22 - R 653, Bucureşti Nord - Bicaz
7:56 - R 347, Wien Westbahnhof - Bucureşti Nord
8:26 - P 3016, Braşov - Bucureşti Nord
9:02 - R 827, Bucureşti Nord - Sibiu
9:36 - A 1661, Bucureşti Nord - Iaşi
10:06 - GFR cu dubl㒠tracţiune
10:48 - CFR Marfă’
11:39 - R 832, Braşov - Bucureşti Nord
12:08 - P 5010, Mă’r㒺eşti - Bucureşti Basarab

http://www.youtube.com/watch?v=rWXbyDcjkAA

 

[mishu88]

Periplu FeRoviaR de iarn㒠între Bucureşti, Braşov şi Sibiu<i></i>, [Februarie, 2012]<i></i>

Prima oar㒠când mi-am fă’cut curaj în 2012 pentru un periplu de un week-end prin staţiile şi pe Că’ile Ferate Române a fost în mijlocul lui februarie, când ză’pada de la Predeal dep㒺ea lejer 1 metru, iar în Sibiu... 1 centimetru. îns㒠mantaua cu iz istoric din Capitala European㒠din 2007, Hermannstadt, era mult mai însemnat㒠decât mantaua de nea datorit㒠exponatelor Muzeului de Locomotive cu Aburi din Depoul de Locomotive şi Automotoare de aici.

Dar nici Braşovul nu este mai prejos, mai ales dac㒠ne gândim la miile de feroviari care au ieşit de pe bă’ncile şcolilor de profil de pe lâng㒠Depoul Braşov, printre care şi tată’l meu. Tot de aici de sub Tâmpa a luat fiinţ㒠prima companie de transport privat de că’lă’tori din România, Regiotrans, ale că’rei automotoare le puteţi urmă’ri în câteva momente din videoclip.

Aşadar, invitat de prietenii mei pasionaţi de trenuri, Vasy din Braşov şi Andrei din Sibiu, am fă’cut drum de la Bucureşti pân㒠la Sibiu şi cale întoars㒠în capital㒠în decursul a 48 de ore tră’ite dens, cu trenuri frumoase, dar care s-au lă’sat aşteptate atât la Dârste, cât şi la Sibiu sau în incredibil de bine luminat㒠pe timp de noapte gar㒠a Braşovului.

De asemenea, traseul Braşov - Sibiu, parte a Magistralei 200, pregă’teşte că’lă’torilor câteva staţii cu o arhitectur㒠aparte: Perşani sau Bră’det, în timp ce decorul natural al râului Olt şi al Èťă’rii Fă’gă’raşului închide în mintea privitorului relieful calm, dar ferm, al Câmpiei Transilvaniei. Totodată’, pentru pasionaţii de trenuri, numeroasele locomotive diesel, 060-DA cu motor Sulzer sau 060-EGM cu motor şi generator GeneralMotors, acompaniate de automotoare Siemens Desiro sau cele ex-DB VT 614 modernizate atractiv de Remarul 16 Februarie reprezint㒠un mediu propice pentru cât mai multe declanşă’ri ale aparatelor de fotografiat sau ale butoanelor roşii de RECORD ale camerelor video.

în fine, nu-mi ră’mâne decât s㒠v㒠doresc vizionare plă’cut㒠la o prezentare video redus㒠la extrem şi care vizeaz㒠principalele momente ale că’lă’toriei, în curând urmând s㒠apar㒠şi ediţiile desf㒺urate ale reportajului. Toate cele bune v㒠doresc!

http://www.youtube.com/watch?v=yEqFHcUbvm8

 

[mishu88]

Trenuri de noapte în Braşov şi Bartolomeu<i></i>, [Februarie, 2012]<i></i>

înc㒠din 2001 de când am că’lcat prima dat㒠în Gara Braşov ală’turi de tată’l meu, am fost fascinat de locomotivele electrice, de vagoanele înşiruite unele dup㒠altele, de sunetele care mai de care mai exotice şi mai puternice scoase din sufletele vehiculelor feroviare. Stă’team pe o banc㒠acolo la peronul liniei 1, în timp ce tata îmi povestea despre câte roţi şi osii are o locomotiv㒠de 5.100 de kW sau despre câte şi mai câte. Uite-aşa se învârte roata-n viaţa c㒠la mine sintagma ”ce naşte din pisică’, şoareci mă’nâncă’” s-a potrivit şi se potriveşte de minune cu relaţia tată’-fiu.

Dă’m paginile timpului înainte şi ajungem la sfârşitul iernii 2011-2012, când am fost invitat de Vasy - http://www.youtube.com/user/Wassy21Bv la Braşov s㒠petrecem timp aşteptând şi fotografiind trenuri. Aşadar, în videoclipul de mai jos apar ca decoruri principale Gara Braşov şi Gara Bartolomeu. Trenul cu care am plecat din Bucureşti Basarab, Regio 3007, avea s㒠ajung㒠în Braşov la 22 fă’r㒠câteva minute. Surprins de lumina alb㒠şi atât de benefic㒠pentru înregistră’ri video, am profitat de aceasta şi am transpus pe format digital manevrele care se efectuau pe liniile staţiei. Mai mult decât atât, Trenul InterRegio 375, PANNONIA, venit tocmai de la Budapesta sosea la destinaţie în timp util tractat de locomotiva modernizat㒠de Softronic, Clasa 47 no. 798.

