M300: Un delfin inota in Gara la Predeal [2009]

mishu88 · 24 Iunie 2013

Un delfin pe Valea Prahovei
20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaRă Câmpina ââŹâ Predeal ââŹâ Braşov

Vă mai aduceţi aminte când aţi citit ââŹÂUltima noapte de dragoste, prima noapte de războiââŹÂ, unde ĂËtefan Gheorghidiu participa la fortificarea văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal? în timpul lecturii, îmi notam pe o hartă imprimată tot drumul său de soldat. Iar acolo am identificat şi calea ferată Comarnic ââŹâ Predeal, îmi ziceam: ââŹÂTare frumos trebuie să fie pe aici!ââŹÂ. Pentru prima dată, am văzut şi am mers pe această linie în 2008. Era iarnă, nu puteai scoate capul pe geam, admirai totul din tren.

Ei bine, a venit şi vara lui 2009, când, mi-am luat rucsacul în spinare şi am pornit pe Valea Prahovei până la Braşov, cu Trenul Accelerat 1745, Bucureşti Nord ââŹâ Satu Mare. Am făcut peste 150 de fotografii pe care vi le arăt într-un reportaj dedicat numai şi numai liniei magistrale Câmpina ââŹâ Predeal ââŹâ Braşov. Aceste imagini surprind atât peisajele de deal şi de munte specifice Văii Prahovei, dar şi stadiul lucrărilor de modernizare a acestei căi ferate, incluse în Coridorul IV Pan-European.

Aşadar, dragi cititori, vă invit în continuare la un cocktail fotografic cu restricţii de viteze, cu poduri vechi, pârâuri în cascadă şi mulţi kilometri de linie electrificată pe care circulă, zi de zi, zeci de trenuri, urcând de la Câmpina (435 m) la Predeal (1040 m).

între Breaza şi Comarnic

Trenul colorat accelerat ieşind din staţia Azuga

Locomotive ale GFR la Predeal

08:50

între Bucureşti şi Câmpina am dormitat în vagonul 20-59 cu banchete clasice, dar după kilometrul 92 (distanţa dintre Bucureşti şi Câmpina) am trecut pe coridor şi am stat până la Braşov cu aparatul de fotografiat pe geam. Am admirat tot ce se putea vedea la orizont, am respirat aer curat de munte şi m-am minunat la vederea întregului şirag de vagoane care se unduiau ââŹâ artistic, ai zice ââŹâ în curbele mai largi sau mai strânse de pe traseu.

în apropiere de halta Breaza

Un pod vechi peste râul Prahova între Breaza şi Nistoreşti

între staţiile Breaza şi Nistoreşti

Halta Nistoreşti şi pasarela peste DN1

Trenul Accelerat şi Drumul Naţional 1

ĂËase, şase, vine trenu`!

Trecem din nou Prahova pe la Breaza

Unde a dispărut locomotiva?

Semnal repetitor pe liber la intrare în staţia Breaza Nord

Stâlp de catenară vechi cu o placă de avertizare - restricţie 30 km/h

Depăşirea Trenului Personal 3001 în staţia Breaza Nord

EA1-438 la Trenul Personal 3001, Bucureşti Nord ââŹâ Braşov

Semnale luminoase de ieşire din Staţia Breaza Nord

09 :00

Calea ferată Ploieşti ââŹâ Predeal a fost construită sub conceşiunea Crawley ââŹâ Guilloux. Autorităţilor române li s-a impus construirea unei noi joncţiuni cu Austria şi magistrala Paris ââŹâ Strassburg ââŹâ München ââŹâ Viena ââŹâ Budapesta, faţă de cea existentă prin Burdujeni. Presiuni au fost şi din partea Ungariei, care dorea ca producţia sa industrială proprie să între în inima ĂĹĄării Româneşti. Astfel, la 22 iunie 1875 (Cameră) şi 28 iunie (Senat), s-a votat legea prin care se acorda companiei Crawley Company suma de 42.500.00 lei pentru construcţia a 85 de km. Suma a fost atât de ridicată pentru că s-a impus construcţia de lucrări speciale, zidirea unor poduri puternice, sfredelirea de tunele în stâncă dură, apărărea prin parapete a unor porţiuni de cale ferată şi al ridicării unor diguri pentru a feri terasamentul liniei de loviturile vânjoase ale Prahovei.

