As vrea sa deschid un nou topic, mai putin "placut", e drept,
Dupa unele informatii, primul accident feroviar major din Romania s-ar fi produs in anul 1905, cand, pe linia Ploiesti- Buzau (pe atunci- linie simpla) doua trenuri se ciocnesc. Vina a fost a impegatului de miscare, dar ââŹĹžtap ispasitorââŹÂ a cazut un acar- de aici si celebra expresie ââŹĹžacarul PaunââŹÂ.
La data de 1/13 ianuarie 1917 are loc asa-numita ââŹĹžcatastrofa de la CiureaââŹÂ. In aceea zi, un tren militar (supraincarcat cu civili si militari, care se refugiau, in timpul primului razboi mondial, din zona Munteniei, ocupata de trupele germane si austro-ungare), compus din 26 de vagoane, se deplasa spre Iasi. Intre garile Barnova si Ciurea (unde linia ferata prezinta o panta accentuata), din motive ramase neelucidate (probabil depasirea tonajului si a sarcinei pe osie maxim admise), trenul a scapat de sub control, intrand cu viteza maxima in gara Ciurea pe linia 2. Aici intalneste un macaz, care-l face sa coteasca brusc spre dreapta. Acesta a fost si motivul ultim pentru care trenul a deraiat, din cele 26 de vagoane doar doua ramanand pe linie. Deraierea este urmata de un incendiu, bilantul total al mortilor depasind cifra de 1.000.
In perioada interbelica, in Basarabia, doua trenuri se ciocnesc.
In noaptea de 7 octombrie 1968, trenul personal 3340 se afla garat in statia Bucerdea (jud. Alba). Deoarece existau restrictii de circulatie, acesta ar fi trebuit sa astepte trecerea acceleratului 340, care venea din sens opus, de la Blaj. Impegatul de miscare din statia Bucerdea (Theodor Petrisor) a uitat insa sa-i transmita mecanicului de locomotiva a personalului 3340 dispozitia de modificare a graficului de mers, venita de la Blaj. Cele doua trenuri au primit aproape concomitent ââŹĹžunda verdeââŹÂ de plecare, urmand sa circule pe acceiasi linie. In aceste conditii, tragedia a devenit inevitabila.
Coliziunea frontala dintre cele doua trenuri, produsa in zorii zilei de 7 octombrie 1968, intre statiile Bucerdea si Craciunel, a fost devastatoare. 22 de persoane au decedat, iar alte cateva zeci au fost ranite grav. Alaturi de impegatul de miscare Theodor Petrisor, a fost considerat vinovat de producerea tragediei si acarul statiei Bucerdea, Alexandru Cristea.
Procesul celor doi s-a judecat in sala de asteptare a garii Teius (foarte aproape de locul tragediei), in prezenta a 1.000 de ceferisti, adusi din toata tara. Theodor Petrisor a fost condamnat la moarte si la confiscarea averii. Ulterior, este achitat si eliberat. Alexandru Cristea a fost condamnat la 20 de ani de munca silnica si 10 ani de degradare civica.
In 1972, trenul rapid Iasi- Bucuresti, intalneste semnalul de intrare in statia Frunzeasca, care era pe rosu. Datorita faptului ca acesta fusesera pus pe rosu cu foarte putin timp inainte de trecerea trenului, mecanicul de locomotiva nu mai are timp sa opreasca, intrand cu viteza in statia Frunzeasca, pe linie abatuta. Acest fapt are ca urmare deraierea trenului, lucru soldat cu 50 de morti si 80 de raniti.
In sepembrie 1986 trenul de marfa 17.090, care circula pe ruta Bucuresti Progresu- Chiajna, se ciocneste, in statia Chiajna, cu trenul personal 1308 Rosiori Nord- Bucuresti Basarab. O persoana isi pierde viata, iar alta este grav ranita. Vina a apartinut mecanicului de pe locomotiva trenului de marfa, care nu a oprit la semnalul de intrare in statia Chiajna, care era pe rosu. Mai mult, mecanicul de locomotiva a actionat si butonul ââŹĹždepasire ordonataââŹÂ, care nu a mai permis ca trenul sa fie franat de inductor.
