Expeditie pe linia Craiova-Golenti-Calafat

Florin Tuica

Well-Known Member
Trenulist
14 Aprilie 2016
328
1
Bucuresti
YAHOO
florrinel
LOCATION
Bucuresti
O interesanta lectie de istorie feroviara este parcurgerea si cercetarea sectiei de cale ferata Craiova-Segarcea-Golenti(Poiana Mare)-Calafat.
Am profitat de vremea frumoasa din aceasta perioada si impreuna cu Catalin Pavel si SSi, am intreprins o expeditie fulger pe aceasta linie, sambata 15 martie.


In drumul spre Craiova ne-am oprit langa podul rutier de peste Olt de la Slatina (construit de acelasi Elie Radu) si l-am inclus si pe el in reportajul nostru.

Dupa localitatea Bals am luat pentru prima oara contact cu calea ferata, pe magistrala 901 trecand in revista halta Toporas si celebra statie Pielesti.


Podul de peste Jiu este cel mai mare de pe linia Craiova-Calafat. Aici am facut si primele noastre poze de pe aceasta linie.

Acest pod este construit in 1974 dupa ce fostul pod Jitianul (mixt cale ferata si sosea) nu mai facea fata nevoilor din ultimii ani.

Dupa cca 1 km ajungem in statia Podari pe care o gasim pustie. O parcurgem de la un cap la celalalt si pozam in voie dar discret pentru a nu atrage atentia.


Remarcam o statie ingrijita, cu 4 linii de garare, semnalizarea mecanica ce are prevazuta semnale de iesire pentru fiecare linie. Actionarea semnalelor si a macazelor se face cu transmisie din sarma de otel din cabinele de centralizare situate la fiecare cap de statie.

Traseul caii ferate se departeaza de sosea iar noi ne continuam drumul catre Segarcea, localitate cunoscuta mai ales din pricina domeniilor viticole existente. Pe drum mai admiram o constructie ce pare interesanta.

Ajungand in localitatea mai sus amintita, oprim vis a vis de cladirea garii. Fotografiem rapid pe un vant naprasnic cladirea, turnul de apa, scheletul un vagon ce pare sa fie un hecht, o dublajonctiune ruginita si plecam in graba pentru a evita eventualele neplaceri deoarece sesizam ca suntem reperati de personalul feroviar de pe peronul pustiu al garii.

 
Ne continuam drumul catre urmatoarele repere ale calatoriei nostre statiile Portarasti, Bailesti, Motatei.

In Portarasti reusim sa fotografiem in interior, discutam cu seful statiei pe care l-am gasit deosebit de amabil si care ne povesteste despre traficul intens de alta data. Surprindem un personal ce vine din directia Calafat si are o scurta oprire.

Spre Bailesti........

In Bailesti, orasul natal al regretatului Amza-Pelea ne intampina o statie mare dar la fel de pustie ca majoritatea de pe aceasta linie. Pozam rapid ce ne intereseaza si nu uitam sa imortalizam singurul vehicul feroviar din statie.


Motatei

Poiana Mare

Oprire scurta la cap de linie, statia Calafat a carei cladire este de-a dreptul impresionanta.

Despre aceasta statie sunt sigur ca or sa va ofere mai multe detalii ceilalti colegi (LDH, Alex Vudea, Lok si Lupul Alb) care au avut in paralel o expeditie in zona Calafat in aceiasi zi.
Noi ne grabim sa ne intoarcem fiindca avem un drum lung catre casa. Ne oprim totusi si la Golenti, acolo de unde se ramifica linia catre Poiana Mare construita mult mai tarziu, in 1943-1946 si avem surpriza sa gasim automotorul care face curse zilnice intre Calafat-Golenti si Poiana Mare


Este de remarcat ca pe intreaga linie semnalizarea mecanica este functionala. Am primit de la Catalin cateva repere despre aceasta linie:

