30 aprilie 2008 -=- Excursie FeRoviaR㒠Suceava-MoldoviÅ£a

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
2
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
30 aprilie 2008 -=- Un automotor Malaxa ajunge în Gara Moldoviţa<i></i>

Dup㒠Paşte, elevii iau vacanţ㒠şi merg la bunici, acas㒠la pă’rinţi sau la rudele cele mai dragi. Åžcolar fiind în clasa a XII-a, am beneficiat de vacanţ㒠şi am plecat cu aparatul foto în buzunar spre Moldoviţa. Traseul pe care l-am urmat a fost Suceava (Burdujeni) – Suceava Vest – Gura Humorului – Vama – Moldoviţa şi a durat 2 ore şi 20 de minute. Am traversat dealurile Sucevei, dealul Ciungilor, am trecut prin depresiunea Gura Humorului, peste râul Suha şi am ajuns în Moldoviţa, localitate situat㒠între Obcina Mare şi Obcina Feredeului.

Submagistrala 514, Vama – Moldoviţa, a fă’cut parte din Că’ile Ferate Bucovinene. A fost construita de firma
austriac㒠Louis-Ortlieb&Co din München. Linia porneşte de la Vama (situat㒠la o altitudine de 533 m) şi urc㒠de-a lungul Vă’ii Moldoviţei pe o distanţ㒠de 20 de km, ajungând la Moldoviţa (645 m altitudine).

Calea ferat㒠a fost folosit㒠începând cu 1 august 1889 pe traseul Vama - Dragoşa, iar mai apoi pe traseul Vama - Dragoşa - Vatra Moldoviţei - Moldoviţa, dup㒠15 august 1889. Iniţial, scopul construirii a fost transportul de mas㒠lemnoas㒠din pă’durile bogate ale Bucovinei, ulterior obţinându-se permisiunea traficului de că’lă’tori. Astfel, în 1904 se înfiinţeaz㒠haltele de că’lă’tori de la Dragoşa, Vatra Moldoviţei şi Moldoviţa. Pân㒠în 1908 vor fi înfiinţate şi haltele de la Frumoasa şi Valea Stânei. Dintre caracteristicile tehnice ale liniei amintim declivitatea maxim㒠de 25 mm/m, raza de curbur㒠minim㒠fiind de 150 de m.
<i></i>

Automotor diesel în Gara Moldoviţa<i></i>


12 km depă’rtare de Vama în direcţia Vatra Dornei se afl㒠staţia Câmpulung Est, care a fost înfiinţat pe 1 mai 1888. Acest punct va fi oferit staţionarea, alimentarea, întreţinerea şi repararea locomotivelor folosite pentru tractarea trenurilor dintre Dă’rmă’neşti şi Câmpulung Est. Apariţia primei locomotive diesel la Câmpulung a avut loc în 1973, pân㒠în acest an folosindu-se, exclusiv, tracţiune cu locomotive cu abur.

în 1999 s-a să’rbă’torit, cu mare pompă’, 110 ani de la înfiinţarea liniei Vama – Moldoviţa. Pentru mai multe informaţii despre acest eveniment, v㒠invit s㒠.

Revenind la ziua de 30 aprilie 2008, pot spune c㒠a fost o zi frumoasă’, cu mult, foarte mult iz de cale ferat㒠şi am avut parte de peisaje specifice Bucovinei: munţi, vă’i, râuri şi pârâiaşe, oameni calzi şi… trenuri!


8:20<i></i>

Am plecat de acas㒠destul de târziu şi în grabă’, astfel c㒠am ajuns la trenul meu la limita bunului simţ (10 minute înainte de plecarea sa). Mi-am luat bilet la Trenul Personal 5721, Suceava – Câmpulung Moldovenesc, urmând ca la Vama s㒠schimb cu Personalul 12.269, Vama – Moldoviţa. Cel mai mare ghinion al acestei zile a fost acela c㒠am pornit doar cu 2 baterii, perechea cealalt㒠uitând-o, naiv, acasă’.

în acelaşi timp cu trecerea cu maxi-taxi pe podul rutier peste Magistrala Feroviar㒠500, soseşte şi Trenul Accelerat 1851, Mangalia – Suceava Nord. Dup㒠ce mi-am cumpă’rat bilet la tren, în gar㒠am prins plecarea spre Suceava Nord (Iţcani) a trenului venit de la Mangalia.

