Statie tip de pe linia Craiova-Calafat

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Salutari!
Pentru ca sunt un mare admirator al lucrarilor feroviare facute de Elie Radu de pe linia Craiova-Calafat, mi-am facut curaj si m-am apucat sa fac planurile pentru una din statiile tip de pe aceasta linie. Am ales statia Podari pentru ca am cele mai multe fotografii cu ea. Totusi, acest tip de statie se regaseste si la Salcuta sau la Afumati.
Am calatorit frecvent in anii copilariei pe aceasta ruta, m-au fasciant de mic copil lucrarile acestea; in zilele noastre calitatea zidariei este un exemplu de lucrare de arta, practic cladirile rezistand vreme de peste 100 de ani fara vreo interventie majora de reparatii.
La lucrarea aceasta colaborez indeaproape cu Cosmin78, calator si el prin statiile acestea in anii copilariei; tin sa multumesc pentru ajutor, materiale si sfaturi.

Intentia mea deocamdata este sa ofer un plan cat mai aproape de realitate pentru aceste statii, urmand ca pe viitor sa speram ca aceasta lucrare se va materialzia pe vreo diorama (a mea cu siguranta nu, caci nu detin si nu cred ca voi detine in viitorul apropiat asa ceva).

Vorba lunga, saracia omului, sa trecem la fapte, adica la poze:








Statii similare de pe aceasta linie:
Afumati(fotografia nu imi apartine):



Salcuta, vedere din spate:



Acestea sunt fotografiile care stau la baza planurilor care incerc sa le realizez. Dupa discutii cu Cosmin, numarat de caramizi, modificat de poze in Photoshop, am trecut la realizarea planurilor in Corel.
Singura dimensiune de care sunt 100% sigur, masurata pe loc deste latimea giurgiuvelei de la geamuri, de 112 cm. Caramizile de Ciurea stiu ca sunt de dimensiunea 7x14x28, asa ca am inceput sa croim la planuri.

Prima data am scos planul vederii dinspre linii al corpului lateral:



A fost mai usor sa estimez acest dimensiuni pentru ca m-am folosit de braul de caramizi de deasupra usii si ferestrei, le-am numarat, cumulat cu cota de latime a giurgiuvelei, zic ca m-am apropiat destul de mult de cotele reale.
Am uitat sa precizez, cotele din schita sunt la scara HO, cote date direct de Corel, dar care pot suferi modificari, poate la sugestia unor cunoscatori.

Fatada garii, dinspre linii ar arata cam asa:


Voi continua cu realizarea planurilor dupa ce ma convingeti ca aceste dimensiuni sunt aproape de realitate. Pentru ca pot sa le modific in stadiul actual, apoi sa trec la restul planurilor. Sunt mai migaloase detaliile de langa acoperis si de aceea sunt mai greu de modificat daca se dovedeste ceva gresit mai tarziu.

Va urma...
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.963
47
Daca vrei, aici pe forum sint si poze facute de mine in drumul spre Calafat.
Dar dupa cum observ tu ai mai multe chiar si din spatele garii (care e pina la urma spatele garii?)

Desi nu ma pricep la modelism, am remarcat ca exista mici diferente de ornamentatie, de exemplu la fereastra(gaura) din calcanul de catre gara(popular la noi ii zice fundoane)la Afumati este o simpla bolta si sub ea este o banda alba cam unde ar fi placa de beton, la Portaresti este rotunda cu multe ornamente si cu 4 coloane ormanentale, la Motatei este tot rotunda cu un ornament alb in forma de bolta si cele 4 coloane care se continua de la etaj.

Mai difera si aripile laterale
 

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Va referiti la fereastra de pod? Daca da, asa este, sunt diferente. Portarestii si Motateii sunt diferite, ceva mai bogat ornamentate. Este cel de-al doilea tip de gara de pe linia asta, mai mare. Mai este un tip de statie, Golentii, care e mica dar mai fistichie decat Podari sau Afumati (are si turnulet 8) ). Da am vazut pozele Dvs. pe forum si ma ajuta sa ma lamuresc cu diverse detalii. Spatele garii este doar de la Salcuta, dar sunt la fel si pentru Podari si pentru Afumati. Sunt locuinte de serviciu de obicei acolo. Cea de la Salcuta am luat-o de pe google street view parca.

