Gara Comana

aquino

Active Member
Trenulist
27 Martie 2008
182
1
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
daca tot am fost la Gradistea am zis sa fac o vizita si la Comana.

podul feroviar peste Neajlov si Manastirea Comana:


Gara Comana:


Anexe:





Imagini de asamblu:



Vine si trenul de la Gradistea:

 

Horia_Radulescu

Consilier tehnic
Super Moderator
Trenulist
14 Februarie 2008
6.059
1.026
Mulhouse, Alsacia
LOCATION
Mulhouse, Alsacia
buna,

aceasta a fost prima gara CFR pe care am cunoscut-o mai indeaproape si aici am si fotografiat primele mele trenuri, cand aveam 10-12 ani ;)

bunicul meu avea o casa de vacanta aici, se pare ca in ultimii ani cetatenii din comuna Comana au denumit strada dupa numele sau... :)

ceea-ce nu se mai stie prea bine in ziua de azi este ca in spatele infatisarii de "anii 1960" a cladirii de pasageri a garii se ascunde cea originala din 1869, puternic modificata. din cate imi amintesc, castelul de apa este si el la fel de vechi si poarta undeva placuta fabricantului englez al rezervorului.

ma intreb cate trenuri mai ajung azi pe acolo... :roll:
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.963
47
Horia_Radulescu a spus:
buna,

ceea-ce nu se mai stie prea bine in ziua de azi este ca in spatele infatisarii de "anii 1960" a cladirii de pasageri a garii se ascunde cea originala din 1869, puternic modificata. din cate imi amintesc, castelul de apa este si el la fel de vechi si poarta undeva placuta fabricantului englez al rezervorului.

ma intreb cate trenuri mai ajung azi pe acolo... :roll:
Ma miram eu ca ar fi fost posibil ca la centralizare sa fi montat si ceasul vechi in cladire.

Privind modul in care e pastrat ceasul ne putem gindi ce soarta a avut placuta fabricantului.

Off topic as putea spune ca despre arhitectura CFR s-ar putea scrie o teza.Facind o comparatie intre arhitectura cladirilor pe diverse linii.

Un lucru bun este totusi prezenta vagoanelor de marfa, ceea ce inseamna ca statia nu este ,,moarta" si implicit prada devoratorilor iar mersul trenurilor este pe pagina statiei Gradistea.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Aquino,

Iti multumesc frumos la randul meu pentru superbele poze din Comana. E o adevarata incursiune in istorie.

Poate ca impreuna cu Horia, care este legat sufleteste de aceasta statie, am reusi sa reconstituim imaginea initiala a cladirii, asa cum arata ea in 1869 la deschiderea liniei Bucuresti-Giurgiu. Ce zici, Horia?

Nu in ultimul rand, am fost placut impresionat de imaginile care documenteaza acel interesant turn de apa pe plan patrat, despre care pot sa-ti spun cu certitudine ca este specific englezesc.

Eu n-am mai vazut decat un singur alt asemenea exemplu in Romania, si anume tot in pozele tale din gara Giurgiu. Dar am banuiala (deocamdata nu este decat banuiala, dar sper sa am in curand si certitudini) ca turnuri de apa asemanatoare existau si pe traseul caii ferate Cernavoda-Constanta.
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Buna Victorian,

amarata asta de gara are multa istorie de epoca 1 CFR in ea.
Nici nu stiu de unde sa incep...

In primul rand daca vei cauta sa vezi statia pe Google Earth vei vedea ca toate cladirile sunt aliniate intr-un usor arc de cerc. Linia in original, ca si astazi, facea un S pentru a se inscrie pe podul peste Neajlov, DAR...statia Comana a fost initial construita in cel mai pur stil englezesc, cladirea statiei de calatori, castelul de apa si magazia (observa te rog acelasi desen cu cel de la Filaret) erau asezate intre linii !
Pana la Comana, atat dinspre Giurgiu cat si dinspre Filaret, linia era simpla. Comana fiind la jumatatea distantei a devenit locul unde "faceau cruce" cele doua trenuri care plecau simultan, unul din Giurgiu, celalalt din Filaret.
Statia avea doua peroane si cladirea era initial in mijloc. Este singura statie de acest fel care stiu sa fi fost construita in Vechiul Regat. Se poate sa mai fi fost vreuna si pe liniile dobrogene, dar pana acum nu am identificat un alt exemplu de acest fel.