Sosirea Trenului Accelerat, Mangalia - Suceava Nord<i></i>


Plecarea trenului accelerat spre Iţcani<i></i>



8:30<i></i>

în gară’, la aceast㒠oră’, staţioneaz㒠dou㒠trenuri: o ram㒠electric㒠Z6100 care pleac㒠de la linia 1 spre Cacica şi alt㒠ram㒠care pleac㒠de pe linia 3 spre Câmpulung Moldovenesc. Ză’pă’cit, ca şi mulţi alţi turişti care nu ştiau ce destinaţie are fiecare tren, am urcat în rama de pe linia 3. Aş fi propus ca trenurile s㒠fie mai distanţate unul faţ㒠de celă’lalt, în sensul c㒠trenul de Cacica s㒠fie „parcat” mai aproape de capă’tul din dreapta a peronului, iar cel spre Câmpulung s㒠fie spre stânga. Ar fi bine, de asemenea, ca cei de la CFR Că’lă’tori s㒠monteze pancarte unde s㒠scrie destinaţia pe parbrizul ramelor electrice.


Rama electrica Z6100 nr. 7 se pregă’teşte de plecare spre Câmpulung Moldovenesc<i></i>


Design francez pe pă’mânt... latin<i></i>


Rama nr. 1005 pentru trenul personal de Cacica<i></i>



înainte de plecare, am observat, în spatele ramei de Câmpulung Moldovenesc, o maşin㒠ciudată’, dar care este foarte scump㒠şi este deosebit de necesar㒠infrastructurii FeRoviaRe. Utilajul se numeşte COLMAR T4300FS şi v㒠voi împă’rt㒺i câteva dintre caracteristicile sale. Maşină’ria cântă’reşte 20 de tone şi are o forţ㒠de ridicare de 5.000 daN la o înă’lţime de 7 m. Motorul este de tip Diesel Deutz cu o putere de 79 de kW / 2.300 rpm şi atinge o vitez㒠maxim㒠de 25 km/h. Pentru mai multe detalii despre acest utilaj, accesaţi .

Utilaj de întreţinere a că’ii ferate<i></i>


Plecare din Gara Burdujeni<i></i>



8:40<i></i>

Am parcurs câteva minute pe submagistrala 502, Suceava – Ilva Mic㒠şi am ajuns în staţia Suceava Vest. îmi aminteam c㒠pe aici , îns㒠la nivelul unui pedestraş. Peisajul era în predominanţ㒠verde, dar îmi pă’rea ră’u c㒠nu puteam s㒠respir aerul curat de afară’, deocamdată’. Åži spun deocamdat㒠deoarece mai târziu aveam să’-mi dau seama c㒠geamurile ramei electrice se pot culisa pentru deschiderea geamului. Astfel, ajungând aici, am prins un mă’rfar scurt şi mixt (cisterne, vagoane acoperite şi platforme). Era tras de EA 610 şi avea s㒠se îndrepte spre Triajul Suceava.


Gara din Suceava Vest<i></i>


Locomotiva electric㒠CFR Marf㒠40-0610-2<i></i>



8:50<i></i>

La 8:54, trenul ajunge la Stroieşti. Pe durata că’lă’toriei, am stat foarte confortabil, întrucât scaunele erau confecţionate din materiale de calitate. La închiderea uşilor, aşa cum veţi observa şi în , o voce feminin㒠spune vestita atenţionare de închidere a uşilor. Apoi, dup㒠ce trenul o ia din loc, muzica Angelei Similea încânt㒠urechile că’lă’torilor. Din loc în loc, sunt amplasate afişe care au ca tem㒠.


Plecare din Stroieşti<i></i>




Gara din Stroieşti<i></i>


Un afiş cu Orient Express <i></i>


Vagon pă’ră’sit în Stroieşti<i></i>


Confort specific unui tren personal<i></i>



09:00<i></i>

La 09:02, Trenul Personal, Suceava – Câmpulung Moldovenesc, intr㒠în Gara Ciprian Porumbescu. Tot aici se afl㒠şi un vagon uitat în timp care st㒠ră’sturnat pe o linie lă’turalnică’. Imediat dup㒠plecarea din aceast㒠gară’, am ză’rit un viaduct interesant cu peste 5 pile de susţinere, sub a că’rui structur㒠trece Åžomuzu Mare. Acest râu formeaz㒠o salb㒠impresionant㒠de iazuri de-a lungul vă’ii Åžomuzului. Aceste iazuri au avut ca ţint㒠o activitate prosper㒠de agrement, îns㒠în zilele noastre lacul deserveşte activită’ţii piscicole în Fă’lticeni.


Oprire în staţia Ciprian Porumbescu<i></i>


Vagon ră’sturnat şi uitat de soartă’<i></i>


Viaductul Dră’goieşti peste râul Åžomuzu Mare<i></i>


Ieşire din Ciprian Porumbescu, via calea ferată’<i></i>



09:10<i></i>

La 09:10, P5721 soseşte în staţia Lucă’ceşti, unde m-a întâmpinat un buchet mare de flori de culoare roz.