Apoi, am hotă’rât s㒠vizită’m şi Gara Bartolomeu, situat㒠la 3 kilometri de gara centrală’. Că’lă’toria a fost fă’cut cu Trenul Regiotrans Regio 14727, Braşov - Ză’rneşti, ultimul din acea zi de 17 februarie. A doua zi, dis-de-dimineaţă’, ne întâlneam cu primul tren venit de la Ză’rneşti, nr. 14700. Dar nu acesta era cel pe care îl aşteptam noi, ci Regio Train 2101. Și aşa, o locomotiv㒠diesel-electric㒠de 2100 de cai putere avea în spate cuplul etajat no. 44, care urma s㒠ne duc㒠la Sibiu.

Vizionare plă’cut㒠şi mulţumesc pentru atenţie!

http://www.youtube.com/watch?v=IMFocPmdJYs

 

[mishu88]

Muzeul Locomotivelor cu Abur din Sibiu<i></i>, [Februarie, 2012]<i></i>

La 23 august 1994, în prezenţa conducerilor SNCFR şi a Regionalei CFR Braşov, a autorită’ţilor locale şi a unui numeros public, a fost inaugurat ”Muzeul Locomotivelor cu Abur” din Sibiu. Astă’zi, în cadrul Depoului Sibiu sunt la dispoziţia publicului vizitator 38 de exponate construite între anii 1885 - 1958 în România, SUA, Polonia, Suedia, Cehoslovacia, Austria, Belgia, Germania şi Ungaria. Valoarea exponatelor şi numă’rul lor situeaz㒠”Muzeul Locomotivelor cu Abur” din Sibiu în rândul primelor muzee din Europa.

Mic㒠bibliografie: ”Muzeul locomotivelor cu abur”, Radu Bellu, Editura Publiferom, Bucureşti, 1999

http://www.youtube.com/watch?v=1Fsa2R_p8LQ

 

[mishu88]

Excursie FeRoviaR㒠Braşov – Fă’gă’raş - Sibiu<i></i>, [Februarie, 2012]<i></i>

Fiind date condiţiile atmosferice specifice iernii, orice persoan㒠care îndră’geşte că’lă’toria cu trenul şi că’reia îi place s㒠transpun㒠peisajele observate în imagini statice şi motrice, va întâlni un mare impediment. De fapt, dac㒠ne gândim mai bine, chiar două’: o dat㒠înfruntarea frigului de că’tre propriile mâini, ochi, urechi, degete ş.a.m.d., iar a doua oar㒠– scandalul pe care îl provoac㒠ceilalţi că’lă’tori în compartiment.

în consecinţă’, momentele urmă’toare prezint㒠Magistrala 200, parcurs㒠de la Braşov la Sibiu, din perspectiva pasionatului care ”st㒠cuminte”, la locul lui. Cei 149 de kilometri îmbrac㒠în ochii privitorului peisajul Èťă’rii Fă’gă’raşului dac㒠ne referim la localitatea de mijloc dintre cele dou㒠centre urbane, sau a Èťă’rii Oltului, dac㒠vrem s㒠evidenţiem cursul apei faţ㒠de care circul㒠trenurile în paralel de peste 110 ani.

Dac㒠la începutul secolului XX erau în vog㒠locomotivele cu aburi, la începutul secolului XXI, tracţiunea diesel este ”regină’” pe aceast㒠linie înc㒠neelectrificată’. Aşadar, întâlnim locomotive diesel 060-DA cu motor Sulzer, automotoare Desiro Siemens ”Să’geata Albastră’” sau chiar automotoarele modernizate ADH 11 la Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca.

Staţiile de cale ferat㒠se încadreaz㒠într-o ţinut㒠modestă’, chiar cochet㒠dac㒠ne referim la cele care reprezint㒠aşeză’rile Bră’det, Perşani, Șercaia, Ucea sau Avrig. Vitezele de mers sunt şi ele modeste, nu se dep㒺eşte 80 km/h, iar în zona Valea Homorod – Perşani, sunt amplasate restricţii de sub 15 km/h.

Dup㒠ce trecem Oltul, intră’m în Zona Sibiului, care ne aşteapt㒠cu o sumedenie de locuri cu tradiţie şi farmec autohton, pregă’tite s㒠fie vizitate. îns㒠reportajul se termin㒠aici, cu promisiunea c㒠prezentarea Magistralei 200 va continua pân㒠la Curtici şi, de ce nu, pân㒠mai departe!

http://www.youtube.com/watch?v=NpwhUzS4ct0

 

[mishu88]

Tren privat TFC pe ruta Olteniţa – Titan Sud (Bucureşti)<i></i>, Martie, 2012<i></i>

începând cu 22 martie 2012, operatorul feroviar privat de că’lă’tori, Transferoviar Că’lă’tori, a preluat ruta Titan Sud – Olteniţa în regim de linie neinteroperabilă’. Serviciul efectuat pe aceast㒠cale ferat㒠este asigurat de automotoare diesel modernizate la Remarul 16 Februarie, provenite din Germania (DB 624).

