M500: Dolhasca - PaÅŸcani - Roman - Bacă’u [2008]

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Excursie FeRoviaR㒠Fă’lticeni – Dolhasca - Paşcani – Roman – Bacă’u (via Mogoşeşti sau Tabă’ra Muncel) –=– 4 iulie 2008<i></i>

în plin freamă’t al examenului de Bacalaureat, ală’turi de Ionuţ am purces într-o excursie feroviar㒠de o zi pe ruta Fă’lticeni – Bacă’u şi retur. Am că’lă’torit pe o distanţ㒠de 131 de kilometri, schimbând 4 trenuri de persoane şi trecând prin staţii ca Fă’lticeni, Dolhasca, Paşcani, Roman şi, în cele din urmă’, Bacă’u. Deci am parcurs întreaga linie 510 cu ai să’i 26 de kilometri plus alţi 105 de kilometri „muşcaţi” din Magistrala FeRoviaR㒠500.

Rezumând în cifre istoria celor 131 de kilometri pe care am că’lă’torit în 4 iulie 2008, v㒠aduc la cunoştinţ㒠urmă’toarele: primul tren care a circulat pe linia Dolhasca – Fă’lticeni a fost la 10 octombrie 1887, în timp ce linia Dolhasca – Roman, component㒠a că’ii ferate Burdujeni – Roman, era deja circulat㒠de trenuri înc㒠de la 15 decembrie 1869. Ultimul segment despre care vom aminti şi mai târziu în reportaj este Roman – Bacă’u, secţiune care face parte din linia dat㒠în exploatare la 13 septembrie 1872, Barboşi – Tecuci – Roman. Interesant de menţionat despre aceast㒠linie este c㒠a provocat unul dintre cele mai mari scandaluri politico-financiare pe tema drumului de fier din Europa, a că’rui consecinţ㒠putea fi chiar ocuparea teritoriului român de că’tre Prusia, Rusia sau Imperiul Otoman.
<i></i>

Locomotiva DA 1157, reînviat㒠de Remarul Paşcani<i></i>



06:30<i></i>

Dar s㒠revenim la timpurile noastre, mai exact la dimineaţa zilei de 4 iulie 2008, când, trezit de dimineaţ㒠de la ora 5:30, aveam în gând s㒠circul cu trenul mai mult de 250 de kilometri în acea zi. Colegul meu de facultate, Ionuţ, m㒠aştepta la Preuteşti, având acelaşi gând şi aceleaşi dorinţe de a trece peste macazuri cu 100 km/h şi de a ne întâlni cu trenuri accelerate sau cu mă’rfare însetate de viteză’.

Harta Traseului efectuat pe 4 iulie 2008<i></i>



întrucât de la 1 martie 2008, serviciul de că’lă’tori era deservit de o ram㒠diesel Desiro cu binecunoscutele geamuri neprietenoase cu fotografii, nu v㒠pot oferi decât un cadru din apropierea gă’rii Fă’lticeni. Totuşi, pentru mai multe imortaliză’ri v㒠invit s㒠aruncaţi un ochi peste , Dolhasca – Fă’lticeni.

Gara Fă’lticeni, ascuns㒠de copaci şi vagoane de marfă’<i></i>



Åži pentru c㒠tot am amintit de linia 510, Dolhasca – Fă’lticeni, permiteţi-mi s㒠v㒠redau câteva informaţii legate de geneza că’ii ferate în cauză’. Ideea construirii a fost lansat㒠de Guvernul Liberal I. C. Bră’tianu în 1882, urmând ca la 10 octombrie 1887 linia s㒠fie circulat㒠de trenuri de că’lă’tori şi de marfă’. Calea ferat㒠porneşte din Dolhasca de la o atitudine de 221 de m şi urc㒠de-a lungul vă’ii Åžomuzului pân㒠la Gara Fă’lticeni, situat㒠la 278 de metri. Linia ferat㒠are o declivitate de 13,62 la mie şi se caracterizeaz㒠cu o raz㒠minim㒠de curbur㒠de 200 de metri. Tipul de şin㒠introdus a fost iniţial TIP24, urmând ca dup㒠1985 trenurile s㒠circule pe şin㒠tip 49 SB. Ca fapt divers, în 1899 un tren de persoane care circula pe ruta Dolhasca – Fă’lticeni parcurgea cei 24,7 de kilometri într-o or㒠şi 10 minute. Acum, în zilele noastre, aceeaşi distanţ㒠este parcurs㒠în 44 de minute.<i></i>


06:40<i></i>

Ajuns la Preuteşti, trenul Desiro este fotografiat de Ionuţ. Staţia „Preoţeşti”, la kilometrul 16 + 348, a fost înfiinţat㒠în 1913. Pe atunci, locuitorii satului Preoţeşti, precum şi ai celor din satele din împrejur, se bucurau c㒠puteau ajunge mai repede în târgul Fă’lticenilor cu ajutorul trenului… Acum, dup㒠dezvoltarea industriei auto, lumea, începând de la tinerii din mediul rural care învaţ㒠la şcolile din Fă’lticeni şi pân㒠la persoanele mai în vârst㒠aleg s㒠circule înghesuiţi în Dacii 1310 câte 6 în maşină’, riscându-şi viaţa. E drept, timpul de deplasare este aproape înjumă’tă’ţit, iar disponibilitatea curselor este din jumă’tate în jumă’tate de oră’. Trenul… abia vine o dat㒠dimineaţă’, o dat㒠la amiaz㒠şi o dat㒠seara. <i></i>

Să’geata albastr㒠intra în Halta Preuteşti<i></i>



07:20<i></i>

Trenul Personal Fă’lticeni – Dolhasca sosea în staţia Dolhasca la ora stabilită’. Am circulat pe cei 26 de kilometri cu o vitez㒠medie de 36 km/h. Aşteptam pe peronul acoperit de liniile de înalt㒠tensiune Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani. Urma s㒠treac㒠în staţie la ora 8:06, iar pân㒠atunci aveam în plan s㒠fotografiem şi s㒠filmă’m trenuri.

Gara Dolhasca, scă’ldat㒠de razele unui soare trezit dis-de-dimineaţă’<i></i>


Trenul Personal Iaşi - Putna, tras de EA1-646<i></i>


Lung drum te mai aşteaptă’, drag㒠locomotivă’! <i></i>


Trenul Personal Dolhasca - Fă’lticeni, aşteptând pasageri pe linia 4<i></i>



07:40<i></i>

Dup㒠20 de minute în care respiră’m aer curat şi îmbogă’ţit cu electroni urcaţi la 27.000 de volţi, ajungea în Dolhasca, pe linia 2, Trenul Accelerat 1833, Iaşi – Timişoara Nord. Fă’r㒠întârziere, locomotiva EA-855 va circula, mândră’, pân㒠aproape de Cluj-Napoca, iar de acolo, în caz c㒠nu va fi schimbat㒠cu o alta mai odihnită’, pân㒠la Timişoara Nord.