Gara din Lucă’ceşti<i></i>


Un buchet de flori de primă’vară’<i></i>


Vedere spre direcţia Suceava Vest<i></i>



înaintă’m şi ajungem în Berchişeşti la 09:17. începând cu aceast㒠staţie, se observ㒠Valea Moldovei, Obcina Voroneţu şi Munţii Stânişoarei. De reţinut este c㒠pe aceast㒠rut㒠am întâlnit multe viaducte.


Impiegatul de mişcare observ㒠plecarea trenului din Berchişeşti<i></i>


Undeva la margine, un alt vagon îşi duce bă’trâneţile<i></i>



09:20<i></i>

Se pare c㒠aerul nepoluat şi rece de dimineaţ㒠s-a strecurat în tren şi mi-a venit ideea de a cerceta modalită’ţile de a realiza câteva fotografii din exteriorul trenului francez. în continuare, v㒠prezint câteva fotografii care vor face intrarea în staţia Gura Humorului


Aer curat, verde proaspă’t şi ceaţ㒠în munţi - peisaj bucovinean<i></i>


Tot înainte, spre Gura Humorului<i></i>







Aşa cum se vede şi în imagini, linia care vine dinspre Cacica – Dă’rmă’neşti – Suceava Nord se intersecteaz㒠cu submagistrala 502. în gară’, pe linia 3, ne aştepta Trenul Personal 5704, Ilva Mic㒠– Suceava Nord, compus din vagoane 20-57 şi tras de locomotiva 40-0871-0. Impiegaţii de mişcare pe care i-am lă’sat în urm㒠în staţiile Berchişeşti, Ciprian Porumbescu, Stroieşti, Suceava Vest aveau s㒠ridice şi acestui tren, din nou, celebra pancart㒠care indic㒠LIBER.

Linia Pă’ltinoasa - Cacica - Dă’rmă’neşti - Suceava Nord<i></i>


Intrare în Gara Gura Humorului<i></i>


Locomotiva 871, gata de plecare spre Suceava Nord<i></i>


Trenul Personal, Suceava – Câmpulung Moldovenesc, staţioneaz㒠la Gura Humorului<i></i>





9:30<i></i>

Dup㒠ce o echip㒠de operatori de linie încarc㒠în tren nişte echipamente necesare verifică’rii şi întreţinerii că’ii ferate, impiegatul anunţ㒠plecarea trenului care avea s㒠ajung㒠în Vama. Pe partea stâng㒠în direcţia de mers am întâlnit un vagon Faaaps şi o staţie de transformare a curentului electric.

Turn<i></i>


Gara Gura Humorului<i></i>


Cruce de trenuri moldoveneşti într-o gar㒠moldovenească’<i></i>


Staţie de transformare a curentului electric<i></i>


Atenţie, deconecteaz㒠disjunctorul<i></i>


Intrare în municipiul Gura Humorului<i></i>









Nu au trecut nici 5 minute de când am plecat din staţia precedentă’, c㒠am şi ajuns în staţia Gura Humorului Oraş. Linia ferat㒠intr㒠în municipiu odat㒠cu calea rutieră’, mă’rginind oraşul în partea sudică’. în drum spre gară’, trenul trece peste podul de peste pârâul Humor. Dup㒠ce în tren au urcat mai mulţi că’lă’tori, impiegatul de mişcare îi d㒠permisiune mecanicului de a pleca. în drum spre urmă’toarea staţie, calea ferat㒠trece peste râul învolburat al Moldovei.

Gara Gura Humorului Oraş<i></i>


O gar㒠cu deschidere la aer curat<i></i>


Limit㒠de viteza pe pod<i></i>


Moldova învolburată’<i></i>



9:40<i></i>

Dup㒠7 km de Gura Humorului, urmeaz㒠staţia Frasin, localitate situat㒠la poale de munte şi de-a lungul râului Moldova. înainte de intrarea în gară’, calea ferat㒠întâlneşte râul Suha, care de multe ori a provocat probleme la traficul feroviar de pe submagistrala 502. Totodată’, linia urmeaz㒠drumul rutier E576. Tot aici, în 2004, am participat în cadrul unei tabere dedicat㒠aniversă’rii a 500 de ani de la moartea lui Åžtefan cel Mare. Fiind pasionat de trenuri de când m㒠ştiu, mergeam în fiecare zi în Gara Frasin şi admiram trenurile.