Castelul de apa:

au fost initial trei, identice. Unul la Filaret, unul la Giurgiu (exista si astazi) si evident unul la jumatatea drumului la Comana. Pot sa-ti confirm acum ca ultimele doua, care inca mai sunt in picioare, sunt cele originale din 1869 !
Da, rezervoarele sunt si ele originale, asamblate din elemente nituite.

Pacata ca nu mai sunt si coloanele de apa....

Ceasul:

ce vedeti voi in poza nu mai e demult ceasul ci doar cadranul exterior pastrat in zidarie. Am mai scris despre ceasurile Paul Garnier. Au fost aduse in majoritatea garilor din Romania printr-o masiva comanda CFR la mijlocul anilor '20, si cu grija ce o cere o asemenea masinarie ar merge bine si astazi. Mai gasiti cateva astfel de ceasuri prin niste gari si acolo unde au avut grija de ele, inca mai merg impecabil. Paul Garnier a fost unul din cei mai importanti manufacturieri de ceasuri "publice" din Europa si principalul furnizor si pentru CFR. Brandul a disparut in 1933 cand firma a fost cumparata de Leon Hatot si numele Paul Garnier a disparut.
Ca si observatie interesanta, multe din cadranele acestor ceasuri au si inscriptionarea "24 ore" specifica orolegeriei elvetiene. Anumiti manufacturieri elvetieni inca produc ceasuri cu cadrane de 24H.

Ceasul garii nu are nici o legatura cu centralizarea.

Revenind la prafuita gara Comana, pe prima linie din Regat au fost montate initial 3 ceasuri. In garile: Filaret, Giurgiu si.....ati ghicit Comana. Ceasul original nu stiu ce marca era.

Daca tot am vorbit de ceasuri si centralizare, prin regulamentul nr. 2 din 1869 al concesiunii Barckley (nu mai scriu Victorian cine era distinsul domn englez ca sti foarte bine), gara Comana era prevazuta in primul regulament special de circulatie din Vechiul Regat.

De ce ?

Pai pentru ca acolo trenurile faceau cruce si acest prim regulament de siguranta a circulatiei, redactat intr-o superba limba...franceza, stipula clar conditiile in care cele doua trenuri faceau cruce dar si faptul ca in Comana cele doua trenuri erau obligate sa se astepte reciproc, indiferent cata intarziere avea unul din ele.
Din cate stiu, acest regulament aplicabil la Comana in 1869 e primul regulament de siguranta a circulatiei pe care il stiu si il detin in copie.
 

Florin Tuica

Well-Known Member
Trenulist
14 Aprilie 2016
328
0
Bucuresti
YAHOO
florrinel
LOCATION
Bucuresti
Mda, multa istorie! Parca mi-a fost ridicat un val de pe ochi citind ultimele posturi. Deci sa inteleg ca desi linia curenta si-a pastrat traseul initial, totusi unele modificari au survenit de-a lungul timpului in planul de linii al statiei. Uitandu-ma pe google earth dar si pe poze mi se pare ca una sau doua linii treceau prin spatele actualei cladiri si a anexelor vechi ramase in paragina.
Are cineva o schita cu planul initial al statiei?
 

Horia_Radulescu

Consilier tehnic
Super Moderator
Trenulist
14 Februarie 2008
6.059
1.026
Mulhouse, Alsacia
LOCATION
Mulhouse, Alsacia
buna baieti,

multumesc mult pentru informatii, catalin; stiam de la oamenii din sat ca a existat pana relativ tarziu o linie in "spatele" cladirii de pasageri, nu ma gandisem insa ca era vorba de a doua linie curenta... dupa ce termin cu Otto Wagner, cu linia mea secundara austriaca si Bregenzer Hafenbahnhof daca mai am suficienta energie m-as apuca si de o diorama cu gara din Comana asa cum a fost... chiar daca nu am cum sa ajung pana la casa bunicilor! ;)

Dorin, o monografie pe tema garilor CFR din perioada "pre CFR" ar fi la fel de interesanta ca una din perioada "caramida de Ciurea si Elie Radu"; pentru moment proiectul cu vagoanele CFR ma ocupa pana peste gat... insa hai sa discutam putin pe tema asta...
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
@ Horia:

Subiectul este fara indoiala fascinant si merita tot interesul nostru. Este clar ca domnul John Trevor Barkley avea in minte o schema destul de coerenta de dezvoltare a cailor ferate din zona asta a Europei.

