Parcul de vagoane de linie îngustă al liniei Crasna – Huși.
În cursul anilor 1883-1884 s-au purtat multe discuții în parlament în urma cărora s-a ajuns la concluzia că liniile de interes local cu ecartament îngust de 1000 mm (metric) nu corespund intereselor generale și s-au finalizat cu prevederea ca pe viitor și aceste linii să fie construite tot cu ecartament normal. Dar, cu toate acestea, linia Docolina (Crasna) - Huși a fost realizată inițial tot cu ecartament îngust. (1)
La 13/25 iulie 1888 este inaugurată secțiunea Crasna - Dobrina, iar la 3/15 octombrie 1890 este inaugurată secțiunea Dobrina - Huși.
Şina folosită a fost tip 17 kg/m care permitea o sarcină maximă pe osie de 7,5 tone, procurată din Anglia, recepția fiind facută în 1885-1886. (2)
La 26 mai/8 iunie 1888 au început să circule primele trenuri, având viteza maximă de 30 respectiv 40 km/h. Au fost puse în circulație 2 perechi de trenuri, aducându-se la cunoștința publicului călător în Monitorul Oficial din luna mai 1882, astfel:
- Trenul nr. 121 pleaca din Docolina la ora 10.10 și ajunge la Dobrina la ora 12
- Trenul nr. 122 pleaca din Dobrina la ora 17.30 și ajungea la Docolina la ora 21.19
- Trenul nr. 123 pleaca din Docolina la ora 20.20 și ajungea la Dobrina la ora 22.10
-Trenul nr. 124 pleaca din Dobrina la ora 5.40 și ajungea la Docolina la ora 7.20 (1)
Traseul liniei de ecartament metric Crasna – Huși - Bucovăț - Harta CFR 1925.
„Bucovăț, stație de cale ferată din 1873, la 13 km de Strășeni și la 11 km de Călărași Târg. De aici fusese construită în 1917 o linie ferată de cale îngustă (ecartament 1000 mm) care străbătea de-a curmezișul distanța de până la Prut și facea legătura cu orașul Huși de-a dreapta acestui râu” (4) În anul 1940 traseul de la Huși la Bucovăț apare ca linie propusă pentru proiecție.
Deschiderea circulației trenurilor pe toată distanța (Docolina) Crasna - Huși s-a făcut la 3/15 octombrie 1890.
Numarul de trenuri care circulau pe linia de ecartament îngust Crasna - Huși s-a mărit în decursul anilor: în 1895 s-au înființat trenurile mixte Nr. 319 și 320, în 1898 și în 1909 circulau 4 perechi de trenuri mixte/zi, iar în 1928 circulau 10 trenuri pe zi (6001 pana la 6010); 1930 circulau 10 trenuri mixte/zi (6103 până la 6112). În anul 1936 circulau 10 trenuri de calatori (6011 până la 6020) pe zi iar în 1937 circulau 10 trenuri de calatori pe zi (6021 până la 6030). (3)
Pentru deschiderea circulației trenurilor, la 13/25 iulie 1888, s-au procurat inițial două locomotive tender cu abur de ecartament îngust, de tipul Ct-n2, 005 „Crasna” și 006 „Dobrina”, care fuseseră produse în anul 1887, de către firma belgiană Société Anonime Des Usines Métalurgiques du Hainant (Couillet).
Au mai fost achiziționate în 1889 și două locomotive cu abur de ecartament metric de tipul Bt-n2 (007 „Docolina” și 008 „Băltatesti”), produse de firma germană Krauss din München.
În anul 1892 sunt aduse la depoul Huși și cele patru locomotive de tipul Ct-n2, și anume locomotivele: 001 „Lespezi”, 002 „Dochia”, 003 „Hangu” și 004 „Letea”, construite în anul 1884, de firma belgiana Société Anonime Des Usines Métalurgiques du Hainant (Couillet). Aceste locomotive au venit de la depoul Piatra-Neamț, în contextul lucrărilor care începuseră pentru trecerea la ecartament normal a liniei de cale ferată Bacău- Piatra Neamț, linie care fusese construită inițial tot cu ecartament metric. (1)
Astfel ca între anii 1888/1890 - 1937 s-au utilizat 8 locomotive cu abur (numerotate de la 001 la 008) de ecartament metric de tipul Ct-n2 si B-t. (2)
Cinci dintre cele 6 locomotive utilizate până la normalizarea liniei, au fost casate până în anul 1946 iar locomotiva cap de serie 001 „Lespezi” a fost păstrată ca piesă de muzeu, fiind expusă împreună cu vagonul clasa I și II seria AB. 00605, la expoziția organizată cu ocazia „Ceferiadei” din anul 1939 la stadionul Giulești din București.