Mergeţi la Fă’lticeni? <i></i>


Acceleratul Iaşi-Timişoara, având la tracţiune pe EA-855<i></i>



08:00<i></i>

Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani, sosea în timp util pe linia 3 a Gă’rii Dolhasca. Acest punct de oprire, care dateaz㒠din 15 decembrie 1869, deserveşte, şi acum, staţia de legă’tur㒠dintre trenurile care vin dinspre Timişoara, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Iaşi şi Fă’lticeni. Având la tracţiune pe una dintre cele mai frumoase locomotive din Moldova, EA1-755, trenul demareaz㒠din Gara Dolhasca spre staţiile de dinainte de Paşcani.

Locomotiva Trenului Personal, Suceava Nord - Paşcani, ne fă’cea cu ochiul s㒠urcă’m<i></i>


Automotorul... continua s㒠îşi aştepte că’lă’torii<i></i>



08:10<i></i>

în drumul celor 21 de kilometri pân㒠în Paşcani, trenul cu care că’lă’toream urma s㒠opreasc㒠în staţiile Probota, Lespezi şi Lunca Siretului. Viteza medie a trenului a fost de 43 km/h, deşi în unele porţiuni de linie erau atinse „iuţeli” de peste 80 km/h.

Luna lui cuptor, dup㒠cum bine ştiţi, e mai ră’coroas㒠pe aici prin pă’rţile Moldovei, unde natura cu verdele ei nă’ucitor ofer㒠ră’coare contra dioxid de carbon. îmi spuneau nişte americani, odată’, când am circulat exact pe aceeaşi rută’, c㒠la ei acolo copacii sunt unul şi unul, pe când la noi… dealurile sunt împă’durite. Verdele mioritic a fost unul dintre motivele pentru care ei veniser㒠în vizit㒠în România…<i></i>

Spre Paşcani<i></i>




Coada trenului Accelerat, Mangalia - Suceava Nord<i></i>


înainte de Paşcani, trenul urma s㒠opreasc㒠şi în staţia Lespezi<i></i>


Deci, spre Lespezi! <i></i>


Gara Lespezi<i></i>



08:20<i></i>

Dup㒠ce trenul de persoane a plecat din Gara Lespezi, urmă’toarea staţie pe list㒠în care oprirea era obligatorie era Lunca Siretului. Numele acestei staţii denot㒠faptul c㒠ne aflasem în Lunca unui mare râu din Moldova şi din România, totodat㒠- Siretul. Este recunoscut dup㒠dezastrele pe care le provoac㒠în timpul lunilor de vară’, când plou㒠abundent.

Spre Lunca Siretului<i></i>


1000 de metri pân㒠în staţie<i></i>


900... <i></i>


Clă’direa Haltei Lunca Siretului, stră’puns㒠de un soare că’lduros de vară’<i></i>


Spre ultima staţie de parcurs a acestui tren, Paşcani<i></i>


Atenţie, deconecteaz㒠disjunctorul<i></i>


Linia 517 - Paşcani - Târgu Neamţ<i></i>



08:30<i></i>

Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani, sosea la timp (ba mai mult, cu 3 minute mai devreme) în Gara Paşcani. Noi aveam s㒠ne dă’m jos din tren, iar locomotiva electric㒠avea s㒠se decupleze de la vagoanele etajate venite de la Suceava. De aici trebuia s㒠că’lă’torim pân㒠la Halta Mogoşeşti cu Trenul Personal 5442, Paşcani – Bacă’u.


Vagoane de marf㒠Eacs aflate pe o linie de încă’rcare-descă’rcare marfă’<i></i>


Intram în Paşcani<i></i>


Gara Paşcani<i></i>



Paşcani, în 1869 nod de cale ferat㒠ce unea Suceava de Iaşi, iar din 1872, Iaşiul de Bucureşti. Calea ferat㒠Suceava – Roman, construit㒠în numai doi ani (1868-1869), s-a înfă’ptuit cu aportul a peste 8.000 de lucră’tori şi 3.500 de care pentru transportul materialelor. Ca fapt divers, şina de tipul 31,17 kg/m a fost adus㒠din Anglia şi Germania cu vaporul pân㒠la Galaţi şi apoi pe Prut pân㒠la punctul de descă’rcare Brânza. De aici, carele trase de boi transportau linia pân㒠la şantierul de construcţie. 103 kilometri în numai doi ani reprezint㒠un record, mai ales dac㒠îl compară’m viteza de construcţie de atunci cu viteza de modernizare a că’ii ferate de acum din România. <i></i>

Revenind la „acum”-ul zilei de 4 iulie 2008, v㒠prezint, în continuare, câteva vehicule feroviare ce fă’ceau forfot㒠în Gara Paşcani. Cu 5 minute mai devreme, Trenul Personal 6451, Iaşi – Paşcani, gara în staţie pe linia 1. Avea la cârm㒠pe locomotiva electric㒠Bo-Bo cu tampoane rotunde, EC1-126. Vagoanele-i din spate aveau s㒠circule spre Bacă’u cu Trenul Personal… cu exact trenul nostru spre Mogoşeşti, Personalul 5442.

Trenul Personal, Iaşi - Paşcani, sosea în staţie pe linia 1<i></i>


<i></i>


EA1-755 avea s㒠se retrag㒠la depou sau... s㒠ia în primire alt tren<i></i>



08:40<i></i>

Dar ce se vedea în depă’rtare pe linia 1? O locomotiv㒠diesel-electric㒠vopsit㒠profesional, probabil chiar şi modernizată’, aşteptând s㒠fie pus㒠la prob㒠pe linia 606, Paşcani – Iaşi, sau s㒠fie trimis㒠la cumpă’ră’tor. în fine… locomotiva ară’ta excelent şi, prin urmare, am nă’ucit-o cu fotografii.

Ce se vede-n zare, ce se vede-n zare... <i></i>


DA 1157, o superb㒠locomotiv㒠<i></i>


Boghiul ce-i corespunde postului II de conducere<i></i>


Cel de-al doilea boghiu, surclasat de sigla CFR Marfă’<i></i>


Tampoane noi, faruri noi... viaţ㒠lung㒠s㒠aibă’! <i></i>


Locomotiva diesel-electrică’, 60-1157-1, în staţionare pe linia 1 a Gă’rii Paşcani<i></i>



Locomotiva electric㒠EA1-815 avea s㒠se cupleze la Trenul Personal 5442, Paşcani – Bacă’u de pe linia 1, în timp ce BoBica EC1-126 aştepta, pe linia 2, eliberarea liniei 3 pentru a se cupla la Trenul Personal 5406, Mă’r㒺eşti – Iaşi.

EA1-815 se îndrepta pe linia 1<i></i>


... unde se afla Trenul Personal Paşcani - Bacă’u<i></i>


Dou㒠locomotive de vitez㒠ale CFR Că’lă’tori<i></i>


EC1-126 va rebrusa şi va pleca spre Trenul Personal de pe linia 3<i></i>


Trenul Personal Paşcani – Bacă’u<i></i>



08:50<i></i>

Trenul Rapid 652, Suceava Nord – Bucureşti Nord, sosea în staţia Paşcani pe linia 2. Convoiul de vagoane roşii era tras de locomotiva electric㒠modernizată’, EA1-804. în timp ce mai mulţi că’lă’tori luau drumul Bucureştiului, pe linia 3 intra domol Trenul Accelerat 10857, compus dintr-o ram㒠electric㒠franţuzeasc㒠Z6100. Venea de la Iaşi şi avea ca destinaţie gara Vatra Dornei Bă’i. Aşa cum se observ㒠şi în imaginea de mai jos, locomotiva electric㒠Bo-Bo EC1-126 era la cârma trenului de pe linia 5, Personal 5401/5406, Mă’r㒺eşti – Iaşi. Avea s㒠circule pân㒠la capitala Moldovei la roat㒠cu EA1-755.

