- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
29 noiembrie 2008 -=- Vizită în Gara Târgu Neamţ<i></i>
Calea ferată Paşcani ââŹâ Târgu Neamţ a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986 în prezenţa constructorilor şi a oficialilor vremii. Construcţia de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România. Datorită reliefului, au fost necesare construcţia de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Hereşti ââŹâ Cristeşti, pasaje denivelate şi poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova şi Drumul European 85.
Din bunăvoinţa prietenului pasionat de trenuri, Robert M., după ce ne-am plimbat cu Mocăniţa, am făcut un drum de aproape 80 de kilometri între Suceava şi Târgu Neamţ. Destinaţia noastră nu a fost Cetatea Neamţului, Casa din Humuleşti a lui Ion Creangă sau Mănăstirile din zonă, ci vizitarea gării şi a liniilor care deservesc tânăra staţie din Târgu Neamţ.<i></i>
Gara Târgu Neamţ <i></i>
15:00<i></i>
în mica prezentare de faţă mă voi axa pe staţia Târgu Neamţ pentru că, până la ora realizării vizitei de la faţa locului, nu am reuşit a cunoaşte şi explora linia în cauză. Totuşi, amintesc despre traseul feroviar Paşcani ââŹâ Târgu Neamţ că se întinde pe o lungime de 31,8 km şi are 5 staţii. Câteva dintre superlativele liniei sunt: Tunelul Hereşti (840 m lungime), 28 de poduri şi podeţe dintre care podul peste râul Moldova de 287 m şi podul peste E85 cu o înălţime de 16 m, declivitate maximă a liniei ââŹâ 18 mm/m. Electrificarea secţiei de cale ferată a avut loc în 1989. Clădirea gării din Târgu Neamţ a fost proiectată de Cornelia Neagu.
Spre Paşcani<i></i>
Linia 2 a Gării Târgu Neamţ<i></i>
Vegetaţie între liniile de cale ferată<i></i>
Robert ia la pas linia ferată de lângă ââŹÂOzana cea frumos curgătoareââŹÂ <i></i>
Locul unde rebrusează locomotivele electrice<i></i>
Spre Gara Târgu Neamţ<i></i>
Capătul liniei electrificate 517<i></i>
Ultimul macaz de pe Magistrala 517<i></i>
Linie industrială din Târgu Neamţ<i></i>
Cândva, aici era activitate FeRoviaRă<i></i>
15:10<i></i>
ââŹÂOzana cea frumoasă şi uşor curgătoareââŹÂ a lui Creangă se zărea în faţă. Lunca Ozanei era mărginită de un baraj consolidat, iar lumina de afară ne permitea încă să înaintăm de-a lungul drumului industrial.
Râul Ozana<i></i>
Macara din Zona Industrială Târgu Neamţ<i></i>
15:20<i></i>
Tot mergând, am zărit o locomotivă ascunsă de vegetaţie uscată şi sârmă ghimpată. Era LDH70-800 a UFET Târgu Neamţ, avea capotele nedeformate, însă uşile deschise dădeau de înţeles că a fost devastată la interior.
Locomotiva diesel-hidraulică LDH70-800 a UFET Târgu Neamţ<i></i>
O locomotivă roşie, părăsită, în Zona Industrială Târgu Neamţ<i></i>
15:30<i></i>
Ne întoarcem de la locul descoperirii locomotivei industriale, singurul vehicul feroviar întâlnit în acea zi pe linia 517.
Cândva, aici era un Punct Termic<i></i>
Peroanele Staţiei Târgu Neamţ<i></i>
15:40<i></i>
Ne-am oprit câteva momente în Gară pentru a citi anunţurile şi tabela Mersului de Tren. Pe aceasta figurau 7 trenuri Personale.
Mersul Trenurilor în Târgu Neamţ în noiembrie 2008<i></i>
Semnificaţia unui bilet de tren<i></i>
Placă ceramică inaugurală<i></i>
17:00<i></i>
Povestea construcţiei acestei linii care face legătură între Bazinul Siretului şi Bazinul Moldovei începe tocmai din 1891, când funcţionarii vremii au realizat propuneri de ââŹÂlegareââŹÂ a oraşului Târgu Neamţ de Piatra, Bacău şi Fălticeni. Atât lipsa banilor, cât şi cele două Războaie Mondiale au oprit demararea lucrărilor. După mai multe planuri şi variante, la 15 iulie 1981 începe construcţia căii ferate Târgu Neamţ - Paşcani.
Kilometrul 30 pe linia 517<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Spre Târgu Neamţ<i></i>
Vagon platformă uitat de CFR<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
17:10<i></i>
A fost interesant să observăm că acest capăt de linie, deşi electrificat, avea încă instalaţie clasică cu semafoare mecanice.
Levierele de comanda a instalaţiei de semnalizare mecanică, sigilate<i></i>
Semafor mecanic desfiinţat în Staţia Târgu Neamţ<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Macaz în capătul X<i></i>
Ne-am încheiat periplul turistic în spiritul FeRoviaR, care, prezent în sângele care curgea prin trupurile noastre răcorite în ajunul iernii 2008-2009, ne încălzea totuşi mintea nesătulă de trenuri, căi ferate, poveşti feroviare. Alături de Robert şi al său Opel Astra Coupe, am pornit din Târgu Neamţ spre Suceava în compania unui CD cu Katy Perry care se auzea excelent în boxele maşinii germane. Cu ocazia scrierii acestui blog doresc să-i mulţumesc pentru excursie!<i></i>
Calea ferată Paşcani ââŹâ Târgu Neamţ a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986 în prezenţa constructorilor şi a oficialilor vremii. Construcţia de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România. Datorită reliefului, au fost necesare construcţia de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Hereşti ââŹâ Cristeşti, pasaje denivelate şi poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova şi Drumul European 85.