În urma bombardamentelor din luna aprilie 1944, locomotiva a fost distrusă și ulterior casată.
În anul 1937 trenurile de călători de cale îngusta circulau doar pe portiunea Crețești - Husi și retur. Trenurile pe linia normală circulau pe relația Crasna - Crețesti și retur. Trenurile 6021 până la 6030 erau compuse din 3 vagoane pe 2 osii: - 1 AB, 1 C, 1 F (trenurile 6023 / 6030 aveau în compunere un vagon clasa ABCa, pe 4 osii, ce circula pe relatia București-Crețești și retur).
Schița liniei Crasna – Huși. Un deceniu de realizări CFR (1930-1940)
Locomotiva 001 „Lespezi ” expusă împreună cu vagonul de călători clasa I și II seria AB. 00605, sub tribunele stadionului sportiv Giulești. În urma bombardamentelor din luna aprilie 1944, locomotiva a fost distrusă si ulterior casată. Foto colecția Muzeul CFR.
Stația Crețești, 1937; în prim plan este locomotiva 001 „Lespezi”, iar locomotiva din planul doi este o locomotivă de cale normală, seria 600, serie din care mai există astazi locomotiva 620 „Murgeni” – colecția ing. G. Mărgineanu
În 1936, ultimul an în care s-a circulat pe toată distanța pe linia metrică, cele 10 trenuri aveau următoarea compunere:
1 AB, 2 C, 1 F. (trenurile 6011-6012 / 6014-6019
1 AB 2 C, 1 F, 1 Dp ( trenurile 6013 și 6020)
Iuțeala maximă era de 40 km/h pe relația Crasna -Crețesti și 30 km/h pe relația Dobrina - Huși.
În anul 1937 trenurile de pe linia normalizată aveau următoarea compunere:
1 AB, 1 C, 1 F (trenurile 6021-6022 / 6024-6029)
Odată cu normalizarea liniei, s-a pus în circulație un vagon direct, pe boghiuri, clasa 1,2 si 3 seria ABCa, pe relația Bucuresti Nord – Crețești.
1 ABC, 1 C, 1 F, 1 T (trenurile 6023-6030)
Iuțeala maximă pe relația Crasna - Crețești era de 30 km/h.
În MT din anul 1939 circulau 8 trenuri dintre care 5 automotoare marcate ca „auto M”
Vagonul direct Bucuresti Nord - Huși, clasa 1,2 si 3 ABCa circula la trenul 6023/6034. (3)
După normalizarea liniei de ecartament metric Bacău - Piatra Neamț în 1892, materialul rulant a fost transferat liniei Crasna - Huși.
Parcul de vagoane a rămas constant până la normalizarea din 1937. Un singur vagon a fost casat și șters din parc în anul 1922, vagonul AB 031.
Parcul de vagoane de călători în anul 1895 era compus din 99 vagoane și 2 pluguri de zăpadă , după cum urmează:
8 vagoane seria AB 031-038, fabricate în 1885 și 1887 la Nürnberg. Aveau 6 locuri pe 2 canapele de câte 3 locuri la clasa 1 şi 10 locuri pe 2 canapele de câte 5 locuri la clasa a-2-a, lungimea între tampoane de 6.90 m, culoare oliv. Încălzirea se făcea cu aer cald May-Pappe. Luminatul se făcea cu ulei de rapiță . Canapelele erau poziționate în lungul vagonului, accesul se făcea pe ușile frontale.
12 vagoane seria C. 0101-0110; Cd.0154,0155 fabricate în 1885 și 1887 la Nürnberg, de 22 locuri pe 12 bănci la clasa a-3-a, lungime între tampoane de 6.90 m, culoare cafeniu. Încălzirea se făcea cu aer cald May-Pappe. Luminatul se făcea cu ulei de rapiță .
