In general, decodoarele moderne impart tensiunea DCC disponibila la sine in 256 trepte interne de tensiune (ti), care se traduc in 255 de trepte de viteza diferite plus una de stationare (0). Unele decodoare stabilizeaza aceasta tensiune la o valoare determinata fixa (de ex. 15V) sau reglabila, viteza maxima a locomotivelor nemaifiind influentata de valoarea reala a tensiunii DCC. Intrucat nu toate decodoarele fac acest lucru, se recomanda folosirea unei surse stabilizate pentru alimentarea centralei digitale (de preferat 16V pentru z21 si scara H0).
In DCC exista 3 moduri diferite pentru comanda vitezelor: in 14, in 28 sau in 128 trepte de viteza (tv). Comanda pentru viteza maxima in cele 3 moduri este respectiv tv14, tv28 si tv126, iar pentru cea minima (NU stationare) tv1 in toate cele 3 moduri. Exista si comenzi pentru STOP (tv0) si STOP de urgenta.
In practica se folosesc preponderent modurile in 28 sau in 128 trepte de viteza; personal prefer modul in 28 tv intrucat comanda este mai rapida (3 bytes in loc de 4) si raspunsul locomotivei este mai rapid. In plus, creste numarul de comenzi transmise de centrala in fiecare secunda (+20-25%) si astfel capacitatea de comanda simultana a mai multor locomotive.
Daca se foloseste intreaga tensiune disponibila pentru viteza maxima, atunci comanda tv28/28, sau comanda tv126/128 sunt atribuite treptei interne 255 si locomotiva ruleaza cu viteza maxima posibila. Aici intervine rolul variabilei de configurare CV5, care permite atribuirea unei trepte interne mai mici comenzii de viteza maxima (indiferent de modul de comanda 14, 28 sau 128). Astfel, viteza maxima pe care o poate atinge locomotiva poate fi limitata, pentru a obtine un comportament realistic.
In mod similar se poate regla si treapta interna corespunzatoare vitezei minime (tv1) prin CV2, precum si treapta interna a vitezei medii (tv14/28 sau tv63/128) prin CV6. Este de preferat ca valoarea ti pentru viteza medie sa nu fie simpla medie a ti pentru vitezele minima si maxima, ci mai degraba la 1/3 de cea minima si 2/3 de cea maxima. Astfel, controlul vitezelor in prima jumatate este de 2x mai fin decat in jumatatea a doua.
Mai exista 2 CV-uri importante ce influenteaza semnificativ comportamentul de schimbare a vitezelor: CV3 (acceleratie) si CV4 (deceleratie). Ele seteaza timpul in care locomotiva din stationare va atinge viteza maxima reglata de CV5 si invers. Daca locomotiva stationeaza si primeste comanda de viteza maxima (tv28/28 sau tv126/128) ea nu va porni instant cu viteza determinata de CV5 ci va trece succesiv prin toate treptele interne pana la valoarea din CV5, intr-un timp dictat de CV3. Similar, daca stationeaza si primeste comanda de viteza minima (tv1) ea nu va pleca instantaneu cu viteza minima setata in CV2, ci va trece prin toate treptele interne mai mici. Astfel, viteza minima NU este viteza cea mai mica de deplasare, ci viteza constanta minima.
Preferinte personale:
1. Viteza minima o reglez de obicei la 4-5 km/H0, practic viteza de deplasare a pietonilor. Nu vad utilitatea rularii unei locomotive la viteze constante mai mici. Un reglaj corespunzator al compensarii de sarcina va face trecerea din stationare la viteza minima, lina, fara smucituri.
2. Am renuntat sa setez viteza maxima ca fiind cea din realitate: este total nerealist un Railjet alergand pe diorama cu 230 km/H0! In cele din urma, am ajuns la un compromis exprimat de formula: Vmax=40 + (Vreal - 40)/2. Pare complicat dar nu e: pentru Railjet aleg viteza maxima 40 + (230 - 40)/2 = 135 km/H0.
Alte viteze maxime conform amintitei formule:
- BR101 = 120 km/H0 (in loc de 200)
- BR245 = 100 km/H0 (in loc de 160)
- BR152 = 90 km/H0 (in loc de 140)
- BR216 = 80 km/H0 (in loc de 120)
Exceptie ICE3 = 160 km/H0 (valoarea plafon a vitezelor maxime). Algoritmul permite rularea cu viteze maxime rezonabile, pastrand totusi diferentele relative dintre acestea.