Din bunăvoinţa prietenului pasionat de trenuri, Robert M., după ce ne-am plimbat cu Mocăniţa, am făcut un drum de aproape 80 de kilometri între Suceava şi Târgu Neamţ. Destinaţia noastră nu a fost Cetatea Neamţului, Casa din Humuleşti a lui Ion Creangă sau Mănăstirile din zonă, ci vizitarea gării şi a liniilor care deservesc tânăra staţie din Târgu Neamţ.<i></i>
Gara Târgu Neamţ <i></i>
15:00<i></i>
în mica prezentare de faţă mă voi axa pe staţia Târgu Neamţ pentru că, până la ora realizării vizitei de la faţa locului, nu am reuşit a cunoaşte şi explora linia în cauză. Totuşi, amintesc despre traseul feroviar Paşcani ââŹâ Târgu Neamţ că se întinde pe o lungime de 31,8 km şi are 5 staţii. Câteva dintre superlativele liniei sunt: Tunelul Hereşti (840 m lungime), 28 de poduri şi podeţe dintre care podul peste râul Moldova de 287 m şi podul peste E85 cu o înălţime de 16 m, declivitate maximă a liniei ââŹâ 18 mm/m. Electrificarea secţiei de cale ferată a avut loc în 1989. Clădirea gării din Târgu Neamţ a fost proiectată de Cornelia Neagu.
Spre Paşcani<i></i>
Linia 2 a Gării Târgu Neamţ<i></i>
Vegetaţie între liniile de cale ferată<i></i>
Robert ia la pas linia ferată de lângă ââŹÂOzana cea frumos curgătoareââŹÂ <i></i>
Locul unde rebrusează locomotivele electrice<i></i>
Spre Gara Târgu Neamţ<i></i>
Capătul liniei electrificate 517<i></i>
Ultimul macaz de pe Magistrala 517<i></i>
Linie industrială din Târgu Neamţ<i></i>
Cândva, aici era activitate FeRoviaRă<i></i>
15:10<i></i>
ââŹÂOzana cea frumoasă şi uşor curgătoareââŹÂ a lui Creangă se zărea în faţă. Lunca Ozanei era mărginită de un baraj consolidat, iar lumina de afară ne permitea încă să înaintăm de-a lungul drumului industrial.
Râul Ozana<i></i>
Macara din Zona Industrială Târgu Neamţ<i></i>
15:20<i></i>
Tot mergând, am zărit o locomotivă ascunsă de vegetaţie uscată şi sârmă ghimpată. Era LDH70-800 a UFET Târgu Neamţ, avea capotele nedeformate, însă uşile deschise dădeau de înţeles că a fost devastată la interior.
Locomotiva diesel-hidraulică LDH70-800 a UFET Târgu Neamţ<i></i>
O locomotivă roşie, părăsită, în Zona Industrială Târgu Neamţ<i></i>
15:30<i></i>
Ne întoarcem de la locul descoperirii locomotivei industriale, singurul vehicul feroviar întâlnit în acea zi pe linia 517.
Cândva, aici era un Punct Termic<i></i>
Peroanele Staţiei Târgu Neamţ<i></i>
15:40<i></i>
Ne-am oprit câteva momente în Gară pentru a citi anunţurile şi tabela Mersului de Tren. Pe aceasta figurau 7 trenuri Personale.
Mersul Trenurilor în Târgu Neamţ în noiembrie 2008<i></i>
Semnificaţia unui bilet de tren<i></i>
Placă ceramică inaugurală<i></i>
17:00<i></i>
Povestea construcţiei acestei linii care face legătură între Bazinul Siretului şi Bazinul Moldovei începe tocmai din 1891, când funcţionarii vremii au realizat propuneri de ââŹÂlegareââŹÂ a oraşului Târgu Neamţ de Piatra, Bacău şi Fălticeni. Atât lipsa banilor, cât şi cele două Războaie Mondiale au oprit demararea lucrărilor. După mai multe planuri şi variante, la 15 iulie 1981 începe construcţia căii ferate Târgu Neamţ - Paşcani.
Kilometrul 30 pe linia 517<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Spre Târgu Neamţ<i></i>
Vagon platformă uitat de CFR<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
17:10<i></i>
A fost interesant să observăm că acest capăt de linie, deşi electrificat, avea încă instalaţie clasică cu semafoare mecanice.
Levierele de comanda a instalaţiei de semnalizare mecanică, sigilate<i></i>
Semafor mecanic desfiinţat în Staţia Târgu Neamţ<i></i>
Spre Paşcani<i></i>
Macaz în capătul X<i></i>
Ne-am încheiat periplul turistic în spiritul FeRoviaR, care, prezent în sângele care curgea prin trupurile noastre răcorite în ajunul iernii 2008-2009, ne încălzea totuşi mintea nesătulă de trenuri, căi ferate, poveşti feroviare. Alături de Robert şi al său Opel Astra Coupe, am pornit din Târgu Neamţ spre Suceava în compania unui CD cu Katy Perry care se auzea excelent în boxele maşinii germane. Cu ocazia scrierii acestui blog doresc să-i mulţumesc pentru excursie!<i></i>