Trenul Rapid Suceava Nord – Bucureşti Nord intra în staţie pe linia 2<i></i>


Trenul Accelerat Iaşi - Vatra Dornei Bă’i intra în staţie pe linia 3<i></i>


Trenuri în Gara Paşcani<i></i>


Doua locomotive CFR cu dou㒠trenuri, unul de curs㒠lung㒠– Bucureşti Nord şi unul de curs㒠scurt㒠- Bacă’u<i></i>



Locomotiva EA 662 de la CFR Marf㒠intrase pe aceeaşi linie cu Trenul portocaliu ce mergea spre staţiunea Vatra Dornei. Ceea ce mi s-a pă’rut interesant la ea a fost faptul c㒠conturul tampoanelor, vârful cârligului şi bandajele locomotivei erau vopsite cu alb, în timp ce carcasa locomotivei era afectat㒠de rugină’. Totuşi, motoarele-i de dedesubt îşi fă’ceau, cu datorie, treaba de a transporta vagoane de marfă’.

Locomotiva electric㒠CFR Marf㒠EA-662, „îngră’mă’dită’” pe linia 3 cu Trenul Accelerat de Vatra Dornei<i></i>



09:00<i></i>

Neînfrânt de că’ldur㒠sau de razele supă’ră’toare ale soarelui din miezul zilei, Locomotiva Diesel-Hidraulic㒠363 manevra spre Grupa Reviziei de Vagoane Paşcani cele 3 vagoane etajate venite cu Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani (cel cu care am că’lă’torit şi noi, de altfel). Dar şi mai brav şi mai plin de suflet era mecanicul de pe locomotiva amintită’, care tura motorul şi aplica frâna ca un profesionist ce-şi cunoaşte maşina de atâţia ani de zile. Pă’cat c㒠vremurile aprigi din prezent au fă’cut ca mulţi profesionişti în meseria lor s㒠ră’mân㒠fă’r㒠loc de muncă’…<i></i>

Omul zilei din Gara Paşcani, LDH-363<i></i>



09:10<i></i>

Iat㒠c㒠a sosit şi timpul pentru plecarea trenului cu care că’lă’toream şi noi, aşa c㒠ne-am urcat în acesta. Dar o goarn㒠de locomotiv㒠se auzea tare din direcţia Sucevei. Urma s㒠vină’, cu o întârziere de aproximativ 15 minute, Trenul Accelerat 1838, Timişoara Nord – Iaşi. Comparat㒠cu distanţa considerabil㒠parcurs㒠de tren de peste 739 de kilometri, întârzierea mi se pare acceptabil㒠– 20 de minute.

Trenul Accelerat Timişoara Nord - Iaşi sosea în Gara Paşcani pe linia 2<i></i>



09:20<i></i>

Trenul Personal 5442, Paşcani – Bacă’u, pleca la ora 09:14 de pe linia 1 din Gara Paşcani. Ală’turi de Ionuţ aveam s㒠că’lă’torim timp de 22 de minute cu o vitez㒠medie de 44 km/h. Urma s㒠oprim în staţia Mogoşeşti, deci v㒠invit s㒠urmă’riţi, în cele ce urmează’, 17 kilometri de cale ferat㒠fotografiaţi în câteva… amintiri a unei zile de vară’… în câteva impresii de că’lă’torie… sinceră’.

Ne luam la revedere de la DA-ul proaspă’t modernizat<i></i>


Ziceam PA şi la o drezin㒠pantograf<i></i>


Racordul de la Magistrala 500 la o linie industrială’<i></i>


Vagoane de marf㒠la intrare în staţia Paşcani Triaj<i></i>


Halta Paşcani Triaj<i></i>



Dup㒠ce am trecut de halta Paşcani Triaj, înfiinţat㒠în 1940 şi cu rol în tranzitul de persoane care lucreaz㒠la triajul de marf㒠Paşcani, trenul ne îndrepta spre Halta de că’lă’tori Stolniceni. Dar s㒠nu ne gră’bim, deoarece aici exist㒠un triaj care, în trecut, era folosit pentru pregă’tirea trenurilor de marf㒠pentru cele trei direcţii de atunci şi… de acum: Bucureşti, Vicşani, Iaşi. Pe frontispiciul clă’dirii staţiei a mai stat scris şi Vatra Paşcani.

Spre ROMAN<i></i>


Baliza avertizoare a unei zone neutre<i></i>


Trenul urca spre halta Stolniceni<i></i>


Cu zoom spre viitor... <i></i>


...dar nici s㒠uită’m trecutul<i></i>



Halta în care trenul cu 3 vagoane, dou㒠etajate şi unul neetajat, îşi lă’sa sau îşi prelua că’lă’torii pentru destinaţii viitoare, se numeşte Stolniceni. Dat㒠în funcţiune în 1961, staţia deserveşte localită’ţii Stolniceni-Pră’jescu. Pân㒠aici, linia urc㒠de la Paşcani şi urmează’, în kilometri ce-i vede domnul mecanic pân㒠la Staţia Muncel, o linie dreaptă’.

Trenul Personal Paşcani - Bacă’u, oprind în Halta Stolniceni<i></i>



09:30<i></i>

Pe aceste meleaguri, dublarea liniei s-a efectuat între 1972 şi 1974, iar primul tren tras de o locomotiv㒠electric㒠a circulat la 22 iunie 1981. Prima staţie ce ne venea în cale era Muncel, înfiinţat㒠chiar de la 1869.

Hai s㒠mergem la Muncel, la Muncel... ca s㒠facem un castel, un castel... <i></i>


Front... <i></i>


...and behind! <i></i>



Deşi pe pancarta de culoare albastr㒠pe care scrie „Muncel”, punctul de oprire corespunde localită’ţii Cozmeşti.

Breteaua de la intrarea în staţia Muncel<i></i>


Peronul Gă’rii muncelene<i></i>



în câteva clipe aveam s㒠„debarcă’m” în halta Mogoşeşti. Punctul de oprire a fost construit în 1961 şi nu are linii separate. De aici am pornit spre Tabă’ra Muncel pentru a m㒠reîntâlni cu nişte prieteni vechi de sorginte jurnalistică’. încadrat㒠de o pă’dure deasă’, tabă’ra ofer㒠loc de linişte şi relaxare pentru copii, tineri şi nu numai.