5 vagoane poștă și bagaje seria Dp, fabricate în 1885 și 1888 la Nürnberg, cu lungime între tampoane de 6.90 m, ampatament 2.80 m, culoare cenușiu.
2 pluguri de zăpadă :
- plug nr. 19 fabricat la Nürnberg în 1895 stația de domiciliu Huși, lungime 5.70 m, ampatament 2.80 m ampatament, culoare cenușiu
- plug nr. 31 fabricat la Nürnberg în 1897 stația de domiciliu Crasna, lungime 5.70 m, ampatament 2.80 m ampatament, culoare cenușiu
27 vagoane acoperite pentru marfă, seria G.081-0927, fabricate în 1885 și 1887 la Nürnberg, lungime 5.40, ampatament 2.40 m, culoare cenușiu .
46 vagoane descoperite pentru marfă, fabricate în 1885 și 1888 la Nürnberg
- 16 vagoane descoperite pentru cărbuni, seria K.0601-0616 lungime 5.40 m, ampatament 2.40 m, culoare cenușiu .
- 20 vagoane descoperite platforme, seria Ko.0701-0716; 0721-0724,lungime 5.40 m, ampatament 2.40 m, culoare cenușiu .
10 vagoane descoperite pentru lemne lungi, seria L.0797-0806 - lungime 5.40 m, ampatament 2.40 m, culoare cenușiu .
1 vagon de ajutor fabricat în 1885 la Nürnberg. Seria N.0901 - lungime 6.70 m, ampatament 2.80 m, culoare cafeniu. Transformat din vagon de marfă acoperit seria G. (3) (5)
În parcului de vagoane din perioada 1885-1891, figurau 5 vagoane călători clasa 1 și 2 seria AB, 7 vagoane clasa a-3-a seria C, 3 vagoane clasa a-4-a seria Cd. (transformate din vagoane de marfa acoperite seria G). Vagoanele de poștă erau în numar de 4, seria Dp.
În perioada 1885 – 1888, în parcul CFR figurau următoarele vagoane de marfă:
- 16 vagoane acoperite seria G (la sfarșitul anului 1885, 3 vagoane apar ca vagoane transformate, ajutor seria N.0901 și clasa a-4-a seria Cd.0154,0155)
- 12 vagoane descoperite seria K
- 16 vagoane descoperite seria Ko
- 6 vagoane descoperite seria L
În anul 1888 parcul de vagoane de linie îngustă s-a „sporit”:
- cu 3 vagoane călători clasa 1 și 2 seria AB, 3 vagoane clasa a-3-a seria C, 2 vagoane clasa a-3-a seria Cd. și cu 2 vagoane de poștă seria Dp.
- cu 23 vagoane de marfă:
- 11 vagoane acoperite seria G
- 4 vagoane descoperite seria K
- 8 vagoane seria Ko (5)
Până la acest moment, nu s-au găsit date despre vagoanele de marfă după anul 1928.
Vagonul clasa I și II seria AB.00605 care a fost expus la stadionul Giulești cu ocazia „Ceferiadei” din 1939, este fotografiat în anul 1951, la o inventariere CFR. Revizia vagonului a fost facută la 30.11.1951.
Printre avantajele normalizării linei în 1937 a fost și punerea în circulatie a unui vagon direct pe relația București Nord - Crețești - Huși. Acesta a fost introdus în anul 1937 (clasa 1,2 si 3 ABCa). În anii 1950 vagonul direct era unul de clasa a-3-a. În livretul din anul 1984 existau 3 vagoane directe, 1 B, 1 AB, 1 B care se atașau la trenul R 622 Iași – București Nord.
Ultimul an în care au circulat vagoane directe Husi - București Nord a fost 1996.
Grupa Huși - București Nord se atașa la Crasna la urma Rapidului 760 (Iași - București). Acest tren circula prin Făurei și Urziceni – București. În prim plan vagonul de clasa 1, Aafld 50 53 17-22 102-4, fabricație Linke-Hoffmann Werke / Breslau (Germania), 1924. Foto Mircea Dorobanțu
Florin Vornicu - Iași 2021
