Misha,
Avand in vedere si discutiile precedente de aici referitoare la autorul garii Curtea de Arges, cred ca se impune o concluzie preliminara interesanta: avand in vedere faptul ca incepand din 1950 istoria romaneasca s-a scris cu precadere incercand sa STEARGA din memoria prezentului realizarile inaintasilor directi, de regula reprezentanti ai unei clase sociale nu tocmai agreate de autoritatile comuniste, cred ca se impune o cercetare temeinica a subiectului inainte de a da raspunsurile potrivite.
Cred ca dintre toate variantele, cea mai sigura ar fi de cercetat documentele din Arhivele Statului referitoare la lucrarile Ministerului Lucrarilor Publice din perioada respectiva. Vom gasi acolo atat semnaturile arhitectului, cat si cele ale inginerilor angrenati in lucrarile respective. In ceea ce ma priveste, deja de catva timp mi-am propus sa-mi rezerv cateva zile de mers la Bucuresti, la Arhivele Statului, pentru a cotrobai mai in profunzime prin documente, incercand sa fac un pic de lumina in subiectul respectiv, care mi se pare fascinant. Cred ca subiectul este prea vast pentru a ne zbate in continuare in atata ignoranta.
Asa cum spuneam si mai demult, potrivit modului de operare specific in Romania, ca si in multe alte tari, o cladire are de regula DOI autori, unul pentru partea de arhitectura, al doilea pentru partea de structura. Cele doua meserii "functioneaza" mereu impreuna si este nevoie in permanenta de o colaborare stransa intre cei doi specialisti pentru ca lucrurile sa iasa bine.
Exista cazuri particulare in care arhitectul poate sa aiba si diploma de inginer sau invers, dar rareori cele doua meserii inrudite sunt reprezentate de aceeasi persoana.
Deci atunci cand se spune ca Anghel Saligni a proiectat ceva, stiindu-se faptul ca numitul a fost un inginer absolut remarcabil, se va sub-intelege ca el a proiectat numai partea de structura a constructiei respective. Chestia asta este valabila INCLUSIV pentru marele pod de la Cernavoda, unde Saligni a realizat partea de structura, iar partea de arhitectura a fost proiectata de un ilustru necunoscut: arhitectul Alexandru Davidescu, in vreme ce sculpturile au fost realizate de un alt ilustru necunoscut, sculptorul francez Leon Pillet!
Acum, in ceea ce priveste remarcabila gara din Ramnicu-Sarat, judecand dupa felul cum arata, sunt absolut sigur ca si ea are "in spate" proiectarea unui arhitect remarcabil. Avand in vedere deja experienta referitoare la gara din Curtea de Arges, unde dintr-un noian de incertitudini a iesit la suprafata numele unui arhitect italian cunoscut pentru legatura sa de suflet cu arhitectura neo-romaneasca (!) nu ma pot hazarda sa propun un nume la intamplare.
Totusi, nu pot sa nu remarc ca printre personalitatile originare din Ramnicu Sarat face parte insasi arhitectul Petre Antonescu, considerat de multi ca fiind cel mai de seama reprezentant al arhitecturii neo-romanesti. Pentru specialisti, el este un nume ilustru, autor intre altele al palatului Cretzulescu, dar si a actualei cladiri a Primariei Capitalei (fost Minister al Lucrarilor Publice).
O ultima observatie: desi numele corect al familiei este Saligny asa cum apare in mai multe surse de pe net, la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta se pastreaza pentru posteritate o acuarela originala din 1893, realizata de marele inginer, unde cei interesati pot sa-i vada semnatura autografa: A. Saligni. Este motivul pentru care prefer sa-i scriu numele cu I in loc de Y final.
.
