Locomotive Guetzold

[mpursu]

Salută’ri tuturor! Mi-am amintit zilele trecute de Guetzold, firma producă’toare a venerabilei bunicuţe BR64 din colecţia mea, deci am intrat pe website-ul respectiv. Am avut o mare surpriz㒠pe

You do not have permission to view link please Autentificare or Înregistrare

, unde am gă’sit versiunile H0 ale locomotivelor 03.1010 (cu care m-am plimbat în realitate la Budapesta) şi 58.3027

Dac㒠am interpretat eu corect prospectele şi listele de piese ale acestor locomotive, ambele par s㒠fie corect realizate, dar aş dori s㒠ştiu mai multe despre ele. Are cineva în colecţii aceste locomotive? Dac㒠DA, atunci îi invit pe fericiţii posesori s㒠le prezinte, cu cât mai multe poze & detalii.

 

[nelutu]

Salut,

Ca o mica paranteza: dar nu erau in faliment?

 

[Horia_Radulescu]

Buna,

Firma Gützold a fost vanduta cu succes unui investitor in urma cu cateva luni.

Mircea, sunt off topic insa profit ca te-am prins aici ca sa-ti pun o intrebare, tu care esti pasionat de sisteme de distributie ale locomotivelor cu abur. Uite-te un pic la aceasta fotografie:

(Foto: Carl Bellingrodt)

Spune-mi si mie, dupa parerea ta, cum arata distributia acestei locomotive si daca lipsesc parti din ea.

 

[dimitrov]

Mircea...la poza lui Horia se umbl㒠cu......."dedesubturi"..... şi...cotite......? ......
P..S.. Horia, şi la tine poza nu se deschide (pentru studiu) !!

 

[Horia_Radulescu]

Nu mai influenta omul si lasa-l sa raspunda ca dupa aia o sa zica saracul ca e o intrebare capcana si ca vrem sa-l inducem in eroare...

 

[mpursu]

Simpatic ca totdeauna, Horia

Nu cunosc locomotiva, deci nu m㒠pronunţ. Totuşi, este posibil ca ea s㒠aib㒠în interior cilindrii, bielele motoare şi distribuţia, ceea ce se întâlneşte destul de frecvent la unele locomotive cu abur din vremuri trecute. La fel de bine se poate ca poza (minuscul㒠şi fă’r㒠bibliografie) s㒠reprezinte locomotiva în timpul unor reparaţii, când roţile & mecanismele originale pot fi temporar înlocuite cu altele de schimb etc.ş.a.m.d.
De curiozitate, am că’utat pe net numele "Lankowitz" şi... am gă’sit

You do not have permission to view link please Autentificare or Înregistrare

, din Austria.
Acum putem reveni la locomotivele Guetzold?

 

[victorian]

Salut Mircea, intr-adevar, Horia nu a specificat sursa, dar cred ca poza provine de la o vanzare de pe Ebay. Nu arata locomotiva in reparatie, ci asa cum era ea in mod normal. Intr-adevar, e foarte posibil ca locomotiva sa fie denumita astfel dupa cunoscutul orasel Maria Lankowitz din Styria, Austria.

Ce ar mai fi de spus este ca primele locomotive din Austria au fost in general facute de englezi, unul dintre inginerii renumiti in materie fiind John Haswell, care de altfel a si trait cea mai mare parte a vietii sale in Austria.

Asadar, modul de gandire britanic si-a pus amprenta in mod temeinic asupra cailor ferate ca si asupra multor locomotive austriece. Traficul in Austria se face "pe stanga" dupa model britanic, iar capacul cutiei de fum la locomotivele austriece era de regula realizat din doua bucati la fel ca si la locomotivele englezesti. De aceea nu-i de mirare ca, daca te uiti cu atentie vei vedea ca locomotiva din poza este un tipic "pannier tank" britanic cu doua osii cuplate si nu se vede nici un cilindru exterior, ceea ce inseamna ca are tractiunea si distributia interioara! Si acum.. inapoi la locomotivele Guetzold!

 

[Horia_Radulescu]

Buna baieti,

Cum nimeni nu se ingramadeste pe tema Gützold, hai sa mai zabovim putin pe venerabila locomotiva cu numarul 270.

De fapt au fost doua, numerele Südbahn / Deli.V. 270 si 271, cu numele "Lankowitz" si "Rosenthal", construite in 1870 si nu sunt chiar asa de "pannier tank" britanice, ci locomotive de mina pentru minele de carbune din Steyermark, la sud de Graz. Au trecut si pe la Südbahn (ca serie 14a, apoi 14, impreuna cu cele mai diferite locomotive de mina si industriale), si pe la Graz Köflacher Bahn, ba chiar 270 a ajuns si la DRB dupa Anschluss ca BR 98.79 cu numarul - evident - 98 7901. Desi amarata de locomotiva fusese declarata monument tehnic in 1936, a avut nenorocul sa fie considerata prada de razboi (Trofeja) de catre sovietici si a fost casata impreuna cu multe alte locomotive austriece marcate "T" pe 01.08.1952 in Viena.