El este cel caruia i se datoreaza dezvoltarea retelei de cai ferate pe toata zona Europei orientale, incepand cu segmentul Cernavoda-Constanta.

Dar poate cel mai remarcabil aspect in toata povestea asta este urmatorul: pe planul liniei Cernavoda-Constanta, facut, nota bene, in 1859, exista mentiunea dincolo de Cernavoda: "proposed line to Bucharest!"

Al doilea segment de cale ferata facut tot sub "bagheta"aceluiasi Trevor Barkley a fost linia Rusciuk(Ruse)-Varna, linie la care a participat si celebrul inginer englez Russel Crampton.

Iar al treilea segment, realizat de data asta in Tara Romaneasca, oare mai este mirare ca a fost tocmai Bucuresti-Giurgiu?

Mai lipseau doar cele doua poduri, respectiv Giurgiu-Ruse si podul de la Cernavoda, pentru ca toate aceste trei segmente sa se transforme intr-o retea unitara. Eu nu cred in coincidente. E clar ca lucrurile astea au fost gandite astfel inca de la inceput.

In Arhivele Statului din Bucuresti exista niste planuri extrem de interesante ale unui asa numit "pod cu aburi" din Southampton. Probabil ca unii englezi plang dupa planurile astea care, iata, se afla in mod miraculos in arhivele romanesti. Hartiile care acompaniaza planurile dau de inteles ca, la nivelul anului 1880-1881, pe vremea cand provincia Dobrogea era inca efectiv izolata de trupul tarii prin apele Dunarii, a fost la un moment dat considerata si aceasta varianta, a unui pod mobil care sa faca legatura intre cele doua maluri ale fluviului. Era practic un vas cu aburi care in loc de zbaturi avea doua roti mari ce angrenau niste lanturi imense, legate de o parte si de alta a malului. In mod normal lanturile zaceau pe fundul apei, insa ele erau ridicate si trecute peste rotile rotile navei, astfel incat prin rotirea rotilor nava se "tragea" de lant intr-o parte si in alta. Datorita greutatii si marimii lanturilor trecerea raului se putea face in siguranta pe orice vreme, chiar in conditii de debit si curent crescut al Dunarii.

Pana la urma in locul acestei variante a fost preferata varianta podului fix, capodopera a lui Anghel Saligny.


Pentru moment eu profit de pozitionarea mea geografica pentru a face lumina in subiectul fascinant al unei linii 100% englezesti din Imperiul Otoman: Cernavoda-Constanta, altfel spus D.B.S.R. = "Danube & Black Sea Railway".

Oamenii astia n-au venit la Constanta numai cu masinile lor cu aburi, au venit cu toata tehnologia, civilizatia, ba chiar si loisir-urile. Ei sunt cei care au transformat Constanta, dintr-un catun jefuit periodic de trupele de cerchezi, intr-un oras demn de acest nume. Au facut primele constructii din materiale durabile din oras; cateva din ele inca se mai pastreaza pana azi. Au organizat primul serviciu de politie permanent, care sa apere populatia de respectivii cerchezi.

Primul serviciu stabil de chirurgie in Constanta a fost asigurat de medicul Boulton, un irlandez cu o istorie personala extrem de interesanta. Soarta lui a fost sa traiasca si sa moara la Constanta; cand, in calitate de tanar absolvent de medicina, i-a fost oferit postul de medic al DBSR, a refuzat, motivand ca orasul Kustendje este, cum am spune azi "la dracu'n praznic". In loc de asta, s-a angajat ca medic in Marina Regala. Asa a ajuns medic pe nava "HMS Cockatrice", care a primit insarcinarea de a fi... stationar britanic in portul Constanta! Deci, cum se spune, de ce ti-e frica, nu scapi...