In total, pana in 1990, au avut loc 6 accidente majore la CFR.
In ziua de 21 august 1990, locomotiva electrica 060-EA-001 (prima locomotiva electrica din Romania, importata de la firma suedeza ASEA in 1965!), in timp ce tracta trenul rapid 24- partea 2, pe sectia de circulatie Brasov-Sighisoara, intre statiile Augustin si Apata, loveste, in linie curenta, locomotiva de manevra a statiei Augustin, 040-DHC-601. Accidentul se soldeaza cu moartea mecanicului si ajutorului de mecanic de pe locomotiva 040-DHC-601, si cu avarierea grava a celor doua locomotive. A fost unul dintre cele mai "ciudate" accidente feroviare, daca tinem cont ca pe sectia respectiva linia ferata este echipata cu BLA. Vinovat se face si impegatul statiei Augustin (aceea DHC nu avea ce sa caute pe linia curenta pe care urma sa vina un alt tren). Totusi, sectiunea fiind ocupata de aceea LDH, semnalul de trecere a BLA dinaintea acelei sectiuni era obligatoriu pe rosu (indiferent de ce comanda ar fi dat impegatul de pe luminoschema). Deci, cel mai probabil, si mecanicul de locomotiva de pe locomotiva rapidului a gresit (depasind un semnal pe rosu) si, din moment ce nu a fost oprit de inductor, probabil a actionat si butonul "depasire ordonata"!
Majoritatea accidentelor feroviare intamplate dupa 1990 au avut drept cauze, fie furtul din instalatiile de semnalizare si dirijare a traficului feroviar, fie starea precara a infrastructurii feroviare.
In 1995 un tren deraiaza in gara Pasarea, datorita furtului unor componente de macaz, iar, in anul 2000, o locomotiva electrica deraiaza in gara Pantelimon, datorita furtului unor cabluri de la un semnal de manevra.
Anul 2004 poate fi socotit ââŹĹžanul negru al CFRââŹÂ, avand loc nu mai putin de 6 accidente feroviare majore.
In ianuarie, doua locomotive (060-EA si 060-DA) se ciocnesc in triajul Galdiu, datorita cetii si a unor greseli de manevra. Cei trei mecanici de locomotiva sunt raniti.
In triajul Golesti 6 vagoane au deraiat si 10 s-au rasturnat, luand foc, iar unul a exploadat. Vagoanele erau incarcate cu benzina. Cauza producerii accidentului a fost blocarea fusului unei roti de la un vagon.
Un tren de marfa deraiaza in apropiere de gara Radulesti, datorita ruperii bandajului unei roti.
La 1 iunie, un tren de marfa deraiaza si se rastoarna intre statiile Saratel- Bistrita Nord, datorita uzurii excesive a unor traverse de lemn.
La 31 iulie, un tren de marfa compus din vagoane-cisterna (apartinand ââŹĹžLukoil SAââŹÂ), deraiaza si se rastoarna intre statiile Vama si Pojorata.
La 5 august, doua trenuri de marfa se ciocnesc in gara Strejesti. Vina a apartinut acarului, care, in loc sa introduca trenul de marfa care intra in statie, pe linia 2-abatuta (care era libera) l-a introdus pe linia 3-abatuta (care era ocupata).
Cei doi mecanici de locomotiva au reusit sa sara din locomotive inainte de impact, fiind raniti.
In 2005 un tren de marfa deraiaza, datorita hotilor de fier vechi, care au aruncat pe linie bucati mari de fier vechi.
In decembrie 2006, trenul personal Huedin- Cluj Napoca loveste din spate un tren de marfa, stationat la semnalul de intrare in statia Baciu. Vina a apartinut impegatului de miscare din statia Baciu (Aurel Berchisan), care a dat ââŹĹžcale liberaââŹÂ trenului personal, desi linia era ocupata de trenul marfar. In timpul anchetei, Aurel Berchisan a recunoscut ca a adormit in post.
In februarie 2008, cinci vagoane incarcate cu calcar, care circulau pe ruta Bicaz Chei- Tasca (apartinand ââŹĹžCarpatcementââŹÂ SA) deraiaza, la intrarea in statia Tepeseni, datorita ruperii osiei vagonului nr.4.