Acolo unde Dorin are perfecta dreptate (si asta era capcana pentru Mircea, pe care a evitat-o dandu-se "necunoscator" ), locomotivele (construite de Sigl sub numerele 1051 si 1052 / 1870) au avut intr-adevar distributia interna, cu doi cilindri egali de 265mm de diametru si cursa de 500mm. "Jucariile" cantareau totusi 22,5t si "stiau" sa fuga cu respectabila viteza de 35 km/h, ceea-ce la GKB era viteza standard pentru trenuri de marfa si calatori.

Evident, poza lui Bellingrodt o prezinta pe 270 completa, fara nici o piesa lipsa si fotografia dateaza din 1940. Acum trebuie spus ca e vorba de o gluma cunoscuta intre pasionati, si multi cad in capcana si raspund ca "asa ceva nu a existat". E drept ca am fost "bland" cu Mircea, i-am aratat poza lui Bellingrodt si nu faimoasa schita a lui Franz Honner din anii 1920:

You do not have permission to view link please Autentificare or Înregistrare

(albumul de schite Franz Honner, publicat pe internet

You do not have permission to view link please Autentificare or Înregistrare

)

 

[victorian]

Salut Horia, merci frumos pentru lectia de istorie si pentru link-ul cu desenele acelea minunate ale locomotivelor Suedbahn! Ai dreptate, nu este un pannier tank, este un side tank, (adica sunt doua tancuri separate de apa, alaturate cazanului) dar in rest ramane valabila povestea cu influenta britanica asupra locomotivelor austriece, vizibila de altfel si in aranjamentul locomotivei respective. Pacat ca rusii nu prea le au cu monumentele tehnice... de fapt, in perioada aceea multe lucruri minunate s-au pierdut prosteste. Chiar si dupa razboi, prin anii '60 s-a mai intamplat asta, daca stam sa ne gandim la felul cum si-au demolat englezii singuri arcul triumfal de la gara Euston.

 

[Horia_Radulescu]

Buna Dorin,

Pacat ca rusii nu prea le au cu monumentele tehnice... de fapt, in perioada aceea multe lucruri minunate s-au pierdut prosteste.

Oh, insa nu au casat-o rusii, ci conducerea ÖBB. Rusii doar au pus-o pe lista de locomotive de captura care puteau fi transportate in directia rasaritului in orice moment si din acea clipa casarea ei de catre administratia de cale ferata proprietara de drept nu a mai fost decat o chestiune de timp. Ceea-ce nu mai este decat un maldar de fiare vechi nu se poate transporta in Est...

Aceeasi soarta au avut-o sute de locomotive, unele intacte 100% si de mare valoare istorica ce au avut "nenorocul" sa se gaseasca in zona de ocupatie sovietica din Austria si sa poarte acel neferict "T" pe ele. Din pacate nici valoarea istorica si nici unicitatea unora dintre ele nu au jucat nici un rol, ci doar tonajul pe hartie ca fiare vechi. In anumite cazuri s-au facut si schimburi in care sovieticii au acceptat sa scoata de pe lista locomotive marcate "T" insa in stare proasta (defecte, avariate in accidente sau prin actiuni de razboi) care insa puteau folosi la ÖBB pentru ca faceau parte din serii mari si "aveau viitor" in schimbul contravalorii lor in metal vechi, in general modele unice, rare si de neinlocuit insa tocmai prin aceasta neinteresante pentru ÖBB care avea nevoie de locomotive care sa circule si nu de piese de muzeu pe care uitasera sa le caseze mai inainte.

In Austria ca si in celelalte tari ocupate sovietcii au fost pragmatici, mult mai pragmatici decat ne place noua sa ne imaginam azi. Iar treaba cu casarile s-a practicat cum bine zici peste tot - la BLS cu o decada sau doua mai tarziu ultimele locomotive cu abur si nave cu zbaturi in stare de muzeu, unele centenare, s-au dus la flacara aparatului de sudura sub presiune si prin propriile mijloace. Erau perfecte, insa reprezentau trecutul si Bern-Lötschberg-Simplon trebuia sa se afirme ca o cale ferata moderna si dinamica. Gustul pentru "traditie" nu a venit decat cu inca o decada mai tarziu, cand nu prea mai era nimic de salvat si dintr-o data o "banala" Ae 6/8 din seria a doua parea ceva demn de muzeu.

 

[mpursu]

Tocmai am remarcat c㒠şi aici era început un subiect pe aceeaşi temă’

întrebare că’tre administratori: putem contopi aceste dou㒠subiecte sub acelaşi titlu?