Cel mai bun ceai din Estul Europei se putea bea in dugheana unor frati din Manchester, care deschisesera ceainarie in incinta vechii gari a Constantei.

In fine, pana tarziu prin anii '50 golanii Constantei jucau pe maidan un joc ce se chema popular "cirlik", unde se foloseau niste bete si niste bucati de tigla rotunjite.
Dar regulile erau respectate cu strictete, si erau nu altele decat cele cunoscute de jucatorii de cricket din toata lumea....

Horia, o diorama epoca I-a avand ca subiect linia Bucuresti-Giurgiu ar fi un subiect fascinant. O asemenea diorama ar trebui sa cuprinda neaparat imaginea recreata cu corectitudine istorica ale statiilor Bucuresti-Filaret, gara terminus de la Giurgiu, si de asemenea statia Comana de la mijloc, unde cele doua garnituri plecate simultan din doua capete diferite ar trebui sa "faca cruce" conform regulamentului despre care ne spune Catalin.

Cred ca o asemenea amplasare a statiei la mijloc intre cele doua linii corespunde perfect idealurilor de simetrie ale lumii victoriene. Iar arhitectura elementelor pastrate ne duce din nou cu gandul la arhitectura clasicista pe care am descoperit-o cu uimire si la gara Sinaia, despre care v-am spus deja ca se datoreaza tot unor maini englezesti...

Fascinante subiecte!
 

Horia_Radulescu

Consilier tehnic
Super Moderator
Trenulist
14 Februarie 2008
6.059
1.026
Mulhouse, Alsacia
LOCATION
Mulhouse, Alsacia
buna Dorin,

pe defunctul RFR obtinusem prin amabilitatea lui Catalin un plan al statiei Bucuresti-Filaret spre 1890, cu bransamentul spre mica centura... ca sa avem ceva depou si linie, era vorba de 1,8 pana la 2km ceea-ce si cu o compresie longitudinala de 40-50% (ca nu se poate nici pe N fara "selective compression" ne da o lungime remarcabila...

Comana, in schimb, cu podul peste Neajlov, este mai "Modellbahntauglich"; intrebarea este ce e de ales, o Comana din 1869, una de prin 1890, una din anii 1930-50 sau una de azi? (stiind ca fazele 1869-1890 si 30-50-azi se pot grupa, cu cladiri "amovibile" pe o diorama cu linii fixe...)

pentru moment aici ne canonim cu planurile de la Gersthof, ies cam 2400 de piese de taiat cu laserul... :(
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.612
5
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Depozitul din Gara Comana

