Diorama X de la C.A.P-Cluj-Napoca

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
au trebuit adoptate diverse forme a stalpilor de sustinere ale helixului, astfel incat vagonul de teste (etajat CFR) sa treaca cu brio



Imbinarea intre module, "la etaj":



Zid realizat de catre Ionut, materia prima polistiren extrudat folosit si la terasament, scule : un pix si multa rabdare:



unde va fi pus, aproximativ:



podul este pe pozitie, baza terasamentului din vecinatate la fel:

 
24 august

s-au scos suruburile pe unele zone, lina e prinsa doar in aracet acum:



s-a continuat lucrul la helix:



la imbinarile de module am folosit acest adeziv sub sina:



linia e aproape gata, se testeaza cu tren format din vagon cu gabarit mare si rulaj impecabil si vagon cu rulaj dezastros, va dati voi seama despre care vorbesc :D



Traseul este gata !

 
27 august

S-a lucrat la relief, autorul lucrarilor fiind Ionut.



S-au mai facut mici reglaje la helix, dupa care linia a putut fi prinsa definitiv cu adeziv.

Am folosit moment de parchet laminat, imediat dupa aplicare arata asa:



5 minute mai tarziu:



a doua zi:



Si pentru ca tot a fost terminat helixul, iata si 2 filmulete cu garnitura de teste:




Am testat si cu 2 aburoase, una lunga cu 5 osii si tender (br52) si una scurta (br75) nu au fost semnalate nici un fel de probleme la linie, asadar putem incepe cu relieful si aici.
 
Salut,

Evolutia la data de 28 august

s-au scos toate suruburile din zonele unde va fi tunel, s-a verificat linia, s-a curatat.
Am mai facut cateva poze inainte de inchiderea zonei cu polistiren.






Incepem lucrul la relief, pas cu pas:




continuarea.. dupa vacanta.
 
Un mesaj in special pentru Ionut, dar nu numai:


- cu mov e marcata viitoare pozitie a liniei.
- poti lucra la refief folosind ca sprijin grinzile marcate cu sageti.
- zona marcata cu puncte galbene necesita pietris
- cu rosu, pozitia aproximativa a portalului simplu, ma ocup eu de asta cand vin.


- cu rosu pozitia portalului de tunel
- cu albastru este terasa (la club e marcat cu marker albastru pe diorama pozitia ei)
- cu gri este perete de piatra, el intra si in interiorul terasei
- cu galben este marcata zona care necesita pietrish


- cu rosu pozitia portalului de tunel
- cu verde, cred ca sus ai putea sa mai iei putin din grosimea peretelui, jos cred ca acolo poti adauga putin ca e cam gol si brusc
- galben .. pietrish
 
15 septembrie

(6 zile pana la deschiderea expozitiei)

Am sculptat relieful de deasupra helixului:



Ionut a dat si el pe la club si a mai cosmetizat zona din dreapta dioramei:



Pietrisul de la intrarea in tunelul mare s-a uscat:



Si ca sa vorbim putin de avantaje/dezavantaje polistiren, cand sculptezi in polistiren cam asa se face pe jos, ca tot se discuta pe forum despre mizeria ce rezulta:



Dar in aproximativ 10 minute, totul poate fi la fel ca inainte, ai nevoie doar de o matura pentru a aduna grosul si un aspirator pentru firimituri:



Revenind la zona din dreapta, s-a lucrat si aici la relieful de deasupra tunelelor:



Pe zona de deasupra helixului Ionut a dat cu pasta de glet:



Cateva priviri de ansamblu:


 
18 septembrie

(doar inca 3 zile pana la deschiderea expozitiei)

Definitivarea reliefului in zona "terasei"



Pentru acoperirea golurilor s-a optat pentru metoda "servetele+aracet". In ziua urmatoare se va putea trece direct la plantarea ierbii daca se foloseste aracet cu pigment maro, scutind astfel o etapa.

Ca sa se poata finaliza relieful si in zona de iesire, s-a pus pietris:



In cealalta camera se lucra la partea artistica, mai exact se realizau copaci:

 
19 septembrie

S-a lucrat tot mai intens, asa ca poze mai putine.