Peisaj feroviar între Breaza şi Comarnic

Trenul Accelerat trecea pe podul vechi peste Râul Prahova din Comarnic

Mini-cascade pe Râul Prahova la Comarnic

Vagonul CFR în care am călătorit - 20-59 015

Macara feroviară pe 2 osii

Gara Comarnic

Nivelă optică cu trepied în Gara Comarnic

între Comarnic şi Posada

Indicator de declivitate între Comarnic şi Posada

09:10

Lucrările au început, cu greutate, la 1876. Au fost oprite în 1877 cu prilejul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, iar conceşionarul invoca sume tot mai mari de bani pentru finalizarea lucrărilor. Crawley a fost înlăturat şi a apărut un alt afacerist ââŹâ francezul Guilloux, căruia, la 1 iulie 1878, i s-a aprobat finalizarea lucrărilor liniei de munte prahovene. Astfel, la 1879 s-a realizat joncţiunea cu linia dinspre Braşov. Deşi lucrările au fost realizate de străini, ĂĹĄara Românească i-a avut pe Anghel Saligny şi pe G.I. Duca drept supraveghetori ai lucrărilor. Din punct de vedere financiar, rezultă un cost total de 34,3 milioane lei, întrucât 14 milioane au fost plătite lui Crawley, iar apoi alte 20,3 milioane lei lui Guilloux.

Flori de soc pe Calea ferată Câmpina ââŹâ Predeal

Restricţie de 30 km/h la un pod între Comarnic şi Posada

Pârâul Valea Floreiului curge în cascadă înainte de vărsarea în râul Prahova

Halta Posada

Indicator de declivitate 23 la mie/200m între Posada şi Valea Largă

Peisaj rustic văzut din tren la Posada

Trenul şerpuieşte şi urcă 21 la mie pe 500 de metri

Semnal luminos repetitor ce repetă un semnal luminos de parcurs

Relief de deal înalt la Valea Largă

Trenul traversează Râul Prahova în bucla meandrată de la Valea Largă

Pasaj peste calea ferată

Trenul înaintează spre staţia Valea Largă

Semnal luminos de intrare în Staţia Valea Largă

09:20

între Valea Largă şi Buşteni, trenul circula pe firul II, aşadar se poate observa starea liniei şi construcţiile realizate peste pârâurile care se varsă în râul Prahova .

Limitare de viteză la 50 km/h la intrare în Staţia Valea Largă

întâlnire cu Trenul Internaţional EuroNight 374, Budapesta - Bucureşti Nord

Gara Valea Largă

Trenul Accelerat ieşea din staţia Valea Largă

Semnale luminoase de ieşire din staţia Valea Largă

Primul pod peste Râul Prahova de la Valea Largă

Al doilea pod peste Râul Prahova de la Valea Largă

între Valea Largă şi Sinaia, declivitate de 21 la mie pe o distanţă de 250 de metri

Podul feroviar în curbă peste râul Izvorul, de-a lungul căruia curge Cascada Vânturiş

în apropiere de staţia Sinaia Sud

Lac de acumulare pe Râul Prahova la Sinaia

Se lucra intens la cartografierea căii ferate

Semnal prevestitor la intrare în Staţia Sinaia

Din nou, pod peste Prahova

Privind din tren spre Jepii Mari

Privind în lungul liniei

Trenul Accelerat intra în staţia Sinaia

Utilaje de construcţie şi amenajare a căii ferate

Un Delfin în Gara Sinaia. Oare se poate aşa ceva?