<r>Dragi pasionati , privitori si vizitatori, in cele ce urmeaza o sa va prezint in imagini o alta palma pe care o ia calea ferata datorita nepasarii oamenilor.<br/>
<br/>
In gara Comana care se pare ca a fost odata de o importanta deosebita, se pot gasi pe langa cladirea statiei inca doua elemente distincte si deosebite prin simplitatea lor dar remarcandu-se prin elemente de arhitectura frumoase.<br/>
<br/>
Asadar depozitul de marfuri intr-o vedere generala:<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5178.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Laterala mare disnpre linii<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5174.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Laterala mica dinspre rampa de acces spre rempele laterale ale depozitului<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5186.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Sa intram in ceea ce a mai ramas din depozit. Drept in fata se observa o usa ce da spre rampa dinspre sosea:<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5157.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Dupa ce am intrat in interior , am travrsat fundatia pe care erau sprijinite grinzile podelei pentru a mai face cateva poze <br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5160.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5161.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5162.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5164.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5154.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Se poate observa foarte usor cat de simplu a fost construit depozitul, foarte interesant este modul in care acoperisul a fost proiectat , iesind in evidenta elementele de fier pentru ancorarea celor doua laterale. Din pacate acoperisul original de tigla nu mai este, tiglele se pot observa pe sfertul de podea care a mai ramas:<br/>
<br/>
Tiglele:<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5160.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5165.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Acoperisul:<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5163.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5158.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Deosebit de interesante mi s-au parut usile, si elementele metalice ale acestora, balamalele , zavorul...<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5166.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5167.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5168.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5169.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5170.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5157.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5172.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5171.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Detaliu rampa de acces la depozit , partea spre liniile garii<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5185.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
In imediata apropiere a depozitului se gaseste si un castel de apa, care are un farmec aparte , datorita rezervorului metalic ce este construit durect peste sttructura de rezistenta , singura protectie a sa impotriva intemperiilor fiind grundul si vopseaua.<br/>
<br/>
Interesant este modul de constructie prin nituire:<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5153.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5173.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5176.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5177.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5179.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Dupa ce am trecut de vegetatia inalta de peste un metru, am intrat intr-o incinta care nu mai avea usa, goala fiind m-am uitat spre tavan si am zarit o conducta care probabil ca se ducea spre linii la pompele de alimentare.<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5181.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5184.jpg"><s> </e></URL> <URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5183.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Detaliu geam.<br/>
<br/>
<URL url="http://i777.photobucket.com/albums/yy56/sogard2003/Depozit%20-%20Comana/DSC_5180.jpg"><s> </e></URL><br/>
<br/>
Aceste cladiri au fost ravasite de hoti, se poate observa ca instalatia electrica a fost furata cu totul, pana si teava din tencuiala. Podeaua de lemn a depozitului este pe trei sferturi disparuta, acoperisul nu mai este cel original cu tigla.<br/>
<br/>
Ceea ce imi ridica un mare semn de intrebare este accesul la depozit, deoarece al are cale ferata pe ambele laterale. Ce rol deservea acest tip de depozit ? Mutau marfurile dintr-un vagon in altul ? Daca da, de ce ar fi facut asta ?<br/>
<br/>
Sper sa mai am vreme sa merg cu Michael intr-o expeditie acolo pentru a lua masuratori exacte ale depozitului, si de ce nu poate fac un plan si poate un model la scara... macar asa sa ramana in amintirea noastra.</r>
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Salut Dragos,

Multumesc pentru minunatele poze ale depozitului si turnului de apa din gara Comana! Ar fi excelent daca ti-ai gasi timp sa mai mergi odata sa faci si niste masuratori, fiindca nu se stie... Ca sa-ti spun sincer m-ar fi batut si pe mine gandul sa ajung candva pana acolo, caci gara respectiva este foarte interesanta si...deosebita!

In primul rand, nu cred ca nu ti-ai dat seama ca ruina aceea jalnica este "colega de generatie" cu gara Filaret, una dintre cele mai vechi cladiri feroviare din Romania, si totodata prima din Principatele Unite. Cladirile acelea fac parte din ansamblul de cladiri al caii ferate Bucuresti-Giurgiu, cea mai veche din Principate, ar trebui deci sa fie clasate ca MONUMENT ISTORIC si pastrate ca atare. Cat de "bine" este ingrijita ai putut vedea. Este semnificativ si graitor pentru interesul pe care romanii il au pentru propria istorie si propriile lor monumente.

Dar gara Comana este o gara particulara si din alt motiv. De ce? Fiindca se afla exact la mijlocul distantei intre Bucuresti si Giurgiu. Era locul in care se incrucisau de regula trenurile plecate de la cele doua capete opuse ale singurului fir de linie pe care se facea circulatia. Era deci absolut necesar ca trenul care ajungea primul in Comana sa-l astepte pe celalalt care venea in sens invers, apoi putea sa mearga mai departe pe segmentul de linie eliberat. Daca bine imi aduc aminte, in limbajul ceferistilor chestia asta se chema "a face cruce". Trenul plecat de la Bucuresti-Filaret "facea cruce" cu trenul plecat de la Giurgiu de regula la Comana. De aceea, planul garii Comana este cu totul particular, si cuprinde o cladire a garii simetrica asezata la mijloc intre cele doua linii, iar in continuarea acesteia exista si cladirea depozitului de marfa, construita si ea simetric cu deservire pe ambele linii.

Au considerat ca e mai simplu sa faca in felul acesta o singura cladire simetrica intre linii, care sa le deserveasca pe amandoua, decat sa faca doua cladiri, cate una pentru fiecare linie. Eu zic ca e principial corect.

