Podul Garii de Nord

[catalin]

Hai sa dam putin praful de pe o alta fila de istorie a caii ferate, primul pod al Garii de Nord. Intrigat ca pe internetul romanesc exista doar cateva mentiuni despre acest interesant loc al Bucurestiului vechi si acelea pline de greseli m-am hotarat sa scriu cateva randuri.

Probabil cea mai frumoasa descriere a vechiului pod al Garii de Nord o face Henri Stahl in " Bucurestii ce se duc" (1910) insa dincolo de romantismul si nostalgia textului ramane matematica unei constructii azi uitate dar care a fost locul preferat a multor fotografi feroviari. Probabil primul loc de "spotting feroviar" din Vechiul Regat !?

Actualul pasaj Basarab, inceput de un presedinte si finalizat de un primar este de fapt a treia constructie de pe acel amplasament. Pasarela "provizorie" montata in 1927 si care a dainuit 80 de ani va este arhicunoscuta. Putini stiu insa ca pasarela a inlocuit un vechi pod de caramida loc de unde s-au realizat multe fotografii cu Gara de Nord si liniile de acces in aceasta, loc preferat de multi iubitori de trenuri pentru ca atunci, ca si acum, existau pasionati ai domeniului.

Data la care acest pod a fost construit este pentru mine inca un mister. Pe internet apare anul 1892. Total fals tinand cont ca podul apare pe planurile Garii de Nord din 1882 si chiar 1872... Pana la descoperirea unor date concrete cred ca aceasta constructie este la fel de veche ca si Gara Tirgoviste. Sau mai tanara cu foarte putini ani. In orice caz, la 1892 era de multa vreme in trafic.

Constructie, dupa unii in stil englez, permitea accesul din actuala strada Dinicu Golescu in soseaua Grivitei pe rampe construite din că’ră’mid㒠iar peste calea ferat㒠se deschidea un tablier cu o lungime de 12m. Podul a fost gandit fara o viziune de viitor, acesta nepermitand marirea numarului de linii traversate (numarul acestora fiind de maxim 4) fapt ce explica demolarea lui completa in 1927. Ajunsese sa obtureze complet accesul in Gara de Nord, al carei trafic crescuse mult odata cu dezvoltarea caii ferate si cu realizarea Romaniei Mari.

Situatia lui in teren se vede in planul cadastral al Bucurestiului datat 1911:



Scara de acces din disparuta strada Zavera, astazi Dinicu Golescu, asa cum apare in lucrarea lui Stahl:



doua imagini panoramice datate 1906 luate de pe pod:

spre Gara de Nord. In stanga se vad turlele bisericii Sfanta Vineri, demolata in momentul extinderii garii:



Mai jos imagine spre Ploiesti. In stanga se vede racordul spre Cotroceni-Filaret. Cateva din cladirile primului depou Bucuresti Calatori inca exista. Remiza supravietuitoare a ars de curand... Se observa in imagine (stiu, poza e de proasta calitate insa nu am acum varianta originala si doar cea tiparita in "Constructii pentru transporturi in Romania") catargul semnalului mecanic de intrare care acoperea intrarea in Gara de Nord din cele doua directii, Filaret si Ploiesti.



trenul nr 9 pleaca din Gara de Nord. Poza este luata de pe tablierul metalic si in prim plan se vede rampa de coborare in Calea Grivitei, si actuala sosea Titulescu:



Chiar daca azi disparut vechiul pod ramane un reper interesant al mahalalei Garii de Nord si al istorei Bucurestiului.

 

[ICRA]