Numă’rul de perechi de trenuri pe care TFG le opereaz㒠pe distanţa de 60 de kilometri este de 10 trenuri pe zi. Tot ei promit s㒠ridice viteza de circulaţie de la 15 km/h (Titan Sud – Bucureşti Sud Că’lă’tori) şi 30 km/h (Bucureşti Sud Că’lă’tori – Olteniţa) la 30 km/h, respectiv 50 km/h.

http://www.youtube.com/watch?v=YJRFIae-dIU

 

[mishu88]

Trenuri leneşe pe M900 lâng㒠Mă’nă’stirea Chiajna<i></i>, Martie 2012<i></i>

Este incredibil ca pentru o societate de cale ferat㒠a secolului XXI şi a anului 2012 în care fiecare ţar㒠dezvoltat㒠din Europa şi din lume să’-şi construiasc㒠şi s㒠întreţin㒠reţele de cale ferat㒠de mare viteză’, într-o ţar㒠ca România s㒠se piard㒠20-30 de minute/tren pentru parcurgerea a aproximativ 5 kilometri dintre staţiile Chiajna şi Bucureştii Noi cu o vitez㒠de 10-15 km/h.

10-15 km/h impuse de o restricţie pe linie magistral㒠900, pe linie magistral㒠pe care circul㒠foarte multe zeci de trenuri zilnic, pe linie magistral㒠pe care se transport㒠eficienţa economic㒠a că’lă’torului şi a operatorului economic de marfă’. Este deopotriv㒠dezolant şi o crim㒠– pe termen lung – asupra sistemului feroviar românesc. Se cheltuie zeci de milioane de Euro pentru modernizarea şi ridicarea vitezelor de circulaţie a materialului rulant pân㒠la 200 km/h, pe când infrastructura pe care se circul㒠ofer㒠puncte de gâtuire de kilometri întregi pe care se circul㒠cu viteza unei biciclete.

ESTE DEZOLANT!!! RUȘINE CFR!!!

http://www.youtube.com/watch?v=qifq3zHmCLs

 

[interesantul]

Partea bun㒠cu aceast㒠restricţie, e faptul c㒠ai prins cadre minunate!
Aşa că’, un ochi râde, altul plânge.

E.

 

[mishu88]

Am mai postat pe forum despre TFC în Olteniţa, dar aş vrea ca acest topic s㒠se completeze cu clipurile pe care le mai realizez. Aşadar...

Trenuri private TFC pe linia M801, Titan Sud - Olteniţa<i></i>, Aprilie 2012<i></i>

Cum primă’vara lui 2012 s-a instalat atât de frumos şi de tandru peste România noastr㒠dragă’, tot aşa în sufletul meu s-a nă’scut o poft㒠nebun㒠de plimbare ciclo-feroviară’. Ieri, 21 aprilie 2012, am ales ruta M801, Titan Sud - Olteniţa, dat fiind numă’rul deloc zgârcit de trenuri private care circul㒠aici.

într-o curs㒠frenetic㒠lă’sat㒠cu obţinerea unui nou record personal de pedalat (105,5 km în 11 ore), Regie - Cernica - Budeşti şi viceversa (contra vântului), am traversat localită’ţi ca Tânganu, Frunză’neşti, Plă’tă’reşti, Cuciueţi, Gă’lbinaşi, Vasilaţi şi Budeşti, pe un drum judeţean de nota 10. Calea ferat㒠urma aproape fidel şoseaua, astfel c㒠am putut ră’mâne fidel aparatului foto pentru câteva cadre...

...Pentru câteva cadre cu noile automotoare TFG ex-DB 624, care fac serviciu pe aceast㒠rut㒠înc㒠de la 22 martie 2012. Astfel, am putut "gusta" şi "mirosi" aerul din fiecare staţie în care poposeam cu bicicleta. Unele gă’ri ofereau cadre mai largi şi mai interesante, altele erau îngră’mă’dite de că’suţele localnicilor din vecină’tatea gă’rii. Cert este c㒠am avut ce vedea, începând de la salba de lacuri de la Cernica şi pân㒠la zona de câmpie dintre Budeşti şi Lunca Argeşului.

De menţionat aici staţia Frunză’neşti, locul de turnare a filmului "California dreamin` [nesfârşit]". Cândva, staţia era locuită’, un şef de staţie comanda trecerea trenurilor, acarii îşi primeau leafa. Acum, acoperişul gă’rii este dă’ră’pă’nat, iar ruinele a ceea ce a fost o staţie de cale ferat㒠aduc nostalgie pe chipul şi în sufletul celor legaţi de aceast㒠gară’.

V㒠mulţumesc pentru vizionare!

http://www.youtube.com/watch?v=O0RLFnocAnw