Controlul digital, cu bani putini...sau multi

tyco

Well-Known Member
Trenulist
24 Iulie 2016
779
1
Arad
sageata-verde.uv.ro
WEBSITE
http://sageata-verde.uv.ro/
YAHOO
thetycoon_tyco
LOCATION
Arad
Dupa scurta prezentare a DCC-ului pe care am facut-o aici cred ca a venit momentul sa scriu un scurt articol si despre controlul dioramei si digitalizarea ei.

In general digitalizarea unei diorame necesita timp si bani multi. Ce ne facem daca nu dispunem de prea multe fonduri insa dorim sa automatizam complet o diorama?
Putem incerca in analog, sau putem incerca sa ne facem singuri componentele necesare. Nu zic ca cele care se gasesc in comert nu sunt bune (au chiar unele functii pe care nu le poti face asa de usor, insa care pot fi trecute cu vederea), insa sa dau 500-600E pe o centrala mi se pare mult prea mult. Insa pentru ca exista membrii care prefera sa dea direct bani pe un anumit produs, decat sa piarda vremea pe constructia lui, voi prezenta si cea mai simpla varianta de automatizare, folosind componente ESU.
Pentru a automatiza complet o diorama, nu exista numai o "reteta". O poti face in mai multe moduri, de la simplu la complicat. Eu am sa prezint un mod mai simplu, zic eu. Astept completari (corectarea unor greseli, alte metode, etc) din partea celorlalti membrii.
De la inceput precizez ca schemele nu imi apartin, sunt preluate de pe celebrul site a lui Paco, http://www.tinet.org/~fmco/home_sp.htm

Sa incepem... Pentru a controla trenurile pe o diorama, ai nevoie de o centrala si de decodoare. Ce faci insa daca vrei sa setezi un parcurs pentru un anumit tren? Trebuie sa "sti" ce portiune este ocupata de ce tren. Aici intra in actiune feedback-ul. Rolul acestui sistem este de a comunica ce sectoare de linie sunt ocupate. Unele centrale mai scumpe au o intrare pentru acest modul de feedback (Esu, Lenz, Marklin), altele nu au (Roco). Informatiile primite de la acest modul de feedback sunt procesate de centrala sau PC, si impreuna cu datele despre deplasarea trenurilor, oferite de centrala, poti programa parcursul trenurilor tale.

Deci am stabilit ca avem nevoie de o centrala digitala pentru comenzile de miscare, de decodoare pentru a realiza miscarile comandate de centrala si de un modul de feedback pentru detectie. De aici incolo lucrurile o iau in mai multe directii, fiecare fiind liber sa isi aleaga "drumul" sau.

Voi incepe cu cea mai simpla metoda, cea cu componentele gata cumparate de la ESU.
In primul rand, ai nevoie de o centrala. Indiferent ca e sau , ele vin incorporate cu o intrare pentru modulu de feedback. Asta inseamna ca poti introduce iesirea de la modul direct in centrala, iar ea iti va procesa informatia. , ce poate fi extins cu ajutorul .
Dar cum se face detectarea trenurilor? Modulu de feedback are mai multe intrari. La intrarile lui se conecteaza "detectorii". Acesti detectori pot varia de la un banal contact electro-magnetic ("relee reed" cum le mai zic unii) ascuns intre traverse, pana la (caz in care este necesara separarea electrica a blocurilor de linie).
Pe partea de decodoare nu mai insist, cred ca toti stim ce sunt alea si la ce ajuta :)
Odata realizate toate conexiunile, ai terminat automatizarea. Daca vrei poti sa legi centrala la un PC, daca nu...spor la invartit trenulete :)

Insa costurile ies detul de mari. Ce putem face pentru a le reduce?
Cel mai mare "consumator"" de fonduri este centrala. De aceea o putem inlocuii cu banala centrala de la Roco(bineinteles putem incerca sa ne construim una, insa daca detinem deja o centrala, nu prea vad rostul). Aceasta nu are intrare pentru feedback, insa acest mic impediment va fi imediat rezolvat.
In primul rand sa rezolvam problema decodoarelor. Nu voi discuta despre decodoarele de locomotiva, care, datorita miniaturizarii, nu se pot contruii chiar de oricine. In schimb decodoarele de macaze, semnale, accesorii sunt mult mai usor de construit.
Pentru macaze exista 2 planuri care mi-au atras atentia. Primul este un decodor pentru a comanda 4 servomotoare.