Intrare in Tabă’ra Bucşoaia<i></i>


Fotografie 2004<i></i>



V㒠prezint, mai jos, dou㒠fotografii realizate tot în 2004. Prima dintre ele arat㒠ultimele vagoane ale unei garnituri încă’rcate cu piatră’, iar cealalt㒠surprinde Acceleratul 1932, Cluj-Napoca – Galaţi, în gara Frasin. îmi pare ră’u c㒠pe atunci nu aveam decât o memorie de 16 MB (circa 100 de fotografii la rezoluţie 640x480) şi nu am putut s-o dedic 100% FeRoviaRelor.


Locomotiva electric㒠fotografiat㒠în 2004<i></i>


Acceleratul 1932, Cluj-Napoca – Galaţi, garat în staţia Frasin, 2004<i></i>



Dup㒠ce am trecut podul peste Suha, am ajuns în staţia Frasin. în câteva minute, la semnalul domnului impiegat de mişcare, trenul a pornit spre Molid.


Semnal de intrare în gara Frasin<i></i>




Vedere spre Suceava Vest, din Gara Frasin<i></i>


Impiegatul indic㒠verde pentru direcţia Molid<i></i>


Gara din Frasin<i></i>



9:50<i></i>

în drum spre Molid am că’lă’torit de-a lungul râului Moldova. Aceast㒠propoziţie se leag㒠cu puzderia de copaci înfloriţi. Casele oamenilor sunt ră’sfirate, iar gardurile care înconjoar㒠terenurile abia mai stau în picioare. Acest peisaj corespunde, întrucâtva, cu să’tucurile elveţiene unde vacile ne transmit, indirect, laptele pentru o ciocolat㒠delicioas㒠Milka.


Spre Molid<i></i>











între timp, am ajuns în Gara Molid la 09:54, clă’dire care seamă’n㒠din punct de vedere al formei construcţiei cu Gara Frasin. Aici coboar㒠şi urc㒠un numă’r mic de oameni (în jur de 10).


Podul peste Moldova înainte de intrarea în Molid<i></i>


Râul Moldova<i></i>


Gara Molid<i></i>


Vedere spre direcţia Vatra Dornei<i></i>



10:00<i></i>

Dup㒠aproape 90 de minute de mers pe roţile ramei electrice, am ajuns în staţia Vama, unde aveam s㒠m㒠urc în Trenul Personal 12.269, Vama – Moldoviţa. Dar pân㒠atunci, a mai fost timp pentru câteva fotografii şi impresii de exprimat.

Calea ferat㒠să’l㒺luieşte în preajma ei diferite locuri care ră’mân trainice de-a lungul vremii. Spre exemplu, m㒠gândesc la câte locaşuri de cult ortodoxe am vă’zut şi fotografiat în drum spre Moldoviţa. Intrarea în Vama semnaleaz㒠existenţa unei biserici albe foarte frumoase în dreapta sensului de mers. Din pă’cate sau din fericire, Vama a fost punctul terminus pentru linia 502. Peste 9 minute, aveam s㒠m㒠urc în automotor şi s㒠că’lă’toresc, pentru prima dată’, pe linia secundar㒠514, despre care am vorbit în prologul blogului.


Intrare în Gara Vama<i></i>


Automotorul 905 în Gara Vama<i></i>


Vedeta traseului Vama – Moldoviţa, automotorul diesel 77-0905-8<i></i>


Automotorul electric se pregă’teşte s㒠ias㒠din staţia Vama<i></i>


Peisaj FeRoviaR a la Vama<i></i>



Dup㒠plecarea automotorului electric francez spre Câmpulung Moldovenesc, aveam s㒠încep o şedinţ㒠foto privat㒠cu un automotor arhaic, dar care înc㒠mai scoate fum şi plimb㒠lume. Seria lui de identificare este 77-0905-8 şi are o istorie însemnat㒠pentru transportul că’lă’torilor pe acest traseu. Construcţia acestui tip de vehicul FeRoviaR a început în 1935, ultimul exemplar din serie ieşind de pe porţile uzinei Malaxa în 1942. Motorul este diesel MG 120, are 6 cilindri şi este în 4 timpi. El dezvolt㒠120 de CP şi atinge 70 km/h. Masa total㒠(fă’r㒠că’lă’tori) a automotorului este de 30 de tone, iar sistemul de frânare este de tip Hildebrand Knorr, cu frân㒠direct㒠şi frân㒠automat㒠cu robinetul mecanicului tip ST 60.

Tren în Vama<i></i>


Detaliu la bateria automotorului<i></i>


Detaliu la cutia de osie<i></i>



Pe o linie pă’ră’sită’, dar la vedere, şedeau vreo 10 vagoane, dintre care 3 erau destinate transportului de persoane. Un vagon avea seria 80-53 98-64 - 028-6, iar imaginile cu aceste relicve sunt prezentate mai jos.