Am mai lucrat putin in dimineata asta:

Vederea dinspre linii:


Laterala corp mic:


Vedera din lateral:


Partea din spate a statiei:
 

cosmin78

Well-Known Member
Trenulist
28 Aprilie 2007
5.981
223
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
Interesant topic, ca de altfel orice topic unde este vorba despre lucrarile echipei lui Elie Radu.

Clasificarea acestor cladiri este facuta in lucrarea "Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)" de Toader Popescu.
Potrivit autorului, cladirile de pe linia Calafatului se incadreaza in 2 tipuri (familii), la randul lor impartite in subtipuri , facand exceptie de la regula potrivit careia cladirile de pe o anumita linie fac parte din aceeasi familie.
O alta cladire de acest tip este cea de la Doicesti, de pe linia Targoviste-Pucioasa, cu un singur corp lateral.

Cat despre planuri, singurul argument valabil, pe langa masurarea caramizii si a peretilor, este planul original, care sigur se poate gasi la Arhivele Nationale. Cand ai ocazia sa mai treci prin Podari, confirma dimensiunile caramizilor si ale pietrelor de colt.

Nu este neaparat nevoie de o diorama pentru a construi o gara. Cateva module sunt suficiente, se monteaza si se strang relativ repede, trebuie doar un coltisor unde sa poata fi depozitate.

Spor la treburi!
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Salut Cosmin,

As zice chiar invers.... mai bune decat planurile originale sunt masuratorile la fata locului, fiindca in arhive se gasesc de regula planurile AS PLANNED, cata vreme pe teren se gasesc, cu un pic de noroc sa nu fi fost modificate intre timp, cladirile AS BUILT. Desigur ca si planurile de arhiva sunt bune atunci cand cladirea nu mai exista, dar ar fi utila in acest caz macar o poza-doua ca verificare, ca sa ne putem lamuri ca in realitate s-a si respectat planul. De asemenea, planurile din arhiva, chiar foarte detaliate fiind, sunt in mod esential tehnice si nu acopera cu precizie toate detaliile in special privind partea decorativa, care de cele mai multe ori era o interpretare a mesterilor locali.

Acestea fiind zise, urmaresc cu mare interes topicul si as avea pentru moment doar cateva observatii.

Intai, fiind vorba despre o incercare de a desena planurile unei cladiri existente, eu sugerez autorului ca in prima etapa sa deseneze planurile cladirii la scara reala cotate ca atare, urmand ca odata terminate planurile, fiecare sa-si micsoreze desenul la scara care-i convine: H0, TT, N sau sub-derivatele sale. In al doilea rand, cotarea unei cladiri complicate cu multe detalii nu se poate face luand in considerare toate detaliile fiindca ar insemna sa ineci desenul in cote. Presupun ca asta ai si dorit sa eviti, astfel incat ai pus doar o singura cota generala care sa poata duce la scalarea desenului. Asa as fi facut si eu, dar as fi cotat elementele semnificative precum alternanta plin-gol. La un zid, semnificative se considera limitele golurilor si plinurilor la exterior in planul general al zidariei fatadei fara a lua in considerare si elementele decorative iesite din planul fatadei precum braurile, bosajele, ancadramentele, soclul de piatra etc.

De fapt, fiind vorba de un desen de modelism si nu de un plan de arhitectura, cotele ar putea sa lipseasca total fiind inlocuite de un caroiaj metric. Ar fi suficient pentru a scala desenul perfect. Repet insa, as fi preferat ca dimensiunile desenului sa fie cotate pentru scara 1:1, urmand ca ulterior, odata planul terminat, sa fie convertite la scara modelului. Pacat ca nu lucrezi intr-un program de desen vectorial precum AutoCAD sau similar, acolo exista functiunea de scalare directa ce permite conversia instantanee din scara 1:1 la 1:87 sau orice alta varianta.