Montajul necesita putine componente si este foarte bine detaliat. Pe site se gaseste pentru si programul ce trebuie scris in microcontroler, alaturi de designul placajului imprimat, lista de componente necesare si pozitionarea componentelor pe placaj.
este o variatiune a primului, pentru un singur macaz, insa cu multe alte optiuni
De asemenea, , se gasesc scheme pentru mai multe decodoare.
Odata rezolvata problema decodoarelor, trecem la sistemul de feedback. Eu am ales sistemul , fiind mai des folosit. El are nevoie de 2 componente: modulul de feedback si detectorii. O schema pentru modul o gasim iar pe site si este
Desi pare complicata la inceput, va asigur ca este destul de usor de realizat, in plus neavand niciun microcontroler, nu trebuie sa va bateti capul cu programarea lor. Ca si in cazul decodoarelor, Paco a scris un intreg manual, in care gasiti schema, lista componentelor necesare, placajul imprimat si pozitionarea pieselor pe placaj. Este doar o chestiune de realizat placajul si montat componentele pe el.
Detectorii pot fi simplele "relee reed" sau se pot complica, paco aratandu-ne cateva variante.
Fiindca centrala noastra nu suporta modulu de feedback, trebuie sa apelam la un PC, care sa ne proceseze informatia. Asta inseamna ca atat centrala cat si modulul de feedback trebuie conectate la PC, individual.
Pentru a conecta modulul de feedback, apelam la , care conecteaza modulul de feedback la portul serial al PC-ului.
Pentru a conecta centrala roco apelam la GenLI:

Pe forum au existat cateva persoane care au construit acest circuit(@elf si @f33). Circuitul se conecteaza la PC prin celalat port serial. Este prezentat pe site si o varianta prin USB.
Insa pentru a nu ocupa atatea porturi serial, le poti aduna

Deci avem decodoare, avem modul de feedback si avem conexiunile la PC. Am cam terminat. Insa pentru a demonstra cat de maleabil este sistemul DCC si cate se pot face cu el, va mai prezint 2 mici scheme, care va pot ajuta.

Prima este o mica schema care permite interconectarea accesoriilor de la diferiti producatori intre ei (Lenz, esu, roco).


Al 2-lea montaj, si preferatul meu, este . Acesta permite actionarea decodoarelor prin niste butoane, deci realizarea unei console cu butoane pentru controlarea macazelor si semnalelor, la fel cum ar fi fost in analog. Astfel nu dispare placerea jocului, prin trecerea la digital, cum multi sustin. Cu ajutorul catorva relee sau circuite logice, poti reproduce exact panoul de control al unei gari reale.

Cam asa se poate realiza automatizarea unei diorame, atat cu piese gata facute, cat si cu piese realizate de tine. Precizez ca momentan nu am incercat niciuna din cele 2 variante, insa in viitorul apropiat (pana la toamna), voi realiza varianta home-made (cu mici modificari, pe diorama mea iar varianta ESU pe diorama lui flvca. Voi revenii atunci cu poze, completari, observatii si sfaturi noi.
Pana atunci astept completarile voastre.
Toate cele bune!
 

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.298
2
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
De curand am finalizat si eu modulul XbusTCO, varianta push. Intentionez sa il utilizez intr-un mod "inedit", pt. crearea unor mici automatizari, rolul butoanelor de comanda fiind jucat de contactele unor relee (reed, sau optice). In acest mod, modulul functioneaza ca un encoder care trimite comenzi digitale catre decodoare macaz, pt. actionarea corespunzatoare a acestora in momentul apropierii trenurilor. (satul fiind de deraierile datorate neglijentei operatorului - subsemnatul adica :D )

Se poate obtine astfel si in digital o "mimare" a automatizarilor realizate cu succes in analog de colegul Prognosis...
 

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.298
2
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Poze nu i-am facut pt. ca nu arata cine stie ce...

Impresii ?
Mai intai cateva modificari ale schemei: am inlocuit tranzistorul pnp ce comanda ledul de eroare cu unul npn si legarea ledului la VCC nu la GND. Astfel, ledul este aprins cand modulul este legat la centrala si totul e OK, stins cand nu e conectat, si sclipeste cand adresa nu este configurata corect.

Apoi, am mai introdus inca 5 rezistente suplimentare de 10k pe intrarile PIC-ului (pinii 9, 10, 11, 12, 13) necesare daca firele dintre butoanele de comanda si modul sunt mai lungi (situatie intalnita in cazul meu, cand rolul butoanelor este luat de contactele unor relee situate la distanta).

Consumul total este de 7,3 mA, din care 2,5 mA sunt datorati ledului permanent aprins; deci nu necesita alimentare separata (este suficienta conectarea la centrala Roco).

Cat despre switch-ul care permite alegerea tipului de centrala, in setarea Roco imi actioneaza decodoarele de la adresa 5 in sus, merge asadar mai bine cu setarea Lenz :!:, caz in care se pot comanda toate adresele.
 

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.298
2
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Uite si o poza fara mari pretentii: cablajul a fost facut in viteza dar este perfect functional !

Urmeaza "occupancy detectors"...