Vagoane pă’ră’site în Gara Vama<i></i>


Vagon 98-64<i></i>



10:10<i></i>

Am urcat în automotor ală’turi de echipa de mecanici, de şeful de tren şi de alţi câţiva că’lă’tori. Am lă’sat Gara Vama în spate şi am urcat spre Moldoviţa. Din pă’cate, bateriile aparatului foto îmi fă’ceau figuri şi m-am enervat la culme. Nu mi-a ră’mas decât s㒠admir peisajele care mi se perindau în faţa ochilor. Aveam s㒠ajung la 10.55 în Gara Moldoviţa. Trenul de întoarcere spre Vama va fi s㒠fi plecat pe la ora 14.

Fotografie din spatele automotorului<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferată’<i></i>



10:20<i></i>

4 km mai sus de Vama se afl㒠Halta Deia, unde am ajuns cu 10 minute mai târziu (10:20). Am traversat podul peste Moldoviţa, sub un cer care devenea din ce în ce mai primitor cu soarele. în stânga şi în dreapta că’ii ferate se desf㒺urau în faţa ochilor calea rutieră’, care va traversa de multe ori calea ferat㒠pân㒠în Moldoviţa.


Pod peste Moldoviţa<i></i>


Contraşin㒠care asigur㒠un grad ridicat de siguranţ㒠(în cazul unei deraieri) <i></i>


Copaci tă’iaţi care urmeaz㒠s㒠fie prelucraţi la vreun gater local<i></i>


Un firicel de peron al haltei Deia<i></i>


Halta Deia<i></i>



Nu îmi vine s㒠cred c㒠la sfârşitul lui aprilie am că’lcat pe traversele de pe aceast㒠linie, iar dup㒠3 luni urma s㒠vă’d la televizor poduri rupte şi cale ferat㒠înecat㒠într-un mâl necruţă’tor. La 10:26 am staţionat 1 minut în Halta Frumosu, m-am enervat din nou cu al meu Canon şi am mers mai departe, înghiţind în sec.

Åžcoala general㒠din Frumosu<i></i>



10:30<i></i>

Haltele de pe submagistrala 514, Vama – Moldoviţa, sunt aşezate la o distanţ㒠de 2 pân㒠la 6 km una faţ㒠de cealaltă’. Viteza de parcurs a secţiei nu cred c㒠dep㒺ea 30-40 km/h. Opririle automotorului erau atât de depă’rtate una de alta, încât aveam impresia c㒠haltele erau situate la o distanţ㒠mult mai mare. Farmecul zonei şi zdruncină’turile autentice ale automotorului 905 mi-au ră’mas imprimate undeva adânc în suflet.

Halta Dragoşa<i></i>


Un bunic îşi ajuta consoarta la urcarea în tren<i></i>



Drumul spre urmă’toarea staţie, Valea Stânei, a întâmpinat mai multe curbe, podeţe şi treceri la nivel cu calea ferată’. Ar fi pă’cat dac㒠trenul ar circula mai repede de 50 de km/h prin aceste zone. Dar la fel de pă’cat este c㒠microbuzele alearg㒠pline ochi cu suflete pe scaune care pot fi curmate oricând, având în vedere vitezele practicate de unii dintre şoferii autovehiculelor de că’lă’tori.

Dac㒠s-ar fi vrut, s-ar fi putut pune de luni pân㒠vineri un tren care s㒠ajung㒠rapid şi eficient din Vama în Moldoviţa şi viceversa, iar în week-end s㒠circule un tren cu aburi de senzaţie sau un automotor ca acesta din clasa 77. O aburoas㒠şi câţiva zeci de metri de platforme de lux pe 4 osii şi englezul s-ar plimba şi cu trenul în timp ce viziteaz㒠Mă’nă’stirea Moldoviţa. Dar nu se vrea şi pace.


Born㒠kilometric㒠indicând 10 km<i></i>


Succesiune de curbe, prima la dreapta, a doua la stânga<i></i>


Podeţ vestit în limitarea vitezei<i></i>


Linia ferată’, drumul, apa şi codrul<i></i>


Un semn de respect pentru CFR - trecerea la nivel<i></i>


Tot înainte, spre Moldoviţa<i></i>


V㒠prezint pasajul de cale ferat㒠specific moldoviţean<i></i>



înc㒠puţin pân㒠la Valea Stânei<i></i>


Un localnic deplasându-se cu bicicleta, cel mai ecologic mijloc de transport<i></i>


Rugina de pe calea ferat㒠spune multe<i></i>


înscrierea în curb㒠a automotorului acaparează’, uneori, drumul pentru că’ruţe<i></i>


Cerul se însenineaz㒠cu cât m㒠apropii de destinaţia finală’<i></i>



10:40<i></i>

La ora stabilit㒠în Mersul Trenurilor, Personalul Vama-Moldoviţa opreşte în staţia Valea Stânei, unde aşteptau câţiva că’lă’tori. îns㒠ei nu aşteptau trenul, ci microbuzul, mecanicul strângând din nas şi accelerând pentru destinaţia urmă’toare.