Oricum, mi se pare extrem de interesant demersul tau, rezultatele foarte promitatoare pana acum, iar alegerea cladirii este excelenta! Spor la treaba in continuare!
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
cosmin78 a spus:
Cat despre planuri, singurul argument valabil, pe langa masurarea caramizii si a peretilor, este planul original, care sigur se poate gasi la Arhivele Nationale. Cand ai ocazia sa mai treci prin Podari, confirma dimensiunile caramizilor si ale pietrelor de colt.
Dosarul 46 din 1899 fond planuri MLP (Arhivele Nationale).
 

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Salutari din nou!

Am lucrat in Photoshop fotografiile, am eliminat cat am putut de mult eroarea de perspectiva, apoi folosindu-ma de cotele care le stiam la ferestre am construit o laterala, apoi corpul central, samd. Stiu ca este expusa la erori metoda, dar alternativa este sa ma reped in gara si sa o iau la masurat si sa o fac pe loc schita in creion. Am lucrat in Corel ca imi era usor sa desenez avand fotografia in spate. Nu am mai lucrat de mult ACad dar intr-adevar are mai multe avantaje decat Corel, care nu e dedicat pentru asa ceva.

Am facut si schitele cotate la scara 1:1 , vi le prezint in continuare:




Am cotat cam tot ce se putea cota, asa cum mi-a rezultat prin extrapolarea dimensiunilor.
 

cosmin78

Well-Known Member
Trenulist
28 Aprilie 2007
5.981
223
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
Dorin,
ai dreptate, din obisnuinta,eu am pornit de la premiza ca s-a respectat planul si ce este pe hartie este si pe teren ( in industrie o abatere de la proiectul original e ceva mai "dureroasa").

Catalin, multumesc pemtru completare. In lucrarea pomenita mai sus, apare aceeasi mentiune.

O mica mana de ajutor pentru procurarea materialelor adecvate necesare realizarii acestei gari cred ca este binevenita.
Pentru scara 1:87 sunt mai multe variante , de la carton gravat si decupat cu laserul, gata de montat, (precum colegii nostri Dragos si Radu) pana la placile de caramizi din plastic de la diversi fabricanti.
La Auhagen avem setul 41205, care contine 2 placi cu caramizile dispuse precum cele din cladirea noastra. Setul mai contine si 3 tipuri de brauri de caramida, dintre care unul este (aproape) cel potrivit pentru constructie. Zic aproape ,pentru ca trebuiesc eliminate randurile de caramida ce incadreaza braul propriu-zis, in cazul in care se doreste o acuratete maxima. Nu este dificil, un cutter si putina atentie si se rezolva. La remiza Jiblea si atelierul sau am folosit (celelalte) 2 din cele 3 brauri.

https://www.google.pt/search?q=auhagen+41205&espv=2&biw=1280&bih=909&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjwn6Os8fXLAhXBPhQKHZKiC3cQ_AUIBygC

Pentru a imita piatra se poate folosi styrenul de la Evergreen sau pur si simplu carton , desi eu sunt adeptul folosirii unor materiale inrudite, astfel un singur tip de adeziv este folosit, riscul dezlipirii ulterioare fiind minimizat. In cazul de fata , adezivii pe baza de toluen (Revell Contacta, Piko fix, Faller etc) sunt cei mai potriviti.

De la Decapod.fr avem o foaie de carton gravat, la un pret bun, tinand cont de marimea foii ,232x118 mm.

http://www.decapod.fr/materiaux-de-base/707-briques-appareil-anglais-ho--200150005911.html

La fel, si aici piatra se poate imita foarte bine din carton, avantajul fiind ca totul se lipeste cu acelasi adeziv, arhicunoscutul aracet. Braurile din caramida trebuiesc reproduse insa aparte...