Iată’, în dreapta, Pă’durea de stejari a satului Muncelu de Sus<i></i>


Drumul spre Tabă’ra Muncel<i></i>


Ei urcau... <i></i>


...noi coboram<i></i>



09:40<i></i>

Am oprit pentru câteva minute în Halta Mogoşeşti pentru a fotografia peisajele FeRoviaRe ce ni se derulau în faţa ochilor. Când veneam în trecut în Tabă’ra de Jurnalism nu exista sear㒠fă’r㒠s㒠vin s㒠ascult tumultul trecerii unui tren cu 120 km/h…

Vedere spre Nord – Vicşani<i></i>




Spre infinit<i></i>


Vedere spre Bucureşti<i></i>


Linia dreapt㒠spre Muncel<i></i>


Trecere la nivel cu Magistrala Feroviar㒠500<i></i>



12:20<i></i>

Revenisem din Tabă’ra Muncel în Halta Mogoşeşti, unde aveam s㒠încadrez în display-ul camerei foto Trenul Accelerat 1752, Suceava – Braşov. Acesta era tractat de locomotiva electric㒠clasic㒠EA 801.

Locomotiva EA 801 tră’gea Trenul Accelerat Braşov – Suceava<i></i>



12:40<i></i>

Dup㒠alte minute de aşteptat într-un soare ameţitor, un mă’rfar cu o locomotiv㒠electric㒠vopsit㒠în stilul clasic se apropia încet-încetişor de locul unde ne aflam noi. Aceasta era EA-883 şi avea în spate un convoi de vagoane cu produse petroliere. Treacă’tul trenului ne-a lă’sat în urm㒠nu numai fotografii, ci şi un puternic miros de benzină’.

Vedere spre Suceava Nord de-a lungul Magistralei 500<i></i>


Trenul de marfa se apropie de Mogoşeşti <i></i>


EA-883 cu un Tren de Marfa trecând prin Halta Mogoşeşti<i></i>


Mă’rfarul tranzita Halta Mogoşeşti<i></i>


Multe vagoane cu un damf de benzina puternic<i></i>


Coada trenului mă’rfar<i></i>


Galben indica semnalul luminos de parcurs, iar trenul se depă’rta tot mai mult de noi<i></i>



14:00<i></i>

A trebuit s㒠suportă’m o lung㒠perioad㒠de aşteptare pân㒠când Trenul ce avea s㒠ne duc㒠spre Bacă’u s㒠ajung㒠în staţia Mogoşeşti. Ne mai umpleam timpul cu nişte praf ridicat în urma paşilor noştri pe drumul Tabă’ra Muncel – Halta Mogoşeşti.

Indicatorul rutier de pe drumul Muncel – Mogoşeşti<i></i>



14:10<i></i>

Trenul Personal 5444, Paşcani – Bacă’u, se ză’rea venind repede dinspre Paşcani. Era compus din locomotiva Bo-Bo EC-85 şi avea în spate 4 vagoane etajate 26-26.



Trenul Personal Paşcani – Bacă’u<i></i>


Locomotiva Bo-Bo CFR Că’lă’tori roş-alb㒠se oprea în Halta Mogoşeşti<i></i>


Halta Mogoşeşti, vă’zut㒠din tren<i></i>



Staţia urmă’toare dup㒠cea în care am stat mai mult de 3 ore şi am aşteptat trenuri era s㒠fie… Hă’lă’uceşti. Aflat㒠la doar 5 kilometri, locomotiva de 3400 de kW avea s㒠ajung㒠în staţie în doar câteva minute. S㒠privim fotografiile…

Spre Hă’lă’uceşti<i></i>


Printre gră’dini şi gospodă’rii de ră’zeşi<i></i>


Clă’direa staţiei Hă’lă’uceşti<i></i>



14:20<i></i>

Dup㒠alţi 5 kilometri urma în itinerarul Trenului Personal, Paşcani – Iaşi, Halta Mirceşti. Aici avea s㒠ne aştepte un copac înalt şi o clă’dire pe a că’rei frontispiciu scrie un nume ce aduce aminte de Vasile Alecsandri – Mirceşti, locul naşterii. Desigur, impiegatul de mişcare al staţiei a salutat respectuos pe mecanicul trenului şi a privit atent vagoanele ce se derulau prin faţa lui.

Spre Mirceşti<i></i>




Halta Mirceşti<i></i>


Spre Să’bă’oani<i></i>


Curba „FeRoviaRa” sub Drumul Naţional „Rutier” 2<i></i>



începând cu 1936, locomotivele cu aburi îşi încordau frânele şi stă’vileau vagoanele de că’lă’tori venite de pe la Suceava sau Bucureşti pentru a opri în Să’bă’oani. Aici ne aştepta, în 2008, un impiegat de mişcare în haine de „Madonă’” şi cu siluet㒠de Venus. Atenţia distributiv㒠şi perspicacitatea sexului frumos îşi gă’seau lă’caşul în clă’direa Haltei Să’bă’oani.

Intrare în Halta Să’bă’oani<i></i>


Staţia Să’bă’oani<i></i>


Peronul staţiei Să’bă’oani<i></i>



14:30<i></i>

La 8 kilometri de Să’bă’oani se aşterne în faţ㒠municipiul Roman. Populaţia de aici numă’r㒠în jur de 80.000 de oameni, iar liniile Gă’rii numă’r㒠pân㒠la cifra de 7. Fiind capă’t de linie prin anul 1869, acest punct FeRoviaR a devenit, în timp, important㒠localitate de tranzit pe Magistrala 500. Fabrica de ţevi de la ArcelorMittal (fost㒠Mittal Steel, fost㒠Petrotub), întreprinderea Agrana România şi mulţi alţi agenţi economici au acces în continuare acces la calea ferată’. Unii o folosesc cu respect şi încredere, alţii o las㒠în voia ruginii şi în mâna transportului auto.

Spre Roman<i></i>


Ionuţ fotografiind Mittal Steel Roman<i></i>


în vitez㒠pe Magistrala 500<i></i>



Complexul FeRoviaR din curtea companiei Mittal Steel numă’ra aproape 27 de kilometri de linie, dovad㒠c㒠producţia de ţevi de la Roman era un obiectiv strategic important. în prezent, la intrarea pe liniile vechiului Petrotub şedea o locomotiv㒠diesel-hidraulic㒠şi multe-multe vagoane Eacs încă’rcate cu marf㒠proaspă’t produs㒠în uzină’.

Râuri de vagoane că’tre ArcelorMittal Roman<i></i>


LDH la bariera ArcelorMittal<i></i>



în imaginile de mai jos puteţi observa o linie ferat㒠în curb㒠care vine de la Buhă’ieşti. Linia 605, Roman – Buhă’ieşti, a fost construit㒠între 1911 şi 1921 şi are o lungime de aproximativ 71 de kilometri. Scopul construirii acestei că’i ferate a fost de a lega cele dou㒠magistrale FeRoviaRe din Moldova, Vicşani – Suceava – Bucureşti şi Iaşi – Fă’urei. Deocamdat㒠atât despre aceast㒠linie, promit s㒠revin cu un reportaj mai amplu dedicat acestei legă’turi FeRoviaRe dintre cele dou㒠magistrale principale.<i></i>

Linia ferat㒠că’tre Buhă’ieşti<i></i>




Platforma de încă’rcare-descă’rcare a CFR Marf㒠Roman<i></i>


LDH-456 la manevre în Gara Roman<i></i>


LDH 81-0245-1<i></i>
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
14:40<i></i>

Iată’-ne ajunşi în Gara Roman. Dac㒠eram acum 140 de ani, ne coboram din tren şi salutam cu jobenurile pe romaşcanii care ne aşteptau pe peronul Gă’rii. Dar nu, mecanicul de tren nu avea de gând s㒠stea decât 2-3 minute şi s㒠plece mai departe spre Bacă’u. Acum 140 de ani nu exista cale ferat㒠pân㒠în Bacă’u. Hai s㒠trecem în revist㒠câteva repere istorice despre – în prezent – acest segment de magistral㒠500 – Roman – Bacă’u.