La data de 10 mai 2008 are loc cel mai grav accident feroviar de dupa 1989, soldat cu moartea unei persoane si ranirea grava a altor sase. In accea zi, trenul accelerat 1662 Iasi- Bucuresti Nord, deraiaza la trecerea peste macazul nr.9 a statiei Valea Calugareasca. Asa cum a stabilit comisia de ancheta, cauza accidentului a fost: ââŹĹžfurtul piulitelor si a suruburilor de la caseta de inzavorare a macazului nr.9. Acest lucru a dus la neinzavorarea acului drept de contraacul curb la manevrarea macazului nr.9 din pozitia ââŹĹžabatutaââŹÂ in pozitia ââŹĹždirectaââŹÂ, corespunzator parcusului de trecere pe linia 3, si patrunderea, printre acul drept si contraacul curb a buzelor bandajelor rotilor din partea dreapta a locomotivei si celor patru vagoane, lucru care a dus la deraierea trenuluiââŹÂ. Acest lucru s-a produs ca urmare a deplasarii casetei de inzavorare a macazului nr.9 simultan cu drugul de actionare, ca urmare a furtului piulitelor de la suruburile de prindere a casetei (pe partea dreapta).
La data de 26 mai 2008, locomotiva electrica ââŹĹž060-EA-826ââŹÂ, in timp ce tracta trenul personal 4483 deraiaza, la trecerea peste macazul nr.5 a statiei Mogoseni. Cauza accidentului a fost: ââŹĹžexistenta, peste macazul nr.5, a unui numar de 5 traverse necorespunzatoare (care nu fusesera inlocuite la timp), care nu au mai asigurat prinderea corespunzatoare a sinei de traverse, prin intermediul tirfoanelor, si a dus la aparitia unei largiri a cai peste limitele sigurantei la deraiere, lucru care a produs caderea rotii din stanga a locomotivei in interiorul caiiââŹÂ.
In septembrie 2008, un tren de marfa (aparinand ââŹĹžCarpatcementââŹÂ SA), se ciocneste frontal, in curtea fabricii de ciment Tasca, cu alt tren de marfa care stationa la rampa de incarcare a fabricii. Mecanicul de locomotiva (care nu a parasit postul de comanda) isi pierde viata, iar un lacatus-mecanic si acarul statiei Bicaz-Chei (aflati in locomotiva) sunt grav raniti. Cauza producerii accidentului a fost nefunctionarea sistemului de franare pneumatica a primului tren (care, in momentul impactului, avea 80 km/h). Totusi, am o nedumerire: de ce nu au incercat sa taie sau sa rupa un furtun de aer dintre vagoane? Astfel, prin pierderea presiunii de pe conducta generala a trenului, s-ar fi produs franarea automata.
Tot in anul 2008, trei vagoane incarcate cu calcar din compunerea unui tren de marfa, deraiaza pe podul de peste canalul Dunare- Marea Neagra (pe linia Ram. Medgidia Triaj- Ram. Medgidia Est) si se prabusesc, de la o inaltime de 10 m, peste calea ferata Bucuresti- Constanta. Numai norocul a facut ca, in momentul respectiv, pe linia Bucuresti-Constanta sa nu treaca un tren de calatori. Cauza accidentului a fost, probabil, uzura excesiva a liniei.
In fine, in anul 2009, se petrec trei accidente feroviare, datorate unor erori umane.
In septembrie 2009, acceleratul Timisoara- Craiova deraiaza in zona localitatii Carcea, datorita unei maini criminale, tirfoanele de prindere a sinei de traversa fiind desfacute. 15 calatori au fost raniti.
In acceiasi zi, in zona localitatii Boju, 7 vagoane cisterna, din compunerea unui marfar de 36 de vagoane, deraiaza. Motivul accidentului a fost necoordonarea vitezei intre cele doua locomotive a trenului, dar si ruperea carligului de tractiune de la unul din vagoane.