-linia trebuia sa lege capitala Baniei cu Dunarea dar trebuia sa asigure si un mijoc rapid si ieftin de transport al produselor agricole dintr-una din cele mai fertile zone ale tarii, campia Bailestilor, la porturile dunarene sau in orasele mari ale tarii.
Nu trebuie neglijat nici interesul Casei Regale de a construi o linie care sa valorifice mai bine domeniile viticole regale de la Segarcea.
-in 1885 Camerele parlamentului autorizeaza constructia a 9 linii de cale ferata printre care si Craiova-Calafat.
-studiile incep un 1885 si se termina in 1886 fiind realizate sub egida Ministerului Lucrarilor Publice. Factori de decizie in constructia liniei: ing. Petre Ene si ing. Elie Radu.
-lucrarile de constructie incep in primavara lui 1890, prima lucrare fiind fostul pod Jitianul peste Jiu
-a fost inaugurata la data de 1 decembrie 1895
-un an mai tarziu linia a fost prelungita pana in Calafat Port
-linia de 107 km intre Craiova si Calafat a costat 14.730.922 lei
-evolutia mersului trenurilor 1902,1955,1965,1975,1985


Este foarte posibil ca intr-un viitor nu foarte indepartat aceasta linie sa-si schimbe soarta. Daca constructia podului de peste Dunare Calafat-Vidin (Bulgaria) o sa inceapa, atunci aceasta linie o sa fie cel mai probabil reabilitata pentru ca o sa fie parte a unui coridor feroviar est-european. Detalii despre acest proiect gasiti in link-ul de mai jos:
http://www.mt.ro/pod%20calafat%20vidin/fEIA-ROM.pdf

Si trupa care a realizat acest material

(de la stanga la dreapta: Catalin Pavel, SSI, Florin Tuica)
 
Florin Tuica a spus:
Ne grabim sa ne intoarcem fiindca avem un drum lung catre casa. Ne oprim totusi si la Golenti, acolo de unde se ramifica linia catre Poiana Mare
construita mult mai tarziu, in 1943-1946 si avem surpriza sa gasim automotorul care inca mai face 2 curse zilnice intre Golenti si Poiana Mare

Foarte frumoase pozele si reportajul desi cred ca erau mult mai multe de spus.

O mica rectificare legata de automotor.
Din spusele impegatului de miscare, desi puteam sa consultam mersul trenurilor afisat in sala caselor de bilete de la Calafat, acesta merge pe ruta Calafat-Golenti-Poiana Mare si retur.
Si o completare
Trenul mixt de pe aceasta ruta numit in trecut "Catarita" si-a schimbat numele acuma preluandu-l pe cel al sotiei primului mecanic ce a adus automotorul in zona. Se numeste "Daniela".

Voi ati fotografiat personalul care pleaca la ora 15:00 din Calafat spre Craiova.
Cam in jurul orei 17:45 noi am intalnit in apropierea haltei Maglavit, mergand spre Calafat, un Desiro gol, golut probabil in probe.
In afara de faptul ca i-am acordat prioritate la trecerea de nivel fara bariera de pe soseaua Maglavit-Poiana Mare nu a prezentat interes. Este prea modern pentru gusturile noastre.

p.s. Are cineva o fotocopie a semnaturii lui Elie Radu pe un document?
 
Uraaaaaaaaaaa, tovarasi, vechiul ,,Convoi " de manevra nu a disparut, insemneaza ca si Corpul Expeditionar mai exista.
Desi este divizat in grupe dispersate prin tara.:roll:
Interesanta arhitectura cladirilor.
pentru constructia podului, cred ca traficul de marfa va creste, ramine de vazut ce se va intimpla , cu semnalizarea dupa deschiderea podului.
 
Dan, convoiul nu va disparea atata vreme cat va exista in fiecare din noi pasiunea asta.
Din pacate sambata nu am putut sa fim in formula completa si pentru ca oboseala unei saptamani de lucru a facut ca Vali sa fie absent.
Marturisesc un gand avut sambata : poate vreodata gasim vremea sa prezentam, chiar si schematic , toate expeditiile facute de noi din 2003 pana acum.

Referitor la linia Calafatului sunt multe de scris (spus). Nu s-a dorit insa a fi o mica monografie ci si o invitatie pentru a fi vizitata. Nu stiu ce soarta vor avea cladirile (in stare impecabila la 110 ani de la darea in exploatare) sau instalatiile dupa construirea podului peste Dunare si cum va evolua aceasta linie in viitor. Personal sper la o revigorare a transportului in aceasta zona. Acum 110 ani linia asta isi gasea menirea si eficienta in transportul de produse agricole.
Vizitand linia sambata ma intrebam in sinea mea:
-nu mai produce pamantul asta legume ?
-nu mai cresc strugurii care au alimentat candva cramele domeniilor regale ?
-nu mai da pamantul acela grane ?
Eu cred ca da...