Aşa cum scrie în Epopeea Feroviar㒠Româneasc㒠în capitolul dedicat, „Concesiunea Strussberg – Societatea acţionarilor” constituie un adevă’rat subiect de „odisee” financiară’, economic㒠şi tehnică’, un exemplu de ceea ce însemna „colaborarea şi înţelegerea contractuală’” dintre un stat pornit pe drumul dezvoltă’rii şi moderniză’rii - România, cu un partener hotă’rât s㒠smulg㒠cât mai mult şi s㒠dea cât mai puţin, dar totodat㒠s㒠foloseasc㒠din plin relaţiile cu marii potenţaţi şi politicieni ai Europei şi chiar cu capete încoronate. Sigur, nu putem scrie în câteva paragrafe despre construcţia liniei Roman – Tecuci – Galaţi aşa cum nu putem vorbi despre cel de-al Doilea Ră’zboi Mondial în doar 50 de minute. Dar…

Concesiunea semnat㒠de statul român cu Strussberg, considerat „regele drumului de fier” în Germania, pentru linia Roman – Tecuci - Galaţi a fost timp de 90 de ani. Dup㒠investigaţii, germanul este prins c㒠a dorit s㒠smulg㒠de la statul român plata a 19 km de cale ferat㒠inexistentă’, motiv pentru care România apeleaz㒠la o comisie de arbitraj. Dup㒠lungi tratative, ameninţă’ri cu ocuparea teritoriului carpato-danubiano-pontic dintre Cancelarul de Fier al Germaniei, Otto von Bismark, şi Carol I, regele României, statul român este dat drept câştigă’tor, iar concesiunea Strussberg – anulată’. De asemenea, mai merit㒠menţionat c㒠linia Roman – Galaţi a fost pus㒠în funcţiune la 13 septembrie 1872 de că’tre „St. E. G.”, societatea feroviar㒠austriac㒠contractat㒠de societatea acţionarilor că’ilor ferate române pentru a repara şi finaliza segmentul de linie început de concesiunea Strussberg.
<i></i>

Revenind… în timpurile începutului de mileniu 3, pe linia 1 trecea Trenul Personal 5403, Bacă’u – Paşcani. Din tamponarea vizual㒠cu acesta am observat c㒠trenul era deservit de locomotiva electric㒠EA-799. în partea cealaltă’, pe linia 4, staţiona locomotiva electric㒠de la CTF (Compania de Transport FeRoviaR) EA 444. Fiind proaspă’t vopsită’, a reprezentat un mic-mare bibelou pe care l-am vă’zut în excursia noastr㒠pe Magistrala 500.

EA-799, la cârma Trenului Personal Bacă’u – Paşcani<i></i>


EA-444, o locomotiv㒠atră’gă’toare cu un logo neatră’gă’tor<i></i>


Gara Roman, existent㒠pe Pă’mânt din 1869<i></i>


Deşi ceasul ară’ta 14:42 şi trebuia s㒠plecă’m din Gara Roman, v㒠mai reţin un minut s㒠v㒠precizez c㒠la Roman a existat Depou de locomotive din 1869. Aici înc㒠se mai vede o plac㒠turnantă’, o coloan㒠hidraulic㒠şi remiza celor şapte canale de revizie pentru locomotivele cu aburi şi automotoarele Malaxa. De la 1 mai 1949 a devenit remiz㒠de locomotive. în prezent nu am vă’zut nici urm㒠de osie pe liniile înverzite ale remizei, aşa cum se observ㒠şi în fotografia fă’cut㒠de .

Placa turnant㒠şi o jumă’tate din Remiza de Locomotive din Roman<i></i>


Ne luă’m un temporar „La revedere!” de la EA 40-0444-6<i></i>



Sub atenta îndrumare a traseului FeRoviaR, vagoanele şi ale lor locomotiv㒠îşi învârteau roţile spre destinaţia final㒠a trenului: Bacă’u. 43 de kilometri desparte Romanul de Bacă’u. Maximul razelor celor câteva curbe dintre Gara Roman şi halta Trifeşti are 227 de metri, fiind cele mai strânse curbe de pe întreaga magistral㒠500, Bucureşti Nord – Vicşani. S㒠pornim la drum!

Trenul se îndrepta pe calea ferat㒠în curb㒠spre Bacă’u<i></i>


Urmeaz㒠podul peste râul Moldova<i></i>


Spre Trifeşti<i></i>





Din depă’rtare se observa o aglomerare de arbori, iarb㒠şi alţi pomi fructiferi. Am observat c㒠trenul încetinea, deci avea s㒠fie o oprire. Pe peronul Haltei Trifeşti s-au coborât câţiva pasageri, dup㒠care trenul a accelerat şi şi-a urmat cursul.

Halta Trifeşti<i></i>



14:50<i></i>

Dar nu înaintez în prezentare pân㒠ce nu menţionez, din nou, distanţa destul de mare dintre halt㒠şi vatra satului. Pentru a ajunge în Trifeşti, oamenii ori trebuie s㒠mearg㒠pe jos 2 kilometri, ori trebuie s㒠îi aştepte cineva cu vreun vehicul. în zilele noastre, când microbuzul opreşte chiar şi în faţa curţii tale, trenul are de suferit. Dar s㒠continuă’m…

Spre Să’cueni Roman<i></i>


Halta Să’cueni Roman<i></i>


Spre Galbeni<i></i>


Linie dreapta că’tre Staţia Galbeni<i></i>





15:00<i></i>

Chiar dac㒠staţia în care Trenul Personal 5444, Paşcani – Roman, a oprit la 15:02 în Galbeni, pun pariu cu dumneavoastr㒠c㒠impiegatul de mişcare din staţie nu este din Galbeni, ci din… Filipeşti. Spun asta deoarece satul în care este construit㒠gar㒠se numeşte Filipeşti, în timp ce satul Galbeni este la 3 kilometri de calea ferată’.

Staţia Galbeni<i></i>


O pat㒠de pietriş pentru terasamentul capă’tului Y al Staţiei Galbeni<i></i>


Niciodat㒠s㒠nu uiţi de unde ai plecat! <i></i>


Spre Åžerbeşti-Bacă’u<i></i>


Trenul ia curba şi... <i></i>


...opreşte în Halta Åžerbeşti Bacă’u<i></i>



La plecarea din haltă’, sorţii ne-au pus aproape faţ㒠în faţ㒠cu Trenul Personal 5443, Bacă’u – Paşcani. Convoiul de vagoane de că’lă’tori era tractat de locomotiva electric㒠EA-528.