Nu in ultimul rand, cladirile observate de tine au un aer aparte datorita constructorilor care le-au facut. Turnul de apa pe plan dreptunghiular este tipic britanic, iar fixturile din metal care ti-au atras atentia sunt tot tipic englezesti. Mai exista inca un exemplu de turn de apa de aceeasi factura la Giurgiu. Probabil ca a mai existat unul asemanator si pe langa gara Filaret, insa acesta n-a rezistat trecerii timpului. Si magazia de marfuri are anumite elemente distinct britanice, specifice secolului al XIX-lea. Mare pacat. Macar ca planuri si eventual ca model pe o diorama cu subiect "linia Bucuresti-Giurgiu" ar merita sa supravietuiasca. Desi mie unul mi-ar placea sa supravietuiasca cladirea reala, insa.. la ce jaf se intampla in Romania de azi, ma indoiesc... :(
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.612
5
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Victorian, sa inteleg ca initial gara a avut doar doua linii ? Intreb fiindca in momentul de fata sunt mult mai multe. Trebuie mers inca o data si facute masuratori, planuri dupa toate cladirile de acolo inclusiv planul liniilor. Sunt tare curios cum arata cladirea garii inainte de modificarile aduse pe parcursul anilor.
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
@ Sogard:

Nu stiu daca initial avea mai multe linii sau numai doua, asta ne-ar putea spune eventual Catalin, care a "sapat" prin arhive mai mult decat mine. Cert este ca aceasta statie a fost gandita "simetric" cu doua linii care inconjurau pe ambele laturi gara si depozitul. Planul initial simetric se poate vedea si pe Google Earth, chiar daca actualmente gara are mai multe linii insa pe o singura parte.

Daca ar fi sa ghicesc, as zice ca initial erau numai doua, iar marfa care trebuia descarcata se descarca in timpul opririi trenului. Era o vreme cand liniile erau construite "din saracie", fiecare macaz si metru de linie costa, asa ca englezii n-au facut nici nu fel de extravagante.

In plus de asta, nu uita ca locomotivele cu aburi nu erau ca Dieselele sau electricele noastre, ele aveau nevoie de realimentare cu apa, de gresaj, de dichis. Chiar daca, in mod ironic, trenurile de pe vremea aceea ajungeau la aceeasi viteza comerciala ca si nenorocirea de CFR de azi, pe vremea respectiva calatorii aveau timp sa coboare din vagoane la cate o statie mai importanta si chiar sa manance la birtul garii. Am banuiala ca primele trenuri de pe linia Bucuresti-Giurgiu, la fel ca si cele de pe Cernavoda-Constanta nu erau neaparat "de marfa" sau "de pasageri" ca ale noastre acum. Erau cateva vagoane de pasageri iar in spatele lor erau atasate cateva vagoane de marfa, cate erau necesare in momentul respectiv. Iar in vreme ce trenul astepta sa faca cruce, iar pasagerii vizitau, dupa punga si nevoi, birtul garii sau toaleta, se puteau descarca linistit cele cateva pachete, saci, lazi sau butoaie ce trebuiau sa ajunga in gara Comana.

Off topic, @ Catalin, apropo de discutia de mai sus referitoare la felul cum faceau cruce trenurile pe Cernavoda-Constanta:

Daca analizezi programul DBSR din anul 1880, inainte de rascumpararea liniei de catre statul roman rezulta foarte clar felul in care trenurile pornite simultan din Cernavoda si din Constanta la intervale de timp regulate se asteaptau in garile de pe parcurs (Medgidia, Murfatlar) in asa fel incat sa se asigure in permanenta un segment de linie libera intre ele. Nu am nici un motiv sa cred ca programul existent in 1880 nu era cel gandit inca de la infiintarea liniei in 1860 si care era folosit fara modificari 20 de ani mai tarziu.

