CUM DISTRUGI SI VINZI O TARA IN 20 DE ANI

Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.

Cristian-horea

Active Member
Trenulist
21 Octombrie 2010
145
0
Timisoara/Teius
trains-in-miniature.blogspot.com
WEBSITE
http://trains-in-miniature.blogspot.com/
LOCATION
Timisoara/Teius
îmi amintesc, copil fiind, la şcoal㒠ne învă’ţau s㒠fim mândri c㒠al
nostru drag popor nu a fost un popor de cotropitori. Atunci mă’
chinuia o mândrie copilă’rească’, specific㒠fiinţei inocente uşor
influenţabilă’. Acum, la maturitate, nu pot spune c㒠situaţia este la
fel: nu mai am acea mândrie din copilă’rie, ci un necaz chinuitor;
asta pentru c㒠am observat un lucru- cotropitorii (acei ră’zboinici
de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar aceştia au un
standard de viaţ㒠pe care noi îl invidiem; imperiile lor teritoriale
de alt㒠dat㒠sunt imperiile economice de azi- asupriţii sunt
aceiaşi, adic㒠noi- cu acelaşi trai amă’rât, iar din când în când mai
primim o ciosvârt㒠s㒠ne astâmpă’ră’m o posibil㒠sete de revoltă’!
Sincer, nu pot să’-i condamn pe aceşti invadatori, cred c㒠e în
natura biologic㒠a oamenilor s㒠fie împă’rţiţi precum celelalte
vieţuitoare, în pră’dă’tori şi rumegă’tori. Nu-mi place s㒠constat
faptul că’, întradevă’r, avem comportamentul rumegă’toarelor: speriaţi
şi dezbinaţi. Ură’sc şcoala pentru faptul c㒠m-a învă’ţat s㒠fiu
mândru de statutul meu de necotropitor, ură’sc şcoala pentru c㒠mi-a
impus statutul de rumegă’tor, dându-mi drept exemplu înţelepciunea
ciobanului mioritic; sincer, omul ă’sta, ciobanul mioritic, trebuie
dat ca exemplu negativ în şcoli, cum e posibil s㒠ştii c㒠unii vin
s㒠te omoare pentru a te tâlhă’ri iar tu s㒠te apuci s㒠faci ordine
în gospodă’rie, ca dup㒠episodul morţii gospodă’ria s㒠fie ordonată’?
S㒠aib㒠ă’ia ce s㒠fure mai bine? Preferam s㒠ştiu c㒠ciobanul
mioritic le-a luat-o ă’lora înainte trimiţându-i el pe ei in mormânt
(parc㒠unul din principiile româneşti spune c㒠paza bun㒠trece primejdia rea).

V㒠amintiţi episodul din anii ‘90, când unii dintre ai noştri
strigau „nu ne vindem ţara!”? Au apă’rut apoi şi susţină’tori ai
teoriilor conspiraţioniste care susţineau c㒠împotriva României
exist㒠un plan diabolic. Mulţi am râs, alţii am spus ră’spicat: „ai
dom’le c㒠n-are cum s㒠se întâmple aşa ceva” (românul în blândeţea
lui nu concepe c㒠omul este predispus ră’ului).
Iat㒠c㒠dup㒠două’zeci de ani, invadatorii nu se mai ascund, unii
dintre ei îşi recunosc isprava pe faţă’:”Pe 10 octombrie 2007, la
trei luni dupa ce a devenit preşedinte al statului Israel, Shimon
Peres producea o afirmaţie nă’ucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-
Aviv, în faţa a sute de reprezentanţi ai cercurilor diplomatice
evreieşti: Israel cumpă’r㒠România!” Vom spune: ei, şi ce dac㒠ne-au
cumpă’rat! Numai c㒠nu ne-au cumpă’rat spre binele nostru ci spre al
lor. Avuţia noastr㒠au cumpă’rat-o pe nimic (câteva zeci de miliarde
de dolari a obţinut România pe o economie, fă’r㒠a fi luate în calcul
resursele solului şi subsolului, echivalat㒠în 1990 la 800 de
miliarde de dolari!!!). Dar faptul c㒠ne-am vândut totul pe nimic nu
este singura tristeţe, pentru c㒠cei care ne-au cumpă’rat ne-au şi îndatorat-
adic㒠suntem şi cu gospodă’ria vândut㒠şi cu bani îndatoraţi!!! Ce
pot s㒠spun despre aceşti bă’ieţi pricepuţi care ne-au cumpă’rat?: bravo lor - ruşine nouă’!!!

Ruşine pentru c㒠nu am reacţionat de fel şi nu am apă’rat dreptul pe
care l-am primit prin faptul c㒠ne-am nă’scut pe aceste meleaguri:
acela de a fi stă’pâni pe bogă’ţia pă’mântului natal şi pe frumuseţea
acestuia. Potentialii bogaţi sunt acum percepuţi ca cerşetori ai Europei (
jignirea a fost difuzat㒠pe toate canalele TV, când un distins
francez a prezentat salutul românesc: o mân㒠întins㒠în semn de
cerşeal㒠- asta în timp ce românul întradevă’r se zbate în să’ră’cie,
să’ră’cie cauzat㒠de faptul c㒠şi francezii sunt unii dintre cei care
storc România de bogă’ţie. Asta da batjocură’: dup㒠ce ne să’ră’cesc mai
şi râd de noi).