La 27 septembrie, rapidul Iasi- Bucuresti deraiaza la trecerea peste un macaz a statiei Berheci. Cauza accidentului a fost faptul ca mecanicul de locomotiva Florin Mustata nu a oprit la semnalul de intrare in statia Berheci, care era pe rosu. Totusi, se pare ca trenul a fost oprit de inductor, iar, ulterior, mecanicul a incercat sa impinga inapoi garnitura (timp in care, probabil, macazul a fost manevrat sub tren), moment in care s-a produs deraierea. Totusi, ma gandesc ca daca a fost franat de inductor, aceasta franare s-ar fi produs cu pierderea presiunii din conducta generala a trenului, iar ca sa ai din nou presiune trebuie efectuate niste operatiuni care i-au oleaca de timp, si mecanicul de locomotiva nu ar mai fi avut cum sa incerce sa dea inapoi trenul asa de repede!
La 17 octombrie 2009 doua trenuri de marfa se ciocnesc intre statiile Sarulesti si Lehliu. Motivul accidentului a fost nerespectarea, de catre mecanicul de locomotiva al celui de-al doilea tren, a doua semnale de trecere a blocului automat de linie. Primul semnal era pe galben (ceea ce semnifica ââŹĹžliber cu viteza redusa, primul sector de bloc liber, al doilea ocupatââŹÂ), iar al doilea semnal era stins (si nu functiona nici inductorul). Conform instructiei de semnalizare, ââŹĹžcand intalneste un semnal stins, defect sau care da indicatii dubioase, mecanicul de locomotiva are obligatia de a opri, a cere instructiuni prin statia-radio, si, eventual, de a-si continuua drumul cu viteza maxima de 20 km/h, si cu maxima atentieââŹÂ.
In total, dupa 1990, au avut loc nu mai putin de 20 de accidente feroviare majore.
Foarte multe accidente au loc la trecerile la nivel cu calea ferata, datorita neatentiei soferilor. Cel mai grav are loc in 2009, cand un microbuz este lovit in plin, la trecerea la nivel de la Scanteea, de trenul automotor Iasi- Brasov (apartinand operatorului privat ââŹĹžRegio TransââŹÂ srl.). Toti cei 14 pasageri din microbuz isi pierd viata. Vinovat de aceasta tragedie este soferul microbuzului, care nu a respectat semnalizarea luminoasa si acustica de la trecerea la nivel cu calea ferata.
Dupa unele informatii, primul accident feroviar major din Romania s-ar fi produs in anul 1905, cand, pe linia Ploiesti- Buzau (pe atunci- linie simpla) doua trenuri se ciocnesc. Vina a fost a impegatului de miscare, dar ââŹĹžtap ispasitorââŹÂ a cazut un acar- de aici si celebra expresie ââŹĹžacarul PaunââŹÂ.
La data de 1/13 ianuarie 1917 are loc asa-numita ââŹĹžcatastrofa de la CiureaââŹÂ. In aceea zi, un tren militar (supraincarcat cu civili si militari, care se refugiau, in timpul primului razboi mondial, din zona Munteniei, ocupata de trupele germane si austro-ungare), compus din 26 de vagoane, se deplasa spre Iasi. Intre garile Barnova si Ciurea (unde linia ferata prezinta o panta accentuata), din motive ramase neelucidate (probabil depasirea tonajului si a sarcinei pe osie maxim admise), trenul a scapat de sub control, intrand cu viteza maxima in gara Ciurea pe linia 2. Aici intalneste un macaz, care-l face sa coteasca brusc spre dreapta. Acesta a fost si motivul ultim pentru care trenul a deraiat, din cele 26 de vagoane doar doua ramanand pe linie. Deraierea este urmata de un incendiu, bilantul total al mortilor depasind cifra de 1.000.
In perioada interbelica, in Basarabia, doua trenuri se ciocnesc.
In noaptea de 7 octombrie 1968, trenul personal 3340 se afla garat in statia Bucerdea (jud. Alba). Deoarece existau restrictii de circulatie, acesta ar fi trebuit sa astepte trecerea acceleratului 340, care venea din sens opus, de la Blaj. Impegatul de miscare din statia Bucerdea (Theodor Petrisor) a uitat insa sa-i transmita mecanicului de locomotiva a personalului 3340 dispozitia de modificare a graficului de mers, venita de la Blaj. Cele doua trenuri au primit aproape concomitent ââŹĹžunda verdeââŹÂ de plecare, urmand sa circule pe acceiasi linie. In aceste conditii, tragedia a devenit inevitabila.