"în apropierea gă’rii - îşi amintea cunoscutul istoric al transporturilor Dumitru Iordă’nescu - exista un pasaj superior cu tablier metalic de 12 m deschidere, care începea din dreptul Bulevardului Basarab, fă’când legă’tura acestuia peste linii cu Belvedere… Acest pasaj a fost demolat prin 1927, deoarece stânjenea dezvoltarea staţiei. Pasarela care exist㒠azi în acest loc - o grind㒠cu ză’brele metalice lung㒠de 50 m - a fost executat㒠dup㒠1930". Astă’zi a fost înlocuit㒠şi aceast㒠"grindă’" cu noul pod ce uneşte Åžoseaua Titulescu şi Åžoseaua Groză’veşti. Timpul nu st㒠pe loc. Revenind la trecut, preciză’m c㒠la câţiva zeci de metri de acest prim pod, a fiinţat pân㒠în anul 1931 biserica Sf. Vineri, "în faţa că’reia - spune Henri Stahl - se închinau la plecarea sau sosirea cu trenul mecanicii, fochiştii şi cei cu evlavia în suflet". O biseric㒠având acelaşi hram a fost ridicata în apropiere, pe Åžoseaua Basarab, astă’zi Nicolae Titulescu. Tot în zona pasarelei Basarab se afl㒠o instituţie pe cât de prestigioasă’, pe atât de puţin cunoscut㒠bucureştenilor: Muzeul C.F.R.

E vorba de acelasi obiectiv?

De aici.

 

[catalin]

Da.

 

[ICRA]

Sa fi fost similar cu cel din Ploiesti?

 

[catalin]

doar ca materiale de constructie. Si nici acolo complet, cel din Buuresti avand traversarea peste linii cu tablier metalic. La Ploiesti, arcul peste linii era de caramida si armatura aferenta. ca fapt divers, fata de cel din Bucuresti din care mai e doar amintirea, la Ploiesti inca se mai vede urma picioarelor.

 

[ICRA]

Ceva similar?

 

[Horia_Radulescu]

Nu, deloc, pasajul denivelat din imaginea ta este unul din beton armat de prima generatie (1910-1930).

Cel din Bucuresti avea taluzurile si pilele din caramida si tablierul metalic.

 

[catalin]

ICRA, nu are rost sa cauti pasaje similare decat dpdv al materialelor si tehnologiilor folosite la constructie. Nu stiu ca pasajul ploiestean sa aibe sau sa fi avut pe undeva un frate geaman. De fapt nici documentatia lui originala nu mai exista de multa vreme. La demolarea lui in 1965 nimeni nu mai stia cum era construit arcul peste linii. A fost nevoie de forari in structura si dupa ce au identificat 11 arce metalice care constituiau structura, s-au apucat sa-l dinamiteze in fasii.

 

[ICRA]

Daca nu cer prea mult o schita (de mana) a podului se poate? Sunt foarte curios, podul semana cu rampele de coborare?

 

[catalin]

Cu placere daca as avea vreuna. Ce am despre podul Garii de Nord e postat mai sus. Despre podul ploiestean nu am decat ce exista deja pe net. Imi pare sincer rau, poate un alt user te ajuta mai mult.

 

[misha]

Salut,
Felicită’ri pentru subiect. De mult m㒠uitam la caroul din 1911 şi m㒠întrebam cum ară’ta acest pod.
Mulţumesc pentru imagini.

Poate asa ceva?
http://www.cartula.ro/forum/index.php?app=core&module=attach&section=attach&attach_rel_module=post&attach_id=34745

cam în stil Podul Grant vechi? Poate dac㒠extrapolă’m de la construcţii similare din epoc㒠gă’sim ceva.

later edit, dup㒠mă’sură’tori:
pe imaginea spre gară’, mă’surând distanţa între şine de 1.435 rezult㒠o distanţ㒠între pereţii laterali din caramid㒠de circa 18.50m, iar 12m este lă’ţimea tablierului.

Mi-am adus aminte c㒠am mai că’utat un pod pierdut, cel de la Groză’veşti peste care linia ce ducea de la Gara de Nord la Gara Filaret trecea Dâmboviţa. E cam alt㒠situaţie, dar cam aceeaşi epocă’, nu?

 

[catalin]

misha:

podul de la Grozavesti exista in imagini. Una am postat-o eu pe undeva pe aici, nu mai stiu pe unde...sincer. Dar este documentat foto mult mai bine ca cel de la Gara de Nord.
Epoca e aceiasi, dar doar atat. Si orasul...