Datori nu suntem numai noi, ci şi generaţiile care ne vor urma:
adic㒠copiilor noştri le-am pregă’tit un viitor de sclavi!
întradevă’r, noi generaţia post-revoluţie am distrus acest viitor,
noi şi stimabilii guvernanţi de că’tre noi aleşi: aceşti şacali aleşi
drept pă’stori ai turmei, primind frâiele deciziei economice si
politice, începând cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu,
Zoe Petre, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Mugur Isarescu, Adrian
Severin, Viorel Hrebenciuc, Că’lin Popescu Tă’riceanu, Traian Bă’sescu,
Emil Boc, ş.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede si a
se mentine la Putere. Puterea a însemnat în schimb vânzarea bogatei
gră’dini româneşti, cea care ne hră’nea. Principalii cumpă’ră’tori ai
României sunt cu adevă’rat afacerişti israelieni şi tot ei sunt în
spatele instituţiilor financiare care ne-au împovă’rat cu datorii.
Prim-ministrul Israelului a raportat în kneset (parlamentul israelian)
c㒠misiunea de a cumpă’ra România a fost îndeplinită’. Dup㒠ce
politicienii israelieni recunosc faptul c㒠oamenii de afaceri
israelieni au cumpă’rat România, află’m şi scopul final al acestei
acţiuni: actuala locaţie a statului israelian este una nesigură’
pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjuraţi de state
neprietenoase şi greu de stă’pânit economic, sunt o enclav㒠într-o
lume islamică’. Prin cumpă’rarea României, israelienii pregă’tesc un
teritoriu de rezerv㒠pentru ei. V㒠mir㒠acest aspect? Gândiţi-v㒠la
faptul c㒠dintotdeauna aceste meleaguri au fost râvnite de toţi. Să’
nu v㒠închipuiţi c㒠bă’ieţii 㒺tia sunt nişte neştiutori şi vor da
buluc pe meleagurile româneşti, nu, se vor feri s㒠întâmpine
opoziţie din partea populaţiei. Ei vin încet, unii ca oameni de
afaceri, apoi alţii ca angajaţi, adic㒠încet şi cu ră’bdare.
Pentru a pregă’ti terenul propice mută’rii populaţiei israeliene pe
teritoriul României se acţionează’, astfel:
- în ultimul timp românii sunt goniţi din propria lor ţar㒠prin
politici care descurajeaz㒠instituţia familială’, concomitent cu
scă’derea ratei natalită’ţii şi implicit scă’derea ratei demografice;
- crearea la nivel naţional a unei stă’ri de să’nă’tate precare a
populaţiei prin otră’virea hranei din comerţ cu substanţe nocive
corpului uman şi slă’birea pân㒠la declin a sistemului de să’nă’tate
publică’, creşterea ratei mortalită’ţii;
- îndobitocirea populaţiei, prin slă’birea sistemului naţional de
educaţie, trecerea în umbr㒠a valorilor umane şi mediatizarea unor
nonvalori umane ca modele de viaţ㒠pentru toate segmentele de vârstă’;
- distrugerea coeziunii între cetă’ţeni prin cultivarea dispreţului
faţ㒠de ceea ce înseamn㒠românesc;
- disoluţia instituţional㒠a statului prin reforme care au bulversat
şi distrug în
continuare esenţa a ceea ce înseamn㒠protecţia unei naţiuni: sistem
judiciar, medicină’, educaţie, administrare teritorială’, artă’, etc.;
ultimele bastioane a ceea ce însemna siguranţ㒠naţional㒠şi
patriotism (internele şi apă’rarea) au fost distruse prin aceleaşi
politici de proast㒠finanţare a instituţiilor şi subsalarizarea
personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat plecarea
personalului competent şi angajarea unor persoane nepregă’tite în
domeniu, incompetente şi predispuse la corupţie - rezultatul s-a vă’zut!
Toate aceste acţiuni se desf㒺oar㒠sub directa îndrumare a
cumpă’ră’torilor acestei ţă’ri şi sunt să’vârşite de ai noştri aleşi, o
şleaht㒠de pungaşi puşi pe jaf şi distrugere, c㒠deh, popor,
conducă’torii cinstiţi se pare c㒠nu îţi plac şi-ţi tai singur
crenguţa de sub picioare.

în lipsa unită’ţii sociale nu ră’mâne decât s㒠lansă’m o
rugă’ciune că’tre ei, cumpă’ră’torii meleagurilor şi bogă’ţiilor noastre,
cei că’tre care stă’m cu mâna întins㒠cerând bani pentru a supravieţui:
Te rugă’m pe Tine, Prea Desteptule Israel, Te rugă’m pe Tine, Prea
Descurcă’reaţ㒠Franţ㒠(etc. c㒠sunteţi mulţi) - fie-v㒠milă’, o Vouă’
Preamă’riţilor acestei lumi, de o populaţie neştiutoare dar şi
nepă’să’toare cu soarta ei, şi daţi-ne înapoi Preafrumoasa Gră’din㒠a
Maicii Domnului şi bogă’ţiile ei, că’ci- pe principiul cade omul din
pom şi pă’cat s㒠nu trag㒠un pui de somn - noi v-am dat vou㒠această’
Gră’din㒠pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi s㒠nu
ştim iar㒺i s㒠o gospodă’rim, s-o gospodă’riţi voi pentru noi şi s㒠ne
culegeţi şi nou㒠roadele!

Aceste mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în
aceste rânduri, ci dimpotivă’, e o admiraţie pentru capacitatea altor
popoare de a stră’luci prin bogă’ţiile altora!
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.