Trenul Accelerat de Satu Mare intra în Gara Sinaia

09:30

Electrificarea liniei Bucureşti ââŹâ Braşov a făcut parte din planul de electrificare a ţării, aprobat în 26 octombrie 1950 de Comitetul Central al partidului. S-a decis ca prima linie electrificată să fie Bucureşti ââŹâ Braşov din următoarele considerente: traficul cel mai intens de pe reţeaua CFR, creşterea forţei de tracţiune şi sporirea vitezei de circulaţie. A fost ales sistemul curentului alternativ monofazat de 50 Hz, cu tensiune de 25 kV. Documentaţia necesară realizării acestei lucrări de amploare a fost întocmită de specialişti sovietici. Tronsonul Braşov ââŹâ Predeal a fost terminat în august 1963 şi a fost dat în exploatare în 9 decembrie 1965. La 16 februarie 1969 avea să fie inaugurată oficial electrificarea întregii magistrale feroviare duble Braşov ââŹâ Bucureşti, în lungime de 170 km.

Liniile staţiei Sinaia

Trenul Personal 3024, Braşov ââŹâ Ploieşti Sud, părăsea staţia Sinaia

Oare ce categorie este necesară pentru conducerea acestei drezine cu două remorci?

Un pod de piatră peste Râul Prahova

Vechi pod feroviar peste Râul Prahova la ieşirea din Sinaia spre Buşteni

O pată de albastru într-un ocean de verde

09:40

Valea Jepilor Mari şi Mici, una mai grea decât alta la coborât şi la urcat, se întrezărea ademenitor în apropierea staţiei Buşteni. Zecile de trasee turistice care pot fi parcurse aici invită la aventuri şi întâlnire cu natura, modalităţi de evadare din stresul şi monotonul cotidian. O rezervare pentru trenul de dimineaţă spre Buşteni, Azuga sau Sinaia şi toate cele necesare parcurgerii cărărilor de munte pot transforma un sfârşit de săptămână într-un album de amintiri de neuitat!

Jepii Mici văzuţi din tren

între Sinaia şi halta Poiana ĂĹĄapului

Un podeţ dezmembrat pe firul I

Tren în natură

Sediul Centrului montan de Jandarmi ââŹâ Sinaia

Casa Memorială George Enescu din Sinaia

Pod feroviar sub acoperire în apropiere de halta Poiana ĂĹĄapului

Canton CFR dat spre folosinţă rezidenţială

între Sinaia şi Poiana Tapului, stâlp de catenară tip metalic

Trecere la nivel cu calea ferată cu strada Saelelor din Poiana ĂĹĄapului

Restricţie de 30 km/h la podul peste Prahova

Structură de schele pe podul feroviar

Pod feroviar în construcţie pe Magistrala 300 între Câmpina şi Predeal

Limitare de 50 km/h la intrarea din staţia Poiana Tapului

Peronul neîngrijit al staţiei Poiana ĂĹĄapului

Semnal luminos prevestitor la intrare în staţia Buşteni

Trecere la nivel cu calea ferată a străzii Splaiul Zamorei

Protejarea prin acoperire cu material izolant a unui podeţ de cale ferată

Curbă strânsă la intrare în staţia Buşteni

Spre Buşteni

Staţie de transformare - coborâre a curentului electric

Pasaj denivelat cu strada Pescăriei

Pasarela pe unde circulau muncitorii de la Fabrica de Hârtie Buşteni

09:50

Fotografiile încearcă, pe cât de puţin reuşesc, să aducă în faţa dumneavoastră oceanul de verde şi de aer curat care inundă toată valea Prahovei. Poate că mulţi dintre noi am prins carambolul care se formează pe DN1, aşa că alăturarea cuvintelor ââŹÂtraficââŹÂ, ââŹÂvalea PrahoveiââŹÂ, ââŹÂweek-endââŹÂ aduc în mintea noastră stresul şi timpul pierdut pentru a traversa această zonă. Dar alegând trenul, ne putem bucura de confort, siguranţă şi economie. Acum CFR Călători are tot felul de oferte de călătorie care se potrivesc din ce în ce mai mult cu dorinţele noastre.