Totusi, diorama arata asa:



Pietrisul a fost pus de Florina, atat in gara cat si pe celelalte zone, gara a fost asamblata si cosmetizata de catre Doru.

Iarba a fost plantata de catre Sandy (cine altcineva daca nu "za GrasMaster" in persoana :lol:)
 
20 septembrie

Sosesc la Cluj forte proaspete:

Florin (Iasi), Bogdan(Brasov), Mity(Braila).

Diorama a evoluat cam asa:







Sarcinile au fost impartite:

Ionut-cosmetiza zidu de piatra cu tufe si buruieni
____-plantat iarba, scolit Florin la plantat iarba
Florin-plantat iarba
Bogdan-cosmetiza zona de intrare in tunelul principal
Mity-responsabil cu partea electrica
Eu-plantam copaci
__-carcoteala.





21 septembrie

Diorama a fost dusa la muzeu,
din punct de vedere estetic era gata, au mai fost necesare lucrari la partea electrica.

Seara s-au facut primele teste la noua locatie, totul a functionat perfect.

Multumiri tuturor celor care au pus umerii la realizarea acestui proiect!

22 septembrie

Deschiderea expozitiei, stadiu final:



restul pozelor din cadrul expozitiei sunt aici

Intrebari, sugestii, critici, aplauze sunt bine venite :lol:
 
Salut,
felicitari, macheta arata foarte bine (pe bune nu doar de lauda :D ).
O abordare logica si coerenta a etapelor lucrarii, precum si a expunerii, lucru care este de folos pentru oricine vrea sa se apuce de o macheta feroviara.

Doresc sa pun niste intrebari care sa ma ajute pe viitor, dar nu vreau sa poluez topicul, de aceea daca se crede de cuviinta se pot muta in topicul de intrebari pentru incepatori:
1. este absolut necesar ca pe latimea de 1 m sa avem acel numar de doua nervuri intermediare de consolidare (vorbesc de montajul initial al cadrului modulelor) sau ar fi suficienta o singura nervura pe mijloc, la jumatatea distantei?
2. am vazut si aici si nu numai descrisa constructia helixului, din cate inteleg rolul sau este acela de bucla de intoarcere, iar in ceea ce priveste constructia sa se respecta aceleasi reguli cu privire la panta abordabila care sunt valabile si in rest?

Inca odata felicitari pentru munca depusa, si toata stima.
 
Salut,

intrebarile sunt bine venite aici, nu e necesar sa deschidem alt subiect :)

Sa le iau pe rand:

1) este relativ daca e necesar sau nu, eu zic ca da (din ce am vazut pe site-uri, nervurile se pun la 40 cm distanta, eu le-am pus la 40 respectiv 50 cm).
Acuma totul depinde si de caz, daca ar fi sa refac modulele as face capacul blatului tot din osb de 10mm, si cred ca modulul ar fi mult mai rigid. Asa cum le-am facut noi aveau o oarecare flexibilitate de torsiune in sensul ca modulul nu era extrem de rigid asa cum ar trebui sa fie. Totusi, dupa ce s-a lucrat la relief am constatat ca polistirenul si celelalte "chestii" puse pe modul au rigidizat foarte tare modulul.

Ca si concluzie, eu zic ca trebuiesc pastrate nervurile iar capacul facut tot din osb de 10mm, modulul este oricum destul de usor.

2) Rolul helixului nu este neaparat de bucla de intoarcere, in general in 99% din cazuri helixul are rol de a urca un traseu simplu sau dublu de linii un nivel mai sus sau un nivel mai jos al dioramei (vezi cazurile cand sub diorama se construieste un triaj pentru gararea garniturilor de tren).

Legat de panta, da, sunt valabile aceleasi reguli, as spune chiar mai stricte daca se poate, daca pentru un tronson de linie dreapta o panta de 4% este acceptabila, eu as zice ca la helix nu prea. O garnitura mai serioasa ar avea probleme sa urce, doar anumite locomotive ar putea sa traga, majoritatea ar patina.
Deci si aici totul este relativ, depinde de raza de curbura aleasa (cu cat este mai mare cu atat frecarea este mai mica), lungimea garniturii, numarul de spire.