Numai ca, asa cum ne spuneau si ceferistii cu care am discutat, nu s-a mai vrut a se transporta cu trenul toate aceste produse, pentru a face jocul micilor interese locale si transportatorilor auto. Dar aste e alta discutie...

Toate localitatile traversate poarta inca amprenta unei anumite prosperitati pierduta astazi in ruine. Am gasit in sate aparent uitate de D-zeu locuinte de la inceputul veacului XX, cladiri administrative, conace, mori, toate amintind de un trecut prosper al zonei, trecut absolut legat de calea ferata. Nu intamplator la Segarcea au existat domeniile si cramele casei regale.
Toata linia, cu cei 107 km ai ei, merita descoperita. Este si una din liniile pe care echipa lui Elie Radu si-a dat un adevarat "doctorat" in arhitectura.
Aceste cladiri raman dupa 110 ani o marturie despre cat de bine si frumos se putea construi intr-o tara eminamente agricola, atunci, ca si acum, fara resurse financiare deosebite, dar cu dorinta de a face.
 
Cat ma bucur ca vechiul "convoi de manevra" sau " Corpul I Expeditionar" a supravietuit.
Vad ca linia Calafatului a reusit sa atraga pasionatii (si eu am fost luni, tot acolo). Ma bucur ca in curand, istoria acestui "muzeu feroviar in aer liber" va fi reunita (chiar si numai pe scurt) intr-o mica lucrare, ce se afla acum in lucru.
 
Ce vesti bune, o mica lucrare pentru aceasta linie.
Desi e foarte greu in conditiile date, cred ca sint multe linii care merita atentie si de ce nu chiar mici monografii.
Aceste cladiri raman dupa 110 ani o marturie despre cat de bine si frumos se putea construi intr-o tara eminamente agricola, atunci, ca si acum, fara resurse financiare deosebite, dar cu dorinta de a face.

Cred ca afirmatia de mai sus spune multe despre dorinta si mai ales putinta de a face ceva.
Actualmente s-a lasat in paragina calea ferata pentru transportul auto, dar culmea nici pentru acesta nu s-au construt autostrazi.Asa am fi putut spera, cred, ca dupa edificarea unei retele de autostrazi, fondurile sa se indrepte spre infrastructura feroviara.
 
Salut.

Felicitari celor care au depus eforturi pentru ca aceasta expeditie sa aiba loc.

S-a facut o mica curatenie aici, propun sa revenim la discutii constructive despre aceasta linie.
 
Multumesc la randul meu tuturor celor care au facut parte din mica "expeditie" pana la Calafat si care si-au rupt din putinul lor timp liber pentru a posta aici poze si a face un frumos reportaj despre acest "capat de linie" interesant.

Cat despre delasarea actuala a acestor linii, eu cred ca suntem martorii unor schimbari istorice, desi din pacate nu neaparat in sensul bun al cuvantului; dupa ce timp de mai bine de o suta de ani trenul a fost principalul mijloc de transport pentru asemenea zone minunate dar "periferice" ale Romaniei, iata ca actuala strategie de dezvoltare a mai multor guverne post-comuniste nu implica investitii in infrastructura feroviara, ba din contra, as zice, totul se face IMPOTRIVA transportului feroviar.

Ar ramane sa ne amintim ca, dupa ce dezvoltarea infrastructurii rutiere a adus prin anii '80 niveluri record de poluare in tari precum Germania sau Elvetia, strategiile lor de dezvoltare au fost reconsiderate. In aceste tari, acum se vorbeste foarte serios in anumite zone despre transportul "trenurilor rutiere" incarcate in vagoane speciale si trase de locomotive electrice nepoluante, tocmai pentru a elimina problema poluarii!