Coliziunea frontala dintre cele doua trenuri, produsa in zorii zilei de 7 octombrie 1968, intre statiile Bucerdea si Craciunel, a fost devastatoare. 22 de persoane au decedat, iar alte cateva zeci au fost ranite grav. Alaturi de impegatul de miscare Theodor Petrisor, a fost considerat vinovat de producerea tragediei si acarul statiei Bucerdea, Alexandru Cristea.
Procesul celor doi s-a judecat in sala de asteptare a garii Teius (foarte aproape de locul tragediei), in prezenta a 1.000 de ceferisti, adusi din toata tara. Theodor Petrisor a fost condamnat la moarte si la confiscarea averii. Ulterior, este achitat si eliberat. Alexandru Cristea a fost condamnat la 20 de ani de munca silnica si 10 ani de degradare civica.
In 1972, trenul rapid Iasi- Bucuresti, intalneste semnalul de intrare in statia Frunzeasca, care era pe rosu. Datorita faptului ca acesta fusesera pus pe rosu cu foarte putin timp inainte de trecerea trenului, mecanicul de locomotiva nu mai are timp sa opreasca, intrand cu viteza in statia Frunzeasca, pe linie abatuta. Acest fapt are ca urmare deraierea trenului, lucru soldat cu 50 de morti si 80 de raniti.
In sepembrie 1986 trenul de marfa 17.090, care circula pe ruta Bucuresti Progresu- Chiajna, se ciocneste, in statia Chiajna, cu trenul personal 1308 Rosiori Nord- Bucuresti Basarab. O persoana isi pierde viata, iar alta este grav ranita. Vina a apartinut mecanicului de pe locomotiva trenului de marfa, care nu a oprit la semnalul de intrare in statia Chiajna, care era pe rosu. Mai mult, mecanicul de locomotiva a actionat si butonul ââŹĹždepasire ordonataââŹÂ, care nu a mai permis ca trenul sa fie franat de inductor.
In total, pana in 1990, au avut loc 6 accidente majore la CFR.
In ziua de 21 august 1990, locomotiva electrica 060-EA-001 (prima locomotiva electrica din Romania, importata de la firma suedeza ASEA in 1965!), in timp ce tracta trenul rapid 24- partea 2, pe sectia de circulatie Brasov-Sighisoara, intre statiile Augustin si Apata, loveste, in linie curenta, locomotiva de manevra a statiei Augustin, 040-DHC-601. Accidentul se soldeaza cu moartea mecanicului si ajutorului de mecanic de pe locomotiva 040-DHC-601, si cu avarierea grava a celor doua locomotive. A fost unul dintre cele mai "ciudate" accidente feroviare, daca tinem cont ca pe sectia respectiva linia ferata este echipata cu BLA. Vinovat se face si impegatul statiei Augustin (aceea DHC nu avea ce sa caute pe linia curenta pe care urma sa vina un alt tren). Totusi, sectiunea fiind ocupata de aceea LDH, semnalul de trecere a BLA dinaintea acelei sectiuni era obligatoriu pe rosu (indiferent de ce comanda ar fi dat impegatul de pe luminoschema). Deci, cel mai probabil, si mecanicul de locomotiva de pe locomotiva rapidului a gresit (depasind un semnal pe rosu) si, din moment ce nu a fost oprit de inductor, probabil a actionat si butonul "depasire ordonata"!
Majoritatea accidentelor feroviare intamplate dupa 1990 au avut drept cauze, fie furtul din instalatiile de semnalizare si dirijare a traficului feroviar, fie starea precara a infrastructurii feroviare.
In 1995 un tren deraiaza in gara Pasarea, datorita furtului unor componente de macaz, iar, in anul 2000, o locomotiva electrica deraiaza in gara Pantelimon, datorita furtului unor cabluri de la un semnal de manevra.
Anul 2004 poate fi socotit ââŹĹžanul negru al CFRââŹÂ, avand loc nu mai putin de 6 accidente feroviare majore.
In ianuarie, doua locomotive (060-EA si 060-DA) se ciocnesc in triajul Galdiu, datorita cetii si a unor greseli de manevra. Cei trei mecanici de locomotiva sunt raniti.