Spor in continuare!
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Re:

<r><QUOTE author="cosmin78"><s>
cosmin78 a spus:
</s>Catalin, multumesc pemtru completare. In lucrarea pomenita mai sus, apare aceeasi mentiune.<e>
</e></QUOTE>

Off topic insa pentru cei interesati dosarul mentionat cuprinde si liniile Piatra Olt-Turnu Severin-Varciorova, Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Raul Vadului si evident Craiova-Calafat. <br/>
<br/>
Si mai jos, din cunoscutul album MLP editat 1903, cladirea statiei Podari pe atunci numita Livedi.<br/>
<br/>
<IMG src="http://i574.photobucket.com/albums/ss187/c_claus/diverse/livedile_zps0i1hg7hz.jpg"><s>
</e></IMG><br/>
<br/>
pres_mihai, felicitari pentru initiativa pentru finalizarea ei si pentru ca pui la dispozitia tuturor celor interesati rezultatul muncii tale.</r>
 

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Am terminat si planul corpului mic din stanga cum te uiti dinspre linii, probabil magazie de unelte, nu stiu ce rol avea acest corp:




Am omis sa fotografiez si cladirea de langa statie, canton sau ce este, o sa ma ocup si de aia cu prima ocazie.

Statiile acestea am impresia ca aveau si magazie de cereale vis-a-vis de linii, sper sa nu ma insel.

Visele mele spun ca ar arata foarte frumos statia aceasta completa pe o macheta, linia curenta continuandu-se cu podul peste Jiu, cel vechi, cu calea auto deasupra celei feroviare.

Cosmin, dupa cum am discutat, mi se par foarte nimerite caramizile de la Auhagen, cele de plastic, la acelasi pret cu cele de carton primesti doua bucati in set, in plus si braurile decorative. Am socotit ca pentru intreaga cladire a statiei trebuiesc cam trei seturi de astea de la Auhagen.

Multumesc tuturor pentru aprecieri, contributii si ajutor. Sper ca aceste lucruri sa se materializeze cumva. Zi buna va doresc!
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Da, toate aveau magazie de marfa. Si Podari inca o mai are pe cea originala....E aia dispre Calafat care e putin altfel decat hala lunga de vis-a-vis de gara....

 

cosmin78

Well-Known Member
Trenulist
28 Aprilie 2007
5.981
223
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
Hala lunga cred ca este o constructie ulterioara , posibil din aceeasi vreme cu fabrica de zahar si ulei, care a determinat si marirea numarului de linii. Oare cand a fost construita fabrica si cand au fost modificate si liniile?
 

cosmin78

Well-Known Member
Trenulist
28 Aprilie 2007
5.981
223
Porto/Craiova
YAHOO
cosminn78
LOCATION
Porto/Craiova
Multumesc!
Am gasit si o mentiune pe un blog , despre constructia acesteia. Se precizeaza, fabrica de zahar din Livezi, localitatea urmatoare dupa Podari...si survine alta intrebare , de ce au schimbat numele garii ,din Livezi in Podari?

https://organizareasocialista.wordpress.com/2016/02/18/fabrica-de-zahar-din-livezi-regiunea-craiova/
 

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Salutari din nou!

Ieri am avut drum cu serviciul prin statia Podari si am reusit sa fac cateva masuratori la caramizi si la braurile ornamentale de piatra.

La braurile verticale ce incadreaza usile si ferestrele avem latimea de 20 cm:




Mie din calculele de pe fotografii mi-a dat acest brau de 20.5 cm, dupa cum rezulta din cotele de la schita la scara 1:1.
Caramizile le-am masurat pe latime si lungime plus dimensiunea unui rost, deci este bun rationamentul de la care am plecat cu caramida de 28x14x7:





Pentru braurile de piatra de la colturile cladirii avem laterala mica de aproximativ 60 cm, iar pe cea mare 75 cm. Aici mie mi-a dat in schita 61 cm, respectiv 77 cm, deci o eroare de 1 si 2 cm, conform cotelor rezultate din calcul.





La cotele mari, lungime sau inaltime cladire, aceste erori de cumuleaza, avand probabil o diferenta pe cota cea mai mare de 30-40 cm, cred eu. La scara HO, asta inseamna +/- 5 mm. Cred ca rezultatele sunt destul de aproape de adevar in ce priveste proportiile cladirii.