Salutari din Constanta,
Dorin
 
extras de pe website-ul ministerului transporturilor:

7 ianuarie 2009

În luna decembrie 2008 a fost efectuată plata finală pentru contractul de servicii privind &8222;Proiectarea detaliilor de execuĂžie pentru infrastructura feroviară de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat &8211; Vidin&8221;, ce a fost finalizat în luna august 2008.
Contractul este o componentă a Măsurii Ex-ISPA 2001/RO/16/P/PA/008 &8222;AsistenĂžă tehnică pentru reabilitarea liniei de cale ferată de la graniĂža ungară până la Simeria localizată în judeĂžele Arad Âşi Hunedoara Âşi studiile adiacente&8221;.
Valoarea totală a acestuia a fost de 395.000 Euro (exclusiv TVA), din care 296.250 Euro reprezintă sprijinul financiar nerambursabil acordat de Comisia Europeană prin Facilitatea ex-ISPA.
Principalele obiective ale contractului sunt:

_ Elaborarea detaliilor de execuĂžie pentru lucrările de reabilitare Âşi modernizare a secĂžiunii de cale ferată având drept scop atingerea vitezelor de 160 km/h pentru trenurile de călători Âşi 120 km/h pentru trenurile de marfă;
_ Îndeplinirea cerinĂželor acordului european pentru marile linii internaĂžionale de cale ferată (AGC) Âşi ale acordului european privind marile linii de transport internaĂžional combinat Âşi instalaĂžii conexe (AGTC);
_ Integrarea reĂželei feroviare române în reĂžeaua europeană de transport.

Contractul a fost atribuit în data de 29 august 2007 consorĂžiului OBERMEYER PLANEN & BERATEN GmbH/OPB, Germania, în urma desfăÂşurării unei licitaĂžii internaĂžionale deschise Âşi a urmărit proiectarea detaliilor de execuĂžie Âşi documentele de licitaĂžie pentru întreaga infrastructură feroviară de acces de pe partea românească în vederea construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre planificat la Calafat &8211; Vidin.
 
Se refera probabil la cel de al 2-lea pod intre Romania si Bulgaria, primul fiind cel de la Giurgiu-Ruse.
 
Pai lucrarile nu au inceput, abia a fost facuta plata pentru proiectare racordurilor feroviare.
 
Din ce am vazut la tv in 2 reportaje distincte, podul este in executie. Se lucreaza la pilonii din dunare. Podul este executat de bulgari iar noi trebuie sa asiguram racordurile de cale ferata si sosea. Din cate am inteles racordul de cale ferata pe pod se face din statia Golenti evitand astfel statia Calafat (cap de linie).
Tot in imagini difuzate la tv am sesizat ca in statia Golenti, in afara de linia curenta celelalte linii sunt scoase. Banuiesc ca statia este in curs de sistematizare.
Daca cineva are mai multe cunostiinte, noutati despre aceste aspecte il rog sa le mentioneze.
Pe undeva este trist ca tocmai aceasta linie veche, atat de bine conservata, o sa fie cel mai probabil pana la urma reabilitata. Sa speram ca se vor pastra macar cladirile statiilor.
 
Clă’dirile ră’mân.

Golenţi într-adevă’r are o linie + o linie înfundată’... de aia s-a închis secţia de Piana Mare. C㒠se ţinea motorul la semnalul de intrare, venea P-ul de Calafat, se tră’gea apoi trenul în linie curent㒠dup㒠staţie, venea motorul în gară’, schimba sensul şi ori mergea el în linie curent㒠şi se lega la personal, ori se manevra personalul cu spatele spre gară’.
 
Pare oarecum logic sa nu se racordeze podul la reteaua feroviara in statia Calafat, pentru ca implica anumite aspecte privind inaltimea pentru asigurarea gabaritului de navigatie, zona construita in prezent etc si atunci s-a optat pentru un amplasament situat in amonte atit de Calafat cit si de Vidin unde terenul este liber.
Cum statia Golenti este izolata in cimpie e logic sa se racordeze acolo,probabil ca se va construi si o noua statie Calafat pentru trafic international sau cine stie ce soarta o sa aiba asta veche.

Pe wikimapia.com cineva a trasat racordarea din Cobuz ceea ce mi se pare putin probabil.Totusi s-ar parea ca din Cobuz se racordau la retea 2 foste stabilimente industriale. oare asa a fost?