întâlnire cu EA-528<i></i>


Pa-pa, trenule! <i></i>



15:10<i></i>

între Halta Iteşti şi Bacă’u calea ferat㒠este paralel㒠cu Drumul European 85 (sau Drumul Naţional 2). în aceast㒠halt㒠erau garate mai multe drezine şi utilaje dedicate întreţinerii că’ii ferate, precum şi câteva vagoane mai vechi dedicate personalului CFR Infrastructură’.

Spre Iteşti<i></i>


Intrare în Halta Iteşti<i></i>


CFR Infrastructur㒠şi utilajele sale<i></i>






MP 150-027<i></i>


Vagoanele dedicate operatorilor CFR Infrastructură’<i></i>


Un utilaj mai sofisticat<i></i>




Halta de că’lă’tori Iteşti<i></i>



Dup㒠ce am fotografiat „ambulanţele” şi „pompieriile” folosite pe calea ferat㒠din Iteşti, ceva ne şoptea (cred c㒠ora de sosire în Bacă’u înscris㒠pe bilet) c㒠urmă’toarea staţie este Bacă’ul. înainte de a intra în acest municipiu, am traversat râul Bistriţa.

Spre Bacă’u<i></i>


Limitare de vitez㒠pentru că’, deh, mai sunt şi poduri de traversat<i></i>


Pe aici se trecea cu 100 km/h în 2008<i></i>



15:20<i></i>

Acompaniaţi de huruitul constant produs de şinele de cale ferată’, vagoanele se leagă’n㒠în direcţia oraşului Bacă’u. Åži aici, în apropierea staţiei, se prezint㒠câteva curbe cu o raz㒠minim㒠de 350 de metri. Aceast㒠staţie are linii dedicate reviziei de vagoane, are depou de locomotive şi un triaj lung de peste 1 kilometru cu mai mult de 10 linii folosite pentru vagoanele de marfă’. Tot aici merit㒠s㒠menţionez c㒠Bacă’ul reprezint㒠nodul FeRoviaR dintre Magistrala 500 şi linia 509, Bacă’u – Bicaz. Dar despre aceast㒠cale ferat㒠v㒠voi relata mai multe informaţii într-un reportaj viitor.

Ne unduiam spre destinaţia noastr㒠finală’, Bacă’ul<i></i>




înainte de finish<i></i>


O frumoas㒠catedral㒠din Bacă’u: „înă’lţarea Domnului”<i></i>


Curba de la intrarea în Bacă’u dinspre Suceava<i></i>


LDH125-121 aparţinând SARMIS<i></i>



Din Mogoşeşti şi pân㒠în Bacă’u am că’lă’torit timp de 77 de minute cu o vitez㒠medie de 53 de km/h. Åži cum noi doi nu locuiam în Bacă’u, a trebuit s㒠ne cumpă’ră’m bilet pentru întoarcere. Trenul care avea s㒠ne duc㒠la Paşcani a fost Personalul 5421, Adjud – Paşcani, care pleca din Bacă’u la 16:30. Dar pân㒠atunci mult㒠vreme mai avea s㒠treacă’…

Trenul Personal Paşcani - Bacă’u a fost garat pe linia 3<i></i>


Am ajuns la destinaţie! <i></i>



Dar asta nu înainte de a observa c㒠locomotiva electric㒠EA1-827 se cupla, pe linia 3, la trenul cu care tocmai am venit dinspre Paşcani. Uitându-ne în Mersul Trenurilor de Că’lă’tori, putem observa c㒠la 16:32 urma s㒠plece Trenul Personal 5436, Bacă’u – Adjud, de pe linia 3.

EA1-827 se cupla la Trenul Personal Bacă’u – Adjud<i></i>



15:30<i></i>

Gara din Bacă’u (sau „Bakeu”, cum scria pe frontispiciul clă’dirii în 1873) a fost construit㒠sub concesiunea acordat㒠doctorului Bethel Henry Strussberg între 1868 şi 1870. Mai mult, construcţia că’ii ferate Roman – Galaţi este terminat㒠la 27 octombrie 1870, iar Bacă’ul este conectat la Bucureşti în mod oficial. între timp, însă’, relaţiile dintre guvern şi concesionar se rup, iar segmentul de cale ferat㒠Roman – Bacă’u – Tecuci – Galaţi cade sub umbrela STEG (Staats Eissenbahn Gesellschaft), care pune în circulaţie, în mod definitiv, linia amintit㒠la 13 septembrie 1872.<i></i>

Gara Bacă’u, vedere dinspre peron<i></i>


Vedere dinspre oraşâ€¦<i></i>


Åži vă’zut㒠de pe pasarelă’<i></i>


Peroanele... <i></i>



Trenul Rapid 754, Botoşani – Bucureşti Nord, intra în staţia Bacă’u pe linia 2 şi avea ca locomotiv㒠de tracţiune pe EA1-170.

EA1-170 sosea în Bacă’u cu Trenul Rapid Botoşani - Bucureşti Nord<i></i>


Ionuţ a surprins mai bine evenimentul... <i></i>



15:40<i></i>

în imaginile ce urmeaz㒠se poate observa textura peronului finisat cu gresie, iar în fundal un tren mă’rfar manevrat de locomotiva diesel-electric㒠DA-1139.

Un convoi cu vagoane Eacs se derulau, uşor, prin faţa ochilor<i></i>




Iat㒠o locomotiv㒠harnică’<i></i>



15:50<i></i>

în gara din Bacă’u exist㒠o pasarel㒠care conecteaz㒠stră’zile paralele între care este aşezat complexul FeRoviaR cu gara, „triajul” şi cocoaşa de triere. De aici am putut observa de la vederea… vră’biuţei - „bird’s-eye view” - ce se mai întâmpla prin preajma Gă’rii Bacă’u. Din direcţia Nord-Vest venea Trenul Personal 5462, Piatra Neamţ – Bacă’u. Åži nu venea singur, ba chiar era ajutat de locomotiva diesel-electric㒠DA 757.

„Triajul” Bacă’u<i></i>


Spre Bucureşti Nord<i></i>


Vagoane încă’rcate<i></i>


DA-757, venit㒠de la Piatra Neamţ cu un Tren Personal<i></i>


„Arsenalul” Gă’rii din Bacă’u<i></i>



16:00<i></i>

De obicei, ora amiezii înseamn㒠şi ora prânzului, aşa c㒠ală’turi de Ionuţ am dat o rait㒠prin magazinele alimentare din Bacă’u s㒠ne luă’m raţia de iaurt cu pâine (un posibil meniu eficient pentru orice pasionat FeRoviaR). Dar colegul meu a fost mai înfometat de trenuri decât de laptele bă’tut pe care eu îl sorbeam cu nesaţ, aşa c㒠a reuşit s㒠fotografieze Trenul Rapid 751, Bucureşti Nord – Botoşani. Acesta a ajuns cu o întârziere de 30 de minute. Era tras de locomotiva electric㒠EA1-627.