In triajul Golesti 6 vagoane au deraiat si 10 s-au rasturnat, luand foc, iar unul a exploadat. Vagoanele erau incarcate cu benzina. Cauza producerii accidentului a fost blocarea fusului unei roti de la un vagon.
Un tren de marfa deraiaza in apropiere de gara Radulesti, datorita ruperii bandajului unei roti.
La 1 iunie, un tren de marfa deraiaza si se rastoarna intre statiile Saratel- Bistrita Nord, datorita uzurii excesive a unor traverse de lemn.
La 31 iulie, un tren de marfa compus din vagoane-cisterna (apartinand ââŹĹžLukoil SAââŹÂ), deraiaza si se rastoarna intre statiile Vama si Pojorata.
La 5 august, doua trenuri de marfa se ciocnesc in gara Strejesti. Vina a apartinut acarului, care, in loc sa introduca trenul de marfa care intra in statie, pe linia 2-abatuta (care era libera) l-a introdus pe linia 3-abatuta (care era ocupata).
Cei doi mecanici de locomotiva au reusit sa sara din locomotive inainte de impact, fiind raniti.
In 2005 un tren de marfa deraiaza, datorita hotilor de fier vechi, care au aruncat pe linie bucati mari de fier vechi.
In decembrie 2006, trenul personal Huedin- Cluj Napoca loveste din spate un tren de marfa, stationat la semnalul de intrare in statia Baciu. Vina a apartinut impegatului de miscare din statia Baciu (Aurel Berchisan), care a dat ââŹĹžcale liberaââŹÂ trenului personal, desi linia era ocupata de trenul marfar. In timpul anchetei, Aurel Berchisan a recunoscut ca a adormit in post.
In februarie 2008, cinci vagoane incarcate cu calcar, care circulau pe ruta Bicaz Chei- Tasca (apartinand ââŹĹžCarpatcementââŹÂ SA) deraiaza, la intrarea in statia Tepeseni, datorita ruperii osiei vagonului nr.4.
La data de 10 mai 2008 are loc cel mai grav accident feroviar de dupa 1989, soldat cu moartea unei persoane si ranirea grava a altor sase. In accea zi, trenul accelerat 1662 Iasi- Bucuresti Nord, deraiaza la trecerea peste macazul nr.9 a statiei Valea Calugareasca. Asa cum a stabilit comisia de ancheta, cauza accidentului a fost: ââŹĹžfurtul piulitelor si a suruburilor de la caseta de inzavorare a macazului nr.9. Acest lucru a dus la neinzavorarea acului drept de contraacul curb la manevrarea macazului nr.9 din pozitia ââŹĹžabatutaââŹÂ in pozitia ââŹĹždirectaââŹÂ, corespunzator parcusului de trecere pe linia 3, si patrunderea, printre acul drept si contraacul curb a buzelor bandajelor rotilor din partea dreapta a locomotivei si celor patru vagoane, lucru care a dus la deraierea trenuluiââŹÂ. Acest lucru s-a produs ca urmare a deplasarii casetei de inzavorare a macazului nr.9 simultan cu drugul de actionare, ca urmare a furtului piulitelor de la suruburile de prindere a casetei (pe partea dreapta).
La data de 26 mai 2008, locomotiva electrica ââŹĹž060-EA-826ââŹÂ, in timp ce tracta trenul personal 4483 deraiaza, la trecerea peste macazul nr.5 a statiei Mogoseni. Cauza accidentului a fost: ââŹĹžexistenta, peste macazul nr.5, a unui numar de 5 traverse necorespunzatoare (care nu fusesera inlocuite la timp), care nu au mai asigurat prinderea corespunzatoare a sinei de traverse, prin intermediul tirfoanelor, si a dus la aparitia unei largiri a cai peste limitele sigurantei la deraiere, lucru care a produs caderea rotii din stanga a locomotivei in interiorul caiiââŹÂ.