Ce n-am reusit inca sa aflu insa este cum aratau pe vrema DBSR garile Medgidia si Murfatlar. Garile existente sunt mult mai recente si au fost facute de administratia romaneasca. Ce-i drept, in zona ambelor exista cate o magazie de piatra foarte veche care seamana destul de mult cu magazia de marfuri a statiei Cernavoda si care ar putea sa fie vechile magazii. In mod cert insa, nu era solutia "simetrica" folosita de gara Comana, care ramane in felul acesta o gara unica in istoria cailor ferate romanesti.
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.612
5
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
La varianta cu descarcatul marfurilor din tren in timpul asteptarii trenului cu care se facea cruce m-am gandit si eu dupa ce mi-ai spus de rolul statiei. Ceea ce este deosebit de interesant este ca spui ca la vremea respectiva erau trenuri combinate de marfa si calatori. De fapt mi se pare mult mai interesant modalitatea de a circula din vremurile respective, sa stai sa calatoresti cu trenul la viteze rezonabile, in gara sa astepti sa se descarce marfurile sau sa faci cruce cu alt tren... cred ca asta era normalitatea la vremea respectiva, fapt care mi se pare nostalgic si tare rau imi pare ca nu o sa gust niciodata asa ceva. E drept ca acum 100 de ani nimeni nu se grabea ca acum... vorba aia, acuma abia daca ai timp sa bei putin tutun si asta in garile importante. Deh, civilizatia !
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Salut Victorian,

Comana a avut initial doar doua linii. Amplasarea centrala a cladirilor coroborata cu un trafic restrans de calatori si marfa -vorbim totusi de o comuna nu de un centru urban- permitea o buna exploatare doar cu aceste doua linii (exploatare la nivelul acelor ani, evident).
La inaugurare, contrar a ceea ce putem crede astazi, au circulat 2 perechi trenuri distincte de "voiagiori", numerotate 1-4, si o pereche trenuri marfa. Trenurile de calatori aveau in compunere "trasuri" de toate clasele (1,2 si 3 ) si aveau o viteza medie de 40 km/h. In mod exceptional se puteau pune in circulatie trenuri express, cu oprirea obligatorie la Comana si viteza medie de 60 km/h, dar avand in compunere doar vagoane clasa 1 si 2.

Toate trenurile de "voiagiori" aveau serviciu de posta si compartiment rezervat agentilor postali insotitori.

Bufetele din Filaret, Comana si Giurgiu au fost date in antrepriza, prima data, in 1870. De fapt, prin mersurile de tren de dupa 1875, bufetul din Filaret devine...restaurant.

In inventarul statiilor din 1902, Comana figureaza cu:
1 pompa de apa principala
1 pulsometru cu cazan
2 canale de curatat masini (aferente celor 2 linii)
1 pod bascula
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
Catalin, iti multumesc frumos de lamuriri!

Deci gara Comana avea intr-adevar initial numai doua linii care inconjurau gara pe ambele parti. Faptul ca accesul la gara se facea trecand peste linie nu cred ca ar fi fost o problema la traficul feroviar din perioada respectiva si la o viteza medie de 60 km/h. Si oricum probabil ca sosirea trenului era semnalizata corespunzator de personalul garii pentru evitarea accidentelor.

Cand ma refeream la traficul mixt pasageri + marfa uitasem ca inca de la deschiderea liniei Bucuresti-Giurgiu s-au comandat in Anglia doua tipuri de locomotive diferite, unele "de pasageri" si altele "de marfa", spre deosebire de Cernavoda-Constanta care n-a avut decat un singur tip de locomotive, deci traficul pe CC era mixt, iar traficul pe BG trebuie intr-adevar sa fi fost deja despartit in trenuri de marfa si trenuri de "voiagiori".

Ar fi grozav de realizat o garnitura autentica epoca I din perioada respectiva, si nici n-ar fi chiar atat de dificil, avand in vedere ca printr-un noroc nemaipomenit, inca avem o asemenea locomotiva. Stim aproximativ si cum aratau vagoanele de pasageri, deci ar mai trebui reconstituite doar vagoanele de posta. Inca un subiect de meditatie.