Trenul Rapid Bucureşti Nord – Botoşani<i></i>



16:20<i></i>

Pe linia 3, aşa cum spuneam şi mai devreme, era Trenul Personal Bacă’u – Adjud. Avea în componenţa sa aceleaşi 4 vagoane 26-26 venite la amiaz㒠de la Paşcani. Dinspre triaj, asemenea unei veioze cu lumin㒠galben㒠aprins㒠în miez de noapte, se remarca locomotiva electric㒠EA 40-0254-9 ce aparţinea unui operator FeRoviaR privat. La 16:30 fă’r㒠un minut, staţiona, pe linia 1, Trenul Personal 5421, Adjud – Paşcani. Era al nostru…

Dou㒠surori mai electrizante plecau spre Adjud<i></i>


Åži mai erau şi roşii în obraji<i></i>


O locomotiv㒠electric㒠mai bă’trân㒠(dar mai înţeleaptă’) stă’tea rece cu pantografele coborâte<i></i>


Iat㒠şi locomotiva care avea s㒠ne adopte în trenul ei pân㒠în Paşcani<i></i>



16:30<i></i>

în drumul spre Paşcani, care a durat 96 de minute, am că’lă’torit mai mult pe bancheta compartimentului. Aerul aspirat în coridor şi trezirea de la 6 de dimineaţ㒠au adus oboseala pe chip şi-n mişcă’ri. Oricât de pasionat ai fi dup㒠munte, dup㒠că’lă’toriile cu trenul, dup㒠joc, dup㒠dans sau dup㒠pictură’, simţi nevoia să’-ţi rezervi o pauz㒠de odihnă’. îns㒠aparatul de fotografiat a fă’cut tot cum a vrut el…<i></i>

în drum spre Roman<i></i>




Podurile FeRoviaRe peste Bistriţa<i></i>


Peronul staţiei Galbeni<i></i>


Spre Roman<i></i>


EA-746 CFR Marf㒠venind cu un mă’rfar din Nord<i></i>




Verde spre Roman<i></i>


Aşa se rateaz㒠fotografierea unui tren. Era Personalul Iaşi – Bacă’u<i></i>


în apropiere de Roman, pe M500<i></i>



Ceasul 17:15 ne-a prins în Roman. Pân㒠aici am trecut prin urmă’toarele puncte de oprire, aşezate aici în ordinea apariţiei prin faţa ochilor noştri: Bacă’u, Iteşti Hm., Åžerbeşti Bacă’u hc., Galbeni, Să’cueni Roman Hm., Ram. Trifeşti şi, în cele din urmă’, Roman.

La fel ca atunci când am ajuns în Roman, şi acum, locomotivele EA-444 şi LDH-245 staţionau pe linia 4. Ulterior, la ieşirea din Roman spre Paşcani, am schimbat priviri cu domnii mecanici de pe LDH70-686. Nu departe de locomotiva albastr㒠cu motor de 700 de CP ne-am întâlnit şi cu LDH-456, vă’zut㒠cu câteva ore în urmă’.


17:20<i></i>

în drum spre Paşcani ne-am întâlnit cu Trenul Accelerat 1932/1933, Cluj-Napoca – Galaţi, care, spre surprinderea mea, circula pe M500 şi nu pe M600, cum este trecut în Cartea Mersului Trenurilor.

Spre Paşcani<i></i>


Pă’să’ri pe fundalul Petrotubului<i></i>


O LDE125 stând de veghe în lanul de... porumb<i></i>


EA-663 cu Trenul Accelerat Cluj-Napoca - Galaţi<i></i>



17:40<i></i>

La 8 ore de când am ajuns în Halta Mogoşeşti, am trecut pentru a doua oar㒠prin aceast㒠staţie în ziua de 4 iulie. O staţie pe care am botezat-o, cândva, referire la agonia (din cauza faptului c㒠Tabă’ra Muncel este în apropierea haltei CFR), o staţie pentru care o s㒠scot întotdeauna capul pe fereastra trenului şi o voi saluta cu gândul şi cu sufletul.

O halt㒠pe Magistrala 500<i></i>


Drumul comunal spre Tabă’ra Muncel<i></i>


La revedere, Campionule! <i></i>


în linie dreaptă’, spre Paşcani<i></i>


Iat㒠locomotiva trenului Intercity Suceava Nord - Bucureşti Nord<i></i>



17:50<i></i>

La intrarea în Paşcani se remarc㒠triajul care prevestea c㒠a noastr㒠că’lă’torie avea s㒠fac㒠o pauz㒠în Paşcani, pentru a aştepta alt tren s㒠ne duc㒠mai aproape de casă’, la Dolhasca. încheind socoteala cu Trenul Personal 5421, Bacă’u – Paşcani, amintim totuşi c㒠a parcurs aceast㒠distanţ㒠de 84 de kilometri în 96 de minute, viteza medie fiind de 53 km/h.

Ultima curb㒠înainte de a intra pe tă’râm p㒺că’nean<i></i>


Vagoane de marf㒠in Triajul Paşcani<i></i>




Ramificaţia că’tre Iaşi<i></i>


Vagoane şi multe traverse într-o fabric㒠de profil din Paşcani<i></i>


O locomotiv㒠stră’in㒠în curtea Depoului Paşcani, 98 78 1 141 020<i></i>


BoBica rozalie ce visa la o modernizare<i></i>


EA1-836 aştepta noi ordine pentru a prelua trenuri în Paşcani<i></i>



18:10<i></i>

Vă’zându-ne ajunşi în primitoarea Gar㒠p㒺că’neană’, ne-am aşezat liniştiţi pe o bancă’, de unde am urmă’rit şi am fotografiat activitatea FeRoviaRă’. Trenul nostru spre Dolhasca avea s㒠plece abia dup㒠2 ore (20:10), aşa c㒠v㒠invit s㒠gustaţi din vehiculele FeRoviaRe surprinse.

Venind de la Suceava, Trenul Personal 5506, Suceava Nord – Paşcani, îi atrage atenţia lui Ionuţ şi-l cuprinde în lentilele aparatului de fotografiat. Locomotiva îndatorat㒠cu 63 de kilometri de parcurs feroviar a fost 41-0443-6. Aceasta este imediat decuplat㒠de la vagoane şi se retrage pe linia 1. Dup㒠ce că’lă’torii coboar㒠din vagoanele de că’lă’tori venite de la Suceava, „omul zilei”, adic㒠LDH-363, le manevra în revizie. în fundalul fotografiei cu locomotiva diesel-hidraulică’, se poate observa plecarea Trenului Personal 5405/5402, Iaşi – Mă’r㒺eşti.

EA1-443 cu Trenul Personal Suceava – Paşcani<i></i>


Liniştită’, locomotiva electric㒠îşi tră’gea sufletul pe linia 1<i></i>


LDH-363 ducea vagoanele la cură’ţenie şi odihnă’<i></i>





18:30<i></i>

Cu 5 minute mai devreme, Personalul 6457, Iaşi – Paşcani, sosea în staţie pe linia 5 (în „că’rţi”, trenul apare c㒠soseşte la 18:40). Cea care a tras acest tren a fost locomotiva electric㒠Bo-Bo 43-0073-4. Dup㒠decuplare, mecanicul ei a manevrat-o spre depou. în decor, LDH-363 se cupleaz㒠la cele patru vagoane şi le deplaseaz㒠spre depou.