Cartierul Zamora şi Trenul Accelerat care intra în staţia Buşteni

Linii ferate vechi demontate

Staţia Buşteni

Peron aflat în construcţie la Buşteni

Trenul Accelerat iese din Staţia Buşteni

Grămezi de balastru gata de folosit ca infrastructură pentru noua cale ferată

Lăsam în urmă Jepii Mici şi Mari

Trenul ieşea pe abătută din staţia Busteni

Trenul urca 19 la mie pe o distanţă de 807 metri

Spitalul de ortopedie între Azuga şi Buşteni

Conifere şi foioase în apropiere de Azuga

Drumul Naţional 1 între Azuga şi Buşteni

10:00

La Azuga, liniile erau în paragină, iarba creştea până peste ciuperca şinei. Aici, râul Prahova este, de fapt, un pârâiaş de nici 1 metru lăţime, iar apa sa cristalină lucea în bătaia Soarelui.

Pod feroviar peste Prahova

Azuga

O magazie în staţia Azuga

Staţia Azuga şi liniile ei

întâlnire cu Trenul Rapid 826, Sibiu ââŹâ Bucureşti

Trenul colorat accelerat ieşind din staţia Azuga

Semnale luminoase de ieşire din staţia Azuga

Râul Prahova la Azuga

Albia râului Prahova

Vagon albastru vs. Jepii Bucegilor

Limitare de viteză de 30 km/h între Azuga şi Predeal

Lunca îngustă a râului Prahova

10:10

Presa vremii scria, la momentul inaugurării electrificării liniei Braşov ââŹâ Predeal ââŹâ Câmpina: ââŹÂMitul Predeal a fost învins. Locomotivele nu mai gâfâie urcând muntele, spre cel mai înalt punct al căilor ferate româneââŹÂ. Pe drept vorbind, un tren de 50 de vagoane a 10 tone, remorcate de trei-patru locomotive cu aburi, parcurgea distanţa Braşov ââŹâ Predeal în 80 de minute, în timp ce cu două locomotive electrice, timpul de mers se scurta la jumătate. Lucrările de performanţă executate aici au fost apreciate drept cele mai remarcabile pe care românii le-au realizat în domeniul căilor ferate, de la construcţia marelui pod al lui Saligny de la Cernavodă.

în drum spre Predeal

Conifere printre foioase sau foioase printre conifere?

Rulota muncitorilor de la calea ferată Câmpina ââŹâ Predeal

Limitare de 50 km/h la curba de la intrare în Predeal

Staţie de transformare a curentului electric în Predeal

Trenul urca 19 metri pe o distanţă de 155 de metri

Locomotiva Softrans 783 pe linia parelelă din Predeal

91 53 0 470 783-7

10:20

Chiar şi aşa, trebuie amintit faptul că România era, încă, departe de realizăriile vest-europene. în timp ce România avea electrificată doar o porţiune de 177 de km (1,8 % din reţeaua de cale ferată), în Elveţia erau electrificaţi 3087 de km (99,8 % din reţea), Suedia ââŹâ 6963 de km (60%), Norvegia ââŹâ 2269 de km (53,5 %) etc.

Intrare în Staţia Predeal

Traverse puse pe şine la Predeal

EA-482, o locomotivă a CFR Călători, la un tren al Grupului Feroviar Român

Marfar cu benzină la Predeal

Locomotive ale GFR la Predeal

S-a terminat cu urcuşul... iar după ce am admirat trenurile de marfă din Predeal, ne lăsam în voia gravitaţiei, mecanicul de locomotivă având totuşi grijă de coborârarea trenului pe pantă.