De asemenea, ar mai fi interesant de reconstituit imaginea initiala a garii Comana. Judecand dupa pozele publicate in acest thread mai demult, gara a fost modificata extensiv in perioada 1960-1970 prin adaugarea unui corp nou si e posibil ca tot atunci sa fi fost modificata imaginea ei. Din pacate, la CFR inca nu s-a inventat termenul "grija pentru patrimoniul national" astfel incat n-au avut nici o problema sa modifice o cladire veche. Nici in cazul garii Comana, nici in cazul mai recent al garii Constanta, o cladire facuta in 1961 si care a fost mutilata oribil acum doi ani sub pretextul "modernizarii".

Exista cumva vreo poza cu gara veche din Comana inainte de "maiastrele interventii"?

O zi buna,
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.612
5
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
catalin a spus:
In inventarul statiilor din 1902, Comana figureaza cu:
1 pompa de apa principala
1 pulsometru cu cazan
2 canale de curatat masini (aferente celor 2 linii)
1 pod bascula
Mai mult decat interesant ceea ce ai scris Catalin.

As dori sa ma lamuresti in privinta pulsometrului de cazan si a podului bascula. Care erau rolurile lor ? Cum aratau acestea ? Presupun ca poze de la vremea respectiva nu exista asa ca nu ma agit sa cer vreo exemplificare cu imagine. :)

Pompa de apa principala si canalele de curatat masinile erau la standardele ce s-au aplicat si recent in alte statii ? Sau tot asa erau unicate bazate pe standardele englezesti ?

Mi-a placea tare mult sa reusesc sa fac o schita a statiei cu tot ce cuprindea aceasta. Oare o fi posibil asa ceva ?
 

victorian

Well-Known Member
Trenulist
21 Octombrie 2007
2.229
7
Constanta
LOCATION
Constanta
http://www.3smr.co.uk/scenic.html

Uite cateva exemple de pompa de apa model englezesc. Nu erau foarte diferite de cele continentale, insa se pot observa totusi diferente semnificative. Desigur, nu putem face decat speculatii referitoare le cum aratau de fapt cele de pe calea ferata Bucuresti-Giurgiu. Totusi, cred ca o vizita la Arhivele Statului ar putea sa fie lamuritoare in acest sens, pentru ca nu e imposibil sa se fi pastrat desenele originale. Am vazut fel de fel de minuni acolo, din pacate timpul scurt nu mi-a permis sa caut mai multe lucruri. Mi-am promis atunci sa revin curand pentru cercetari mai amanuntite. Azi sunt cu doi ani mai in varsta decat atunci, si inca n-am reusit. :(
 

catalin

Well-Known Member
24 Aprilie 2007
2.885
81
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
Buna,

o sa incerc sa va raspund pe rand:

Dorin, eu nu am gasit o poza a garii, asa cum arata initial. Nu spun ca nu exista, ci doar ca focusul meu a fost spre alte linii si gari. Intr-o viata de om nu poti studia in detaliu nici macar istoricul tuturor garilor din Vechiul Regat :)
Exista o sansa sa existe ceva poze cu gara in 1939, atunci cand la Ceferiada a fost editat un album special. Acum mai bine de 10 ani am vazut acest album undeva in arhiva Muzeului CFR. Poate mai exista, poate exista posibilitatea de a-l studia.

In alta ordine de idei, exista reprodusa garnitura Calugareni. Eu am vazut-o la o editie a "Mocanitei" si poate modelisti cu state mai vechi ca mine sa-ti dea mai multe detalii.

Pulsometru cu cazan - pompa care folosea puterea aburului. Sistemul e folosit si acum la "mocanite". Practic, aburul din cazan, era folosit printr-o supapa speciala si un racord elastic pentru a pune in misca o pompa de apa. Apa era luata dintr-o sursa naturala (rau, parau, lac) -vezi Mocanitele- sau dintr-un cazan (rezervor de apa specializat). Ulterior, castele de apa au fost dotate cu pompe de apa speciale, tot cu abur, dar pe multe gari secundare inclusiv din Moldova, existau aceste pulsometre care racordate la cazanul locomotivei puteau livra apa in tendere

pod bascula - cantar

exista schite ale acestor instalatii cu atat mai mult cu cat exista si astazi in functiune.

Dorin, un link excelent. Pentru cine are dubii ca aceste coloane au fost folosite si la noi, sa de a o fuga pana in remiza Titu.....