Trenul Personal Iaşi – Paşcani<i></i>


Garnitura de vagoane etajate TE 126<i></i>



19:10<i></i>

Trenul Personal 5526, Târgu Neamţ – Paşcani, gara pe linia 4. Locomotiva venit㒠de la Târgu Neamţ şi care a stră’bă’tut 31 de kilometri pe una dintre cele mai recente linii ferate construite - Târgu Neamţ – Paşcani - a fost 43-0102-4. Tot aceasta avea s㒠fie şi locomotiva care urma s㒠duc㒠trenul nostru spre Dolhasca, Personalul 5511.

Dinspre Târgu Neamţ, sosea un tren cu că’lă’tori<i></i>



19:20<i></i>

Aşa cum v-am obişnuit şi în povestirile FeRoviaRe anterioare, în jurul orei 19:20 soseau în Gara Paşcani dou㒠automotoare care circulă’, unul spre Bicaz, celă’lalt spre Iaşi. Trenul Accelerat 1955/1958, Iaşi – Bicaz, a oprit pentru câteva minute pe linia 1, aşteptând culoarea verde a semnalului luminos pentru a pleca în direcţia Bacă’u. Trenul era deservit de dou㒠automotoare Desiro, dintre care unul era nr. 2036. Dup㒠numai 3 minute, Acceleratul 10858, Vatra Dornei Bă’i – Iaşi, ajunge şi el în Paşcani. Din/în rama electric㒠Z6300 nr. 1003 venit㒠din Bucovina coborau şi urcau că’lă’tori, urmând ca la 19:22 ambele automotoare s㒠pă’ră’seasc㒠Gara Paşcani.


Să’geţile albastre venite de la Iaşi schimbau direcţia de mers spre Bacă’u – Bicaz<i></i>


Atenţie, soseşte trenul de la Vatra-Dornei! <i></i>


Rame automotoare în Gara Paşcani<i></i>



19:40<i></i>

în aşteptarea Trenului Rapid 651, Bucureşti Nord – Suceava Nord, apă’rea din direcţia Dolhasca un automotor Desiro. Acest tren nu era altul decât Trenul Personal 5532, Fă’lticeni – Paşcani.

Trenul Personal venit de la Fă’lticeni avea de gând o plimbare pân㒠în depou<i></i>



20:00<i></i>

Nici la ora 20 Rapidul de Bucureşti înc㒠nu-şi fă’cea apariţia în Gara Paşcani. Tot din direcţia Suceava, a apă’rut şi Trenul Personal 5508, Suceava Nord – Iaşi. Era tras de locomotiva electric㒠EA1-156. Pe linia 5 venea din direcţia Roman Trenul Personal 5411, Mă’r㒺eşti – Paşcani, având-o-n capul trenului pe locomotiva electric㒠EA1-310.

Trenul Personal Suceava Nord - Iaşi<i></i>


Trenuri de că’lă’tori în Paşcani<i></i>


EA1-310 venit㒠de la Mă’r㒺eşti<i></i>



20:10<i></i>

înfometaţi, somnoroşi şi obosiţi, suntem anunţaţi de la megafon c㒠Trenul Personal 5511, Paşcani – Suceava Nord, avea s㒠plece de pe linia 4 că’tre direcţia Dolhasca. Având trei vagoane de că’lă’tori în spate, BoBica 102 şi-a pornit ventilaţiile, mecanicul a sunat puternic din goarna-i sârbeasc㒠şi mişcarea a cuprins cele 16 osii ale trenului.

Spre Dolhasca, verde! <i></i>


Halta Lunca Siretului<i></i>



20:20<i></i>

Dup㒠Halta Lunca Siretului, trenul nostru intra cu vitez㒠redus㒠pe linia 4 a Gă’rii Lespezi. Åžtiam deja motivul pentru care impiegatul de mişcare a fă’cut manevra aceasta: eliberarea liniei 3 pentru Trenul Rapid 651. Dup㒠numai câteva minute, locomotiva Siemens trâmbiţeaz㒠şi trece mândr㒠cu trenul ei cu vagoane confortabile că’tre Suceava Nord.

Siemens 321 zburda nă’valnic că’tre direcţia Nordului<i></i>


Pă’ră’seam Gara Lespezi... <i></i>




Opream episodic in Halta Probota…<i></i>


...Åži încheiam că’lă’toria FeRoviaR㒠din 4 iulie 2008<i></i>



Cu acestea fiind spuse, aici se termin㒠reportajul FeRoviaR despre că’lă’toria de 236 de kilometri (Fă’lticeni – Dolhasca --- 26 km, Dolhasca – Bacă’u şi retur --- 105 x 2) dintr-o zi frumoas㒠de vară’. Deşi, spre seară’, norii nimbus ne ameninţau cu ploaia, afirm cu tă’rie c㒠ziua a fost una interesantă’. Am surprins mai multe vehicule FeRoviaRe, am vizitat gă’rile din Roman, Bacă’u, Paşcani, Dolhasca şi sper ca fotografiile noastre s㒠v㒠fi plă’cut. Cu aceast㒠ocazie, îi mulţumesc colegului meu, Ionuţ, pentru c㒠a acceptat s㒠m㒠ajut de fotografiile dânsului pentru a crea o imagine cât mai detaliat㒠a cum s-a desf㒺urat o zi sub 27.000 de volţi.<i></i>

Filmul peisajului moldovenesc şi descoperirea timpului de peste 14 ore îl regă’siţi în clipul de mai jos.

http://www.youtube.com/watch?v=04iXT-xT3Sk

Nu în ultimul rând, mulţumim tuturor mecanicilor de locomotivă’, impiegaţilor de mişcare, revizorilor de vagoane, maiştrilor, inginerilor care au în grij㒠infrastructura şi întregul parc de material rulant pe calea ferată’. în loc de epilog, amintesc despre ce scriau C. Botez, Dem. Urm㒠şi Ion Saizu în „Epopeea Feroviar㒠Românească’”:

„Munca la calea ferat㒠are o particularitate pe care nu o au alte forme de activitate: ea nu cunoaşte ră’gaz, dup㒠cum nu cunoaşte popas sângele care circul㒠prin corpul omenesc. în orice secund㒠din zi şi din noapte, pe tot întinsul ţă’rii, indiferent de starea vremii, mii şi mii de ceferişti stau încordaţi la posturile lor, că’ci în fiecare secund㒠se afl㒠trenuri în mişcare, trenuri care au sosit sau care trebuie s㒠plece. Chiar în aceast㒠clipă’, când cititorul st㒠aplecat asupra rândurilor de faţă’, sute de trenuri alearg㒠gră’bite pe reţeaua drumului de fier, transportând oameni şi valori materiale, în timp ce în gă’ri, în triaje sau în depouri pulseaz㒠un alt ritm de viaţ㒠şi de muncă’.”
<i></i>