Pe helixul prezentat mai sus garnitura de 10 vagoane a urcat fara probleme, dar nu am testat decat cu locomotiva Trix care trage extrem de bine.

Panta pe helixul de la diorama x a fost destul de mare chiar la intrare pentru ca nu am avut de ales, dar imediat dupa ce linia de la nivelul 1 a intrat sub helix, panta a fost de aproximativ 3.16% (dupa calculele mele).

Alte sfaturi :
- trebuie sa se lucreze numai cu linie flexibila
- linia trebuie sa fie pusa perfect drept (adica nu inclinata spre interior, nu inclinata spre exterior)
- de ce nu se poate lucra cu segemente curbe de linie rigida? pentru ca prin geometria lor, atunci cand sunt puse in panta, rezulta o usoara inclinare a liniei spre interiorul curbei.

Cam asta ar fi, daca imi amintesc alte probleme, o sa le scriu aici.
 
ok, mersi.

Acu alte nedumeriri :D .

Daca s-ar utiliza sipca de cca 4X4 cm pentru cadrum modulului, in loc de fasii din osb, oare s-ar pierde din rigiditate (in ideea de a micsora grosimea modulului pentru o stocare mai facila, daca acesta nu este destinat unei expuneri permanente)?

Referitor la helix, am inteles ca se utilizeaza deci pentru trecerea de la un nivel la altul al traseului. Ca si proiectare, cunoscand diferenta de nivel la care vreau sa ajung si panta maxima admisibila va rezulta cred astfel numarul de spire.

Intrebare: helixul se foloseste in toate cazurile pentru a urca de la o cota la alta, sau doar in situatiile in care latimea modulului nu permite o urcare simpla, intr-o bucla de jumatate de cerc?

P.S.
Mersi pentru sfatul cu sina flexi: eu m-as fi aruncat pe sina cruba fiind nefamiliarizat cu cea flexibila. :D
 
stageexp a spus:
Daca s-ar utiliza sipca de cca 4X4 cm pentru cadrum modulului, in loc de fasii din osb, oare s-ar pierde din rigiditate (in ideea de a micsora grosimea modulului pentru o stocare mai facila, daca acesta nu este destinat unei expuneri permanente)?
...
Click pentru a extinde...

Sincer nu stiu, nu am realizat niciodata module cu astfel de cadru, doar am vazut ca modulele standard, cum sunt cele Nem sau altele asemanatoare asa se fac, din fasii inguste si inalte. (uite de exemplu aici , inaltimea modulelor este de 19 cm). Nu as putea sa dau un raspuns.
stageexp a spus:
Referitor la helix, am inteles ca se utilizeaza deci pentru trecerea de la un nivel la altul al traseului. Ca si proiectare, cunoscand diferenta de nivel la care vreau sa ajung si panta maxima admisibila va rezulta cred astfel numarul de spire.
Click pentru a extinde...

Corect. Practic stii diferenta de nivel, stii cam cat trebuie sa fie intre 2 spire astfel incat sa incapa orice tren (si aici e relativ, in functie de ce tren doresti sa rulezi, in functie linie/terasament, structura de rezistenta a helixului), poate varia de la 7 la 9 cm. Important e sa fie cat mai mica pentru ca panta sa fie cat mai mica. Exemplu, la mine spira 2 a helixului ajunge in punctul maxim la 20.5 cm, deci distanta intre 2 spire a fost de aproximativ 10 cm (am vrut sa fiu sigur ca, ipotetic, va incapea orice locomotiva sau vagon cu incarcatura mai inalta)
stageexp a spus:
Intrebare: helixul se foloseste in toate cazurile pentru a urca de la o cota la alta, sau doar in situatiile in care latimea modulului nu permite o urcare simpla, intr-o bucla de jumatate de cerc?
Click pentru a extinde...

Si aici ai dreptate, in general se foloseste atunci cand o curba de jumatate de cerc nu e suficienta.

Eu am urmarit si alt scop, si anume, nu imi place sa vad trenul intrand in tunel, apoi iasa locomotiva in celalalt capat de tunel iar trenul inca nu a intrat complet (i se vede coada), lucru cam ireal. Am urmarit ca trenul sa dispara pentru un timp si sa reapara apoi.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos
Back