Podul de la Gara de Nord cred ca a avut tablier metalic simplu, o grida de tipul celei care a existat in Herastrau, si prevazuta cu balustrada metalica (balustrada se vede in pozele de mai sus).

ceva de tipul:

foto Florin Tuica

Nici nu era nevoie de mai mult tinand cont de nevoile pentru care a fost construit. Gandeste-te ca trafic greu nu exista si acesta se rezuma la carute si primele camioane aparute putin inainte de primul razboi.

Nu-mi place sa fac speculatii insa cumva, candva sunt convins ca o sa apara si o imagine cu acest pod pierdut si sunt optimist vazand cat interes naste in mediul virtual istoria Bucurestilor.

 

[misha]

Epoca e aceiasi, dar doar atat. Si orasul...

Salut,
M㒠gândisem şi eu la Heră’stră’ul vechi, dar ca şi Groză’veşti, ambele au fost poduri de CF. M㒠gândeam c㒠podul nostru ţinea alte sarcini, cum bine ai spus şi tu şi deci putea fi mai firav. Am că’utat pe internet poduri rutiere din 1860-1880, dar nu m-am lă’murit prea bine...
Poate dac㒠avem pe forum un coleg inginer CFDP ne lă’mureşte puţin cu ră’spunsul la întrebarea:
Cum ară’ta un pod de cca. 18m deschidere şi cca. 12m lă’ţime, rutier, model 1880 cu tă’blier metalic (fier sau oţel?)

 

[misha]

De asemenea, studiind imaginile mai cu atenţie, se observ㒠dou㒠epoci ale parapetului de că’ră’midă’:
Prima cu golurile romboidale aliniate orizontal (primele trei poze postate de Că’tă’lin) şi a doua cu golurile decalate pe vertical㒠(ultima poza de la Că’tă’lin şi poza de la ICRA). De asemenea şi balustrada metalic㒠de la scar㒠difer㒠în cele dou㒠poze cu scara rotită’.

 

[catalin]

Pana iti raspunde un prezumtiv coleg inginer la CFDP, iti raspund eu si sper sa accepti si raspunsul unuia care nu e inginer.

Primele poduri metalice (poduri in adevaratul sens al cuvantului nu improvizatii de lemn care plecau la prima apa) sunt construite prin antrepriza Barkley. Daca numele iti suna cunoscut, e ala cu calea ferata Bucuresti-Giurgiu. Culmea, erau un model relativ standardizat si incep sa apara in vechiul Regat abia dupa 1865.
Iti reamintesc ca si podul de la Gara de Nord se zice ca a fost facut de englezi cam in aceiasi perioada(in conditiile in care gara era prusaca...). Sa fi fost tot o concesiune Barkley ??? merita cercetat...

Revenind la podurile Vechiului Regat: erau putine (dovada ca la prima sa vizita in tara de adoptie, princepele Carol trece de la Bucuresci la Iasi mai mult prin apa decat pe deasupra ei -vezi "Memoriile Regelui Carol I" diverse editii) dar construite cam dupa acelasi tipar, asa cum se vede din imaginile de epoca multe disponibile pe net asta pentru ca din fericire, armata germana care a ocupat Romania intre 1916 si 1918 a facut poze fara numar si a suprins si aceste poduri care inca existau in trafic. Unul din ele este frumos surprins la Ramnicul Sarat cu brava armata prusaca in drum spre orasul proaspat cucerit :

https://chirac.wordpress.com/2011/12/03/vechiul-pod-peste-ramnic/
click pe poza si o ai la rezolutie mare. Si dupa ce dai click pe poza o sa ai pe ecran un pod rutier din prima generatie a Vechiului Regat si raspunsul la intrebarea ta, cum arata.

Si acum supriza.

Podul din poza de mai sus inca exista ! Partial.... Dar nu te duce la Ramnic ca in locul lui o sa gasesti un pod diferit, cu alt gabarit, adaptat actualelor nevoi de trafic de pe DN2...Partial, podul lui Barkley inca exista la Dumitresti Vrancea, in muntii Buzaului (poze sunt cu el pe internet). Picioarele inca exista, dar tablierele cred ca sunt altele (desi in monografia comunei se spune ca podul a fost carat integral, pozele insa parca arata altceva).... Daca cineva are drum pe acolo poate face poze, macar pentru a vedea care era tehnologia de constructie la nivelul lui 1865...