Limitare de viteză de 60 km/h la ieşire din Predeal spre Braşov

între Predeal şi Timişu de Sus

10:30

Cu timpul, capacitatea de transport a liniei Câmpina ââŹâ Braşov ajunsese la limită. La 1931 şi 1935, s-au organizat două licitaţii de electrificare a acestei linii, însă tunelele executate necorespunzător necesitau o refacţie completă. Pentru a rezolva problema electrificării şi a sporirii traficului, Direcţiunea Generală CFR a decis în 1939 dublarea liniei între Câmpina şi Braşov. S-a urmărit ca noile tunele să fie construite astfel încât să nu se depăşească rezistenţa de 30 kg/t impusă de curbă şi de declivitatea severă a liniei. în timpul construcţiei tunelelor, s-au întâlnit pungi de gaz metan, care au îngreunat avansarea lucrărilor. Trebuia să se asigure o ventilaţie foarte puternică. Pentru construcţia celor două tunele, în lungime de 128 m, respectiv de 952 m, au necesitat 370 de zile de lucru.

Coboram laolaltă cu DN1 şi Râul Timiş

Picnic la munte, pe malul râului

Coboram periculos spre Braşov

mishu88 · 24 Iunie 2013

Erau curbe atât de largi, încât nu reuşeai să vezi locomotiva trenului, pentru că aceasta era ascunsă după vegetaţie. Linia ferată care nu era sudată îţi permitea să auzi cele mai frumoase sunete de joante din România. Scârţâitul osiilor pe şinele în curbe, era, de asemenea, parte din partitura feroviară muzicală aferentă coborârii Predealului.

Vreau să văd locomotiva! Unde este locomotiva?

Drumuri meandrate

ĂËarpe roş-albastru, du-mă du-mă spre Braşov!

Lăsam munţii în spate

Suntem la 140 km depărtare de Bucureşti

Execuţia lucrărilor de dublare a celor două tunele a fost făcută de Inspecţia II Ls Predeal, la conducerea căreia a fost inginerul Mihai Iordănescu. Inaugurarea tunelelor s-a făcut în ziua de 26 august 1940. O telegramă din acea vremea spunea: ââŹÂDin Predeal la Timişul de Sus, trenul circulând pe linia nouă, nu va depăşi 20 km/h. De la Predeal, trenul trebuie să fie însoţit de către un domn inginer care va lua loc pe locomotivăââŹÂ.

http://www.youtube.com/watch?v=qjxnW094Rro

10:40

Relieful muntos aproape că a dispărut, dar totuşi se mai evidenţiau câteva dealuri abrupte la intrare în Braşov. Călătoria se apropia de sfârşit, rămânând în minte roca, brazii şi vârfurile munţilor prin care tocmai ne-am strecurat.

Ne apropiem de Braşov

Un tren lung lung luuung

Luam o pauză de la coborât

Bine a... am venit în Braşov!

Am zis că nu mai privesc în urmă, darââŹÂŚ

Ne privim în oglindă... arătăm bine?

Vedere spre Munţii Piatra Mare, Rezervaţia Bunloc şi Săcele

Intram în peisaj urban, sub podul DN1

Canton din staţia Dârste

Vagoane cisternă ale Unifertrans în Dârste

Locomotiva UniferTrans LDE 60-1255-3

Tren de marfă

Ieşeam din Staţia Dârste

La ieşirea din Dârse am avut surpriza plăcută să ne întâlnim cu un mărfar GFR care era în mişcare. Momentul a fost filmat şi vă este redat în cele 30 de secunde de mai jos:

http://www.youtube.com/watch?v=NGyRko5u4RE

Liniile din Revizia de Vagoane Braşov

Cuplul etajat 26-17 no. 45

Intrare în Revizia de Vagoane CFR Braşov

Turn de apă din apropierea Gării Braşov

10:50

Staţia Braşov a fost construită în anul 1873, când s-a dat în exploatare porţiunea de linie Sighişoara ââŹâ Braşov. De-a lungul timpului, capacitatea de transport a fost mult prea mare pentru planurile iniţiale ale gării construite în secolul XIX. Noua staţie din Braşov a fost dată în folosinţă la 19 august 1962, când primul tren de călători a fost primit în noua gară.

Am intrat în Gara Braşov

Locomotiva diesel-hidraulică de 1250 de cai putere, 80-0054-9

Gara Braşov

Terminând călătoria de 3 ore şi 7 minute pe cei 166 de kilometri dintre Bucureşti şi Braşov, m-am dat jos cu regret din tren şi m-am dus mai departe spre Poiana Braşov şi Vârful Postăvaru.