Că’lă’tori care NU aşteaptau trenul, ci maxi-taxi<i></i>


Am ajuns şi în Valea Stanei<i></i>


Plecând spre Vatra Moldoviţei<i></i>



Primă’ria Vatra Moldoviţei<i></i>




La 2 km de Halta Valea Stânei se afla Halt㒠Vatra Moldoviţei. în imaginile de mai sus puteţi observa şi Primă’ria acestei localită’ţi. Aici coboar㒠un pasager, dup㒠care bolidul cu 3 faruri porneşte, din nou, spre ultima staţie – Moldoviţa.


Tren Personal arhaic in Halta Vatra Moldovitei<i></i>


A se observa fumul care iese din automotor<i></i>



10:50<i></i>

Dup㒠20 de kilometri pe care i-am parcurs în 45 de minute, am coborât la capă’t de linie. Gara Moldoviţa este o clă’dire cochetă’, dominat㒠de copaci înalţi şi de un semnal mecanic de ieşire din gară’. Densitatea instalaţiilor mecanice în zona gă’rii este destul de mare, aici putând fi observate un semnal mecanic de intrare, pârghiile necesare transmiterii cablurilor la semnalul de intrare în gar㒠şi la semnalul prevestitor, precum şi manetele cu care se comand㒠semnalele amintite.


Semnal prevestitor pentru semnalul mecanic de intrare in gara Moldoviţa<i></i>


Liber pe linie abă’tut㒠cu vitez㒠redusă’<i></i>


Automotor in Gara Moldoviţa<i></i>



11:00<i></i>

Având 3 ore la dispoziţie, am mers în continuarea liniei din gar㒠şi am ajuns în mijlocul a unui mini-triaj. Dup㒠cum poate aţi auzit, fabrica de cherestea a aparţinut omului de afaceri Omar Hayssam, care a dus aceast㒠fabric㒠în faliment. Aceasta a ars pe 13 aprilie 2008, ră’mânând aici doar un gard înalt şi hale pă’ră’site. Totuşi, am ză’rit o locomotiv㒠diesel-mecanic㒠înmatriculat㒠cu seria B-DM-027. Pe plă’cuţa plasat㒠lateral scria c㒠viteza maxim㒠admis㒠este de 55 km/oră’. Din pă’cate, nu v㒠pot oferi decât dou㒠fotografii realizate cu telefonul, deoarece bateriile aparatului foto s-au consumat.

O locomotiv㒠pă’ră’sit㒠într-o fabric㒠pustie<i></i>


Locomotiva B-DM-027<i></i>


Detaliu la plă’cuţele de identificare<i></i>



11:10<i></i>

în imaginile de mai jos sunt prezentate liniile dedicate transportului de marfă’. Din pă’cate, odat㒠cu preluarea combinatului de că’tre omul de afaceri sirian, fabrica de cherestea a funcţionat pe minus. în perimetrul companiei se pot vedea 2 că’i ferate care nu ştiu dac㒠acum (2009) mai există’.


Macaz din triajul Gă’rii Moldoviţa<i></i>


Rumeguş şi pă’duri defrişate în zare<i></i>


Pă’pă’diile cresc în voie printre traverse şi rumeguş<i></i>




Capă’tul unei linii a triajului<i></i>


Si totuşi, dou㒠linii cuteaz㒠s㒠înainteze<i></i>


Pân㒠aici... <i></i>





11:20<i></i>

Calea ferat㒠cu ecartament normal se termin㒠la aproximativ 1 km la nord de Gara Moldoviţa. Neştiind prea multe informaţii despre aceast㒠rută’, am vrut s㒠m㒠întorc s㒠m㒠plimb prin oraş. Am că’utat un magazin de unde s㒠pot cumpă’ra un set de baterii pentru camera foto, îns㒠nu am gă’sit decât anticele pile electrice primare 777. Sperând s㒠mai pot face câteva fotografii, nu mare mi-a fost mirarea când bateriile n-au reuşit nici mă’car s㒠aprind㒠aparatul. în drum spre acel magazin, am vă’zut mai multe linii de ecartament îngust, care se adunau toate într-una singură’.