PS: o parere personala: numele garii ar fi putut fi schimbat de comunisti in anii 50. Nu am informatii, e doar o parere.
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Stiu ca nu are in mod obligatoriu legatura cu un model al cladirii insa a facut cineva poze cu interiorul cladirii ?

Aripile laterale erau traditional simple, dusumea de lemn si pereti albi, holul statiei avea un mozaic, mobilier simplist si ancadramente frumoase din lemn in jurul ferestrelor de la casa de bilete. Aceste elemente le gasiti nealterate la Golenti (spre exemplu) si sunt pur si simplu curios ce s-a mai pastrat la Podari. Este un demers exclusiv de documentare.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
salut Mihai,

Vreau sa te felicit pentru demers, pentru reusita si pentru poze.

Ultimele poze, cele cu dimensiunile ancadramentelor, ale braurilor si ale caramizii sunt extrem de utile pentru cineva care incearca sa inteleaga cum erau construite casele astea. Modulul de 7-14-28 centimetri pentru caramida era un standard national si reprezinta dimensiunile teoretice de calcul ale caramizii inclusiv mortarul de legatura, caramida propriu zisa fiind un pic mai mica. Toate elementele erau in principiu modulate conform acerstor dimensiuni, spre exemplu inaltimea standard a unei usi era 210 cm ceea ce inseamna 30 de randuri de caramida. Totusi, pentru simplificare am observat ca de multe ori planurile din arhive merg pe dimensiuni rotunde de genul 1 metru, 2 metri 60 si asa mai departe, urmand ca pe santier mesterii sa transforme dimensiunile respective in dimensiunile modulate de caramida cele mai apropiate (zidurile nu se fac taind caramida la dimensiunea necesara , ci doar la jumatatea ei pentru a se putea imbina si tese corect cu celelalte realizand un zid complet si trainic. Se taie si se slefuiesc caramizile doar acolo unde este strict necesar, spre exemplu atunci cand este necesar ca ele sa capete o forma usor trapezoidala la realizarea boltelor. Nu stiu de altfel cu precizie daca acolo se foloseau caramizi obisnuite slefuite la dimensiunea necesara sau poate nu cumva erau construite caramizi speciale de forma trapezoidala respectiva.

Dimensiunile elementelor finite se rotunjesc de obicei la centimetru iar precizia la milimetru se foloseste doar in cazul inaltimii de treapta la scari, insa asta nu inseamna ca elementele finite nu pot sa aiba o dimensiune diferita de cele standard.

Acolo la colturi se vede o rezolvare extrem de interesanta, zidaria de caramida este completata la colt cu intarituri de piatra. Acelea nu erau o fantezie de fatada a arhitectului ci o modalitate de a realiza o intaritura in zona respectiva care functioneaza perfect similar cu stalpisorii din beton armat care sunt obligatorii la colturi conform standardelor actuale. Altfel spus, cladirile respective sunt si azi aproape conforme cu standardele, iar faptul ca au trecut prin cateva cutremure serioase fara nici un fel de probleme dovedeste trainicia si priceperea inginerilor din directia lui Elie Radu.

De asemenea, precizia in constructii in perioada postbelica, adica in anii de democratie populara :) era considerata a fi de ordinul a plus-minus cinci centimetri (!) dar din experienta mea, in perioada interbelica si inainte se lucra cu o precizie mai mare, de ordinul a unu-doi centimetri - Halal progres, deci!
 

pres_mihai

Active Member
Trenulist
16 Iunie 2010
146
3
42
Craiova
LOCATION
Craiova
Nu am vazut mult din interiorul cladirii dar stiu ca este partial locuinta de serviciu. Am impresia ca a suferit ceva modificari interioare. Eu apreciez faptul ca fiind locuita are parte de o ingrijire mai buna. Am impresia ca nu e caz singular pe aceasta linie treaba cu locuinta. Si cantonul alaturat este locuit. Despre ala o sa fac o alta discutie la momentul potrivit, deocamdata am facut doar cateva poze la fatade pentru schita.

Multumesc pentru aprecieri si contributii!