3. Dupa cum spuneam, viteza medie o reglez la 1/3 de cea minima si 2/3 de cea maxima, cu o variatie fie liniara, fie parabolica. Permite reglaje de 2x mai fine in primele 14 trepte de viteza, fata de urmatoarele 14.
4. Acceleratia si deceleratia le reglez la 14-16 secunde, valori practice la scara H0.
In DCC exista 3 moduri diferite pentru comanda vitezelor: in 14, in 28 sau in 128 trepte de viteza (tv). Comanda pentru viteza maxima in cele 3 moduri este respectiv tv14, tv28 si tv126, iar pentru cea minima (NU stationare) tv1 in toate cele 3 moduri. Exista si comenzi pentru STOP (tv0) si STOP de urgenta.
In practica se folosesc preponderent modurile in 28 sau in 128 trepte de viteza; personal prefer modul in 28 tv intrucat comanda este mai rapida (3 bytes in loc de 4) si raspunsul locomotivei este mai rapid. In plus, creste numarul de comenzi transmise de centrala in fiecare secunda (+20-25%) si astfel capacitatea de comanda simultana a mai multor locomotive.
Daca se foloseste intreaga tensiune disponibila pentru viteza maxima, atunci comanda tv28/28, sau comanda tv126/128 sunt atribuite treptei interne 255 si locomotiva ruleaza cu viteza maxima posibila. Aici intervine rolul variabilei de configurare CV5, care permite atribuirea unei trepte interne mai mici comenzii de viteza maxima (indiferent de modul de comanda 14, 28 sau 128). Astfel, viteza maxima pe care o poate atinge locomotiva poate fi limitata, pentru a obtine un comportament realistic.
In mod similar se poate regla si treapta interna corespunzatoare vitezei minime (tv1) prin CV2, precum si treapta interna a vitezei medii (tv14/28 sau tv63/128) prin CV6. Este de preferat ca valoarea ti pentru viteza medie sa nu fie simpla medie a ti pentru vitezele minima si maxima, ci mai degraba la 1/3 de cea minima si 2/3 de cea maxima. Astfel, controlul vitezelor in prima jumatate este de 2x mai fin decat in jumatatea a doua.
Mai exista 2 CV-uri importante ce influenteaza semnificativ comportamentul de schimbare a vitezelor: CV3 (acceleratie) si CV4 (deceleratie). Ele seteaza timpul in care locomotiva din stationare va atinge viteza maxima reglata de CV5 si invers. Daca locomotiva stationeaza si primeste comanda de viteza maxima (tv28/28 sau tv126/128) ea nu va porni instant cu viteza determinata de CV5 ci va trece succesiv prin toate treptele interne pana la valoarea din CV5, intr-un timp dictat de CV3. Similar, daca stationeaza si primeste comanda de viteza minima (tv1) ea nu va pleca instantaneu cu viteza minima setata in CV2, ci va trece prin toate treptele interne mai mici. Astfel, viteza minima NU este viteza cea mai mica de deplasare, ci viteza constanta minima.
Preferinte personale:
1. Viteza minima o reglez de obicei la 4-5 km/H0, practic viteza de deplasare a pietonilor. Nu vad utilitatea rularii unei locomotive la viteze constante mai mici. Un reglaj corespunzator al compensarii de sarcina va face trecerea din stationare la viteza minima, lina, fara smucituri.
2. Am renuntat sa setez viteza maxima ca fiind cea din realitate: este total nerealist un Railjet alergand pe diorama cu 230 km/H0! In cele din urma, am ajuns la un compromis exprimat de formula: Vmax=40 + (Vreal - 40)/2. Pare complicat dar nu e: pentru Railjet aleg viteza maxima 40 + (230 - 40)/2 = 135 km/H0.
Alte viteze maxime conform amintitei formule:
- BR101 = 120 km/H0 (in loc de 200)
- BR245 = 100 km/H0 (in loc de 160)
- BR152 = 90 km/H0 (in loc de 140)
- BR216 = 80 km/H0 (in loc de 120)
Exceptie ICE3 = 160 km/H0 (valoarea plafon a vitezelor maxime). Algoritmul permite rularea cu viteze maxime rezonabile, pastrand totusi diferentele relative dintre acestea.
3. Dupa cum spuneam, viteza medie o reglez la 1/3 de cea minima si 2/3 de cea maxima, cu o variatie fie liniara, fie parabolica. Permite reglaje de 2x mai fine in primele 14 trepte de viteza, fata de urmatoarele 14.
4. Acceleratia si deceleratia le reglez la 14-16 secunde, valori practice la scara H0.