Despre aceast㒠cale ferat㒠s-a scris mult timp şi înc㒠se va scrie atât timp cât va mai continua s㒠existe. în continuare, v㒠propun o mic㒠povestire despre aceast㒠cale ferată’.

Linia îngust㒠cu ecartament de 760 mm începe de la fabrica de prelucrare a lemnului din Moldoviţa şi ajunge în Argel de-a lungul vă’ii Râşca. Prima parte a că’ii ferate este de 8 km şi se întinde pe un plan drept, în timp ce pân㒠la 20 de km, terenul devine din ce în ce mai abrupt.

în trecut, linia avea 70 de km, îns㒠în ultimul timp distanţa în exploatare a scă’zut la 20 de km. Materialul rulant disponibil se compunea din dou㒠locomotive cu aburi: 763.193 (o locomotiv㒠0-6-0 construit㒠în 1906 de Krauss-Linz) şi 764.449 (construit㒠la Reşiţa în 1955), pe care am surprins-o în decembrie 2008 în centrul Sucevei.

Că’ile ferate înguste au fost construite in Bucovina, pe timpul dominaţiei habsburgice, pentru a servi la transportul materialului lemnos, din anul 1889 şi pân㒠în anul 1904. Dup㒠aceast㒠dată’, mocă’niţele au transportat şi că’lă’tori. Astă’zi însă’, datorit㒠costului ridicat de întreţinere a acestor cai ferate înguste, marea lor majoritate au fost dezafectate.

în anul 1902 aceast㒠cale ferat㒠în lungime de 23,9 km, care se întindea de la Moldoviţa la Roşoşa, a fost reasamblat㒠la ecartamentul standard de 760 mm. în toţi anii ce au urmat, trenul cu aburi a uşurat foarte mult munca forestierilor din zonă’.

Pentru documentare, am consultat urmă’toarele surse: , şi .
<i></i>[/i]


O salb㒠de linii cu ecartament îngust<i></i>


Vehicule FeRoviaRe pentru cale ferat㒠îngustă’<i></i>




11:30<i></i>

în continuare, am mers între traversele că’ii ferate înguste. Deşi iarba şi noroiul au acaparat şinele de cale ferată’, vehiculele FeRoviaRe pentru linie îngust㒠din cadrul depoului de la Moldoviţa însufleţeau zona. înaintând, am dat ochii cu o turm㒠de oi mânate de un cioban spre spaţiul verde care coincidea cu calea ferată’. în trecut, toate locomotivele erau dotate cu un plug amplasat în faţa locomotivei care era montat acolo special pentru a da la o parte animalele din faţa trenului.

Tot înainte, dar de aceast㒠dat㒠de-a lungul că’ii ferate de ecartament îngust<i></i>


Exemplu de pod… „întreţinut” <i></i>


Detaliu la sistemul de prindere al că’ii ferate<i></i>



Vedere „backwards” spre Gara Moldoviţa<i></i>



Mergând spre unde vrea s㒠m㒠duc㒠linia ferată’<i></i>



Apropierea dintre calea ferat㒠şi calea rutieră’<i></i>


Calea ferat㒠şi un ciobă’naş cu trei sute de oi<i></i>



11:40<i></i>

Liber s㒠umblu teleleu-Tă’nase printre aceste dealuri pline de verde, am urmat liniile paralele pân㒠am ajuns la un pod, unde m-am oprit a-l fotografia. Nu sunt sigur dac㒠apa care trecea pe sub pod era râul Moldoviţa. Nu mi-am pus probleme c㒠dac㒠aş p㒺i pe el aş face cunoştinţ㒠cu apa curat㒠şi rece de la munte, îns㒠cei care se ocup㒠cu întreţinerea ei ar putea s㒠mai lucreze niţel la acest aspect.


Un pod feroviar de linie îngustă’<i></i>


Vedere de ansamblu a podului<i></i>


Detaliu la sistemul de prindere al că’ii ferate de traverse<i></i>
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
2
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
12:40<i></i>

M-am despă’rţit de pod şi am pornit cale-ntoars㒠spre Moldoviţa. Nu am mai avut ră’bdare s㒠aştept plecarea trenului din gară’, programat㒠la ora 14. Am pornit într-o că’lă’torie per-pedes pân㒠la Valea Stânei, unde am aşteptat automotorul.

Plimbarea de unul singur mi-a oferit prilejul s㒠ascult liniştea copleşitoare a unei zile de primă’var㒠târzie. Totuşi, din când în când, se auzea ecoul unui lă’trat de câine suspicios. M㒠uitam peste gardurile gospodarilor şi vedeam nişte gă’ini foarte mari. Casele oamenilor erau acoperite, în mare parte, cu lemn. La un moment dat, culoarea galben provenit㒠de la lemn contrasta cu verdele, care era peste tot în jur.