Sper ca informaţiile prezentate anterior să vă fi răspuns la întrebările pe care le aveaţi cu privire la istoricul liniei şi totodată să responsabilizeze şi conştientizeze opinia publică despre... acest tronson de cale ferată. Oare câţi dintre miile de călători care circulă cu trenurile pe Valea Prahovei îşi dau seama de sacrificiile financiare şi sociale care s-au făcut pentru construcţia lui? M-aş bucura mult să ştiu că dumneavoastră sunteţi unul dintre ei!

mishu88 · 15 Noiembrie 2013

Pentru a nu mai face un alt topic despre M300: De la Predeal la Braşov, redau în continuare câteva fotografii de pe acest frumos traseu.

Excursie cu trenul pe Valea Timişului, de la Predeal la Braşov

Coboram agale cu Trenul Personal Bucureşti Nord ââŹâ Braşov de-a lungul Văii Timişului într-un traseu de 26 de km. De la peste 1000 de metri cât este altitudinea în staţia Predeal, trenul coboară pe la Tunelul Mare, Timişu de Sus, Timişu de Jos, Dîrste şi ajunge la 625 de metri în Depresiunea Braşovului.

Ceea ce a fost interesant parcurgând cei 26 de km a fost sunetul roţilor de tren care tresăreau cu muzicalitate peste joantele parcă dinadins lăsate descoperite. Acest tronson de cale ferată a fost construit de austro-ungari spre sfârşitul secolului XIX, cele mai interesante elemente de construcţie feroviară fiind Tunelul Mare (937 de metri lungime) şi Tunelul Mic (104 de metri lungime). Peisajele care se observă coborând Valea Timişului sunt redate în faţa dvs. prin fotografiile realizate cu aparatul foto: Canon A 550.

Coborând pe Valea Timişului între Predeal şi Braşov

Una dintre cele mai îngrijite locomotive electrice din România ââŹâ EA1-199

11:00

în trecut, Predealul era piatră de hotar între Regatul Ungariei şi Principatele Române. Cel mai bine vă puteţi face o imagine la ceea ce însemna această ââŹÂseparaţieââŹÂ în romanul ââŹÂUltima noapte de dragoste, întâia noapte de războiââŹÂ de Camil Petrescu.

Centru comercial modern în Predeal

Ieşire din Predeal spre Braşov

între Predeal şi Tunelul Mare

în zare, Muntele Postăvaru

în curba de dinainte de Tunelul Mic

Intrare în Tunelul Mic

18 metri urcare pe o distanţă de 155 m

Coborâre spre Tunelul Mare

Intrare în Tunelele Mari

în următorii 78 de metri, declivitate de 25 la mie

Tunelul Mare de la Predeal

în Tunelul Mare

Ieşire din Tunelul Mare

Trenul Personal trecând prin punct oprire Tunelul Mare

Pancarda de la P.O. Tunelul Mare

între Tunelul Mare şi Timişul de Sus

11:10

Simţi într-adevăr că mergi cu trenul pe porţiunea aceasta de cale ferată. Auzi ââŹÂtaga-tangââŹÂ-ul la fiecare 5 secunde, se înşiră prăpăstii în faţa ta, vezi pădurea în elementul ei cu copaci căzuţi, torente neîndiguite, natură virginăââŹÂŚ

Prin curbele meandrate ale căii ferate Predeal ââŹâ Braşov

Spre Timişul de Sus, tot la vale

Se vede locomotiva!