In septembrie 2008, un tren de marfa (aparinand ââŹĹžCarpatcementââŹÂ SA), se ciocneste frontal, in curtea fabricii de ciment Tasca, cu alt tren de marfa care stationa la rampa de incarcare a fabricii. Mecanicul de locomotiva (care nu a parasit postul de comanda) isi pierde viata, iar un lacatus-mecanic si acarul statiei Bicaz-Chei (aflati in locomotiva) sunt grav raniti. Cauza producerii accidentului a fost nefunctionarea sistemului de franare pneumatica a primului tren (care, in momentul impactului, avea 80 km/h). Totusi, am o nedumerire: de ce nu au incercat sa taie sau sa rupa un furtun de aer dintre vagoane? Astfel, prin pierderea presiunii de pe conducta generala a trenului, s-ar fi produs franarea automata.
Tot in anul 2008, trei vagoane incarcate cu calcar din compunerea unui tren de marfa, deraiaza pe podul de peste canalul Dunare- Marea Neagra (pe linia Ram. Medgidia Triaj- Ram. Medgidia Est) si se prabusesc, de la o inaltime de 10 m, peste calea ferata Bucuresti- Constanta. Numai norocul a facut ca, in momentul respectiv, pe linia Bucuresti-Constanta sa nu treaca un tren de calatori. Cauza accidentului a fost, probabil, uzura excesiva a liniei.
In fine, in anul 2009, se petrec trei accidente feroviare, datorate unor erori umane.
In septembrie 2009, acceleratul Timisoara- Craiova deraiaza in zona localitatii Carcea, datorita unei maini criminale, tirfoanele de prindere a sinei de traversa fiind desfacute. 15 calatori au fost raniti.
In acceiasi zi, in zona localitatii Boju, 7 vagoane cisterna, din compunerea unui marfar de 36 de vagoane, deraiaza. Motivul accidentului a fost necoordonarea vitezei intre cele doua locomotive a trenului, dar si ruperea carligului de tractiune de la unul din vagoane.
La 27 septembrie, rapidul Iasi- Bucuresti deraiaza la trecerea peste un macaz a statiei Berheci. Cauza accidentului a fost faptul ca mecanicul de locomotiva Florin Mustata nu a oprit la semnalul de intrare in statia Berheci, care era pe rosu. Totusi, se pare ca trenul a fost oprit de inductor, iar, ulterior, mecanicul a incercat sa impinga inapoi garnitura (timp in care, probabil, macazul a fost manevrat sub tren), moment in care s-a produs deraierea. Totusi, ma gandesc ca daca a fost franat de inductor, aceasta franare s-ar fi produs cu pierderea presiunii din conducta generala a trenului, iar ca sa ai din nou presiune trebuie efectuate niste operatiuni care i-au oleaca de timp, si mecanicul de locomotiva nu ar mai fi avut cum sa incerce sa dea inapoi trenul asa de repede!
La 17 octombrie 2009 doua trenuri de marfa se ciocnesc intre statiile Sarulesti si Lehliu. Motivul accidentului a fost nerespectarea, de catre mecanicul de locomotiva al celui de-al doilea tren, a doua semnale de trecere a blocului automat de linie. Primul semnal era pe galben (ceea ce semnifica ââŹĹžliber cu viteza redusa, primul sector de bloc liber, al doilea ocupatââŹÂ), iar al doilea semnal era stins (si nu functiona nici inductorul). Conform instructiei de semnalizare, ââŹĹžcand intalneste un semnal stins, defect sau care da indicatii dubioase, mecanicul de locomotiva are obligatia de a opri, a cere instructiuni prin statia-radio, si, eventual, de a-si continuua drumul cu viteza maxima de 20 km/h, si cu maxima atentieââŹÂ.
In total, dupa 1990, au avut loc nu mai putin de 20 de accidente feroviare majore.
Foarte multe accidente au loc la trecerile la nivel cu calea ferata, datorita neatentiei soferilor. Cel mai grav are loc in 2009, cand un microbuz este lovit in plin, la trecerea la nivel de la Scanteea, de trenul automotor Iasi- Brasov (apartinand operatorului privat ââŹĹžRegio TransââŹÂ srl.). Toti cei 14 pasageri din microbuz isi pierd viata. Vinovat de aceasta tragedie este soferul microbuzului, care nu a respectat semnalizarea luminoasa si acustica de la trecerea la nivel cu calea ferata.