Un alt punct specific zonei era reprezentat de podeţele peste calea ferat㒠foarte scurte (1-2 metri) şi foarte dese. Cucii, care se auzeau încontinuu, erau decorul auditiv permanent al gospodarilor care arau şi îngrijeau pă’mântul. în zare, se înă’lţau dealuri golaşe cu copaci ră’sfiraţi ce semă’nau cu turme de oi care p㒺teau, liniştite, iarba proaspă’t㒠şi curată’. Curţile localnicilor ajungeau pân㒠aproape de calea ferată’, astfel c㒠am întâlnit câini slobozi care m㒠urmă’reau şi m㒠lă’trau de ziceai c㒠vreau s㒠le pră’duiesc proprietatea.


Mă’nă’stirea Moldoviţa<i></i>


O plimbare per-pedes pân㒠la Valea Stânei<i></i>


Straight forward<i></i>


Curb㒠la stânga pe traverse vechi din lemn<i></i>


Sosire personal㒠în Vatra Moldoviţei<i></i>



14:30<i></i>

Urcând în automotor, am ră’mas în holul unde se afl㒠şi uşile de acces în acesta. Am respirat aerul curat care intra în tren. Cu ultime sforţă’ri, am extras înc㒠vreo dou㒠fotografii de la bateriile purtate 80 de km depă’rtare de casă’. Am ră’mas plă’cut surprins c㒠în Halta Frumosu exist㒠şi o linie de rezervă’, ba chiar şi o platform㒠de încă’rcare/descă’rcare pentru trenurile de marfă’. însă’, dup㒠ce am plecat din aceast㒠gară’, am ză’rit un TIR care, probabil, avea s㒠se înfrupte de un tip de marf㒠care ar fi putut transportată’, în siguranţă’, pe calea ferată’.

în Halta Frumosu exist㒠linie pentru încă’rcarea lemnului<i></i>


Duşmanul permanent al transportului FeRoviaR – TIR-ul<i></i>


Intâlnire diesel cu electricitate la Vama<i></i>



15:00<i></i>

Dup㒠plecarea din Vama, automotorul se deplaseaz㒠vioi spre Câmpulung Moldovenesc. Trece prin Prisaca Dornei, traverseaz㒠pasaje şi poduri peste râul Moldova şi peste pârâiaşele aferente. Peisajul a fost de vis, îmi plângeam de mil㒠c㒠graba cu care am pă’ră’sit Fă’lticeniul m-a taxat cu neputinţa imortaliză’rii decorurilor ce mi se derulau prin faţa ochilor cu 40-50 km/h. Se vedeau munţii albi, care în bă’taia razelor soarelui stră’luceau precum o oglind㒠îndreptat㒠spre toţi oamenii de pe pă’mânt.

Dup㒠câteva minute, am ajuns în Câmpulung Est. Aici mi-am luat bilet de întoarcere pentru un Tren Personal (rama electric㒠Z6100 1001) care s㒠m㒠duc㒠înapoi în Suceava Nord. în Gar㒠am remarcat LDH-ul 350 plus vagonul Dimitrov 50 53 29-22 066-7. Combinaţia de tren este folosit㒠în cazul defectă’rii automotorului 905.

Impresiile finale despre aceast㒠că’lă’torie FeRoviaRă’, la sfârşit de aprilie şi început de vacanţ㒠de Paşti, sunt dintre cele mai plă’cute. Mi-au plă’cut foarte mult peisajele vă’zute, aerul curat respirat şi plimbarea zdruncină’toare cu automotorul Malaxa. îmi pare ră’u c㒠a trebuit s㒠aştept atâta vreme s㒠pornesc spre aceste locuri de vis, uitate de urban şi de pă’catele modernismului. Zeci de stupi vă’zuţi din gospodă’rie în gospodă’rie, oameni gospodari care arau pă’mântul, un verde original de zici c㒠voiai să’-l pui într-o cutiuţ㒠de acuarele să’-l aduci cu tine şi să’-l ară’ţi şi altora plus multe alte motive mi-au fă’cut frumoas㒠aceast㒠zi. Cu o singur㒠problemă’, şi aceea c㒠de atunci verific de dou㒠ori dac㒠am bateriile la mine. M㒠voi revanşa faţ㒠de voi cu fotografii despre linia 502 într-o povestire FeRoviaR㒠urmă’toare.<i></i>

V㒠mulţumesc pentru atenţie!