Succesiune de curbe pe calea ferată

ĂËi am trecut peste un pod

Echipa de mentenanţă a liniilor, aflată pe teren

Casa aflată lângă calea ferată

între Tunelu Mare şi Timişul de Jos

Curbe şi contracurbe

Coboram tot mai puternic

Nu aveam mai mult de 60 km/h, dar senzaţia era superbă

Curbă înainte de intrare în Timişul de Sus

Staţia Timişul de Sus

Gara Timişul de Sus

Peronul staţiei Timişul de Sus

Semnale luminoase de ieşire din Timişul de Sus

Spre Timişul de Jos

Prin curbe şi la marginea pădurii

Un şarpe-albastru

Curbe şi contra-curbe pe Valea Timişului

Câţiva kilometri până la Timişul de Jos

Se coboară brusc

11:20

între Timişul de Sus şi Timişul de Jos, terenul devine accesibil, formele de relief prin care este construită calea ferată devin mai domoale, lăsând în urmă conturul munţilor falnici.

Perete de stâncă vis-a-vis de calea ferată

Un canton CFR cu antenă satelit

Poeniţa de la Timişul de Jos

Atenţie, se lucrează la calea ferată

1000 de metri până la Timişul de Jos

Curbă la dreapta înainte de intrare în Timişul de Jos

Semnal luminos de avertizare pericole trecere la nivel cu calea ferată

Peronul Staţiei Timişul de Jos

Poliţia face legea pe DN 1

Trecere la nivel cu calea ferată de la Timişul de Jos

Turişti coborând în staţie

Curbă periculoasă rutieră, curbă frumoasă feroviară

România văzută cu trenul

Ziduri de piatră din Munţii Postăvaru

Să pornim spre Braşov

Alte cantoane CFR

între Timişul de Jos şi Dârste

în linie dreaptă spre Dârste

Sediul companiei Pantex

Curbă înainte de staţia Dârste

Intrăm în zona metropolitană Braşov

Sediul fabricii de bere Ciucaş

Peroanele staţiei Dârste

Gara Dârste

11:30

Ieşire din Gara Dârste

In linie dreaptă spre Braşov

Pasajul de la Zizin Braşov

Semnal luminos prevestitor suspendat la intrare în Braşov

75 km/h pentru curba de dinainte de Braşov

Curba largă cu raza de 350 de metri

Iarba verde de Braşov

Locomotiva electrică 41-0030-1 stând la capul X din Braşov

Liniile staţiei Braşov

ĂËi-am ajuns în Braşov!!

Trenul Personal 3502, Teiuş - Braşov, cu locomotiva EA-540

11:40

Am profitat de câteva momente petrecute în Gara Braşov şi am făcut câteva fotografii trenurilor de aici.

Tren privat Regiotrans pe ruta Braşov ââŹâ Zărneşti

Locomotiva EA 41-0294-3 fabricată în 1974

Electroputere Craiova - România, Licenţă ASEA Suedia 1974

Trenul Personal 3004, Braşov ââŹâ Bucureşti Nord cu 41-0210-9

Locomotiva cu aburi expusă în faţa gării Braşov, 150.1114

11:50

Se observă contrastul supărător dintre un cuplu de vagoane etajate 16-17 şi 26-17 care încă mai circulă ca trenuri personale şi vagoanele moderne de la Trenul Internaţional Viena ââŹâ Bucureşti. Cu aceste fotografii se încheie şi fotoreportajul feroviar dedicat traseului Bucureşti ââŹâ Ploieşti ââŹâ Predeal ââŹâ Braşov.

Vă mulţumesc pentru vizionare!

Locomotiva electrică 41-0105-1

Cuplul etajat 65a în Braşov

Vagon 16-17 257 la un tren personal din Braşov

Locomotiva EA1 41-0199-4 la Trenul International 347, Viena ââŹâ Bucureşti

SorinSerban · 18 Noiembrie 2013

Buna Mihai
Am citit notele tale de calatorie. Frumos. Felicitari de asemenea pentru blog (jurnalul tau pe internet) si pozele de acolo. Am votat si poza de concurs.

mishu88 · 26 Noiembrie 2013

Bună ziua, domnule Sorin ĂËerban! Vă mulţumesc pentru urmărire şi cuvintele dumneavoastră! Toate cele bune şi sănătate.

M300: Un delfin inota in Gara la Predeal [2009]

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

mishu88

Well-Known Member

SorinSerban

New Member

mishu88

Well-Known Member

We value your privacy