Pai cam asta e ideea Horia,
Mai intai prietenii nostri ar trebui sa se hotarasca asupra subiectului, fie ca-i vorba despre gara Roman, unde Catalin are planul autentic al liniilor, ceea ce este un excelent punct de plecare, fie ca-i vorba despre gara Comana, unde fotografiai tu Hecht-uri prin anii '90!
Poze putem avea multe sau putine, dar daca e vorba de o gara care inca exista in forma ei originala nemodificata sau doar o bucata din ea (cazul meu cu gara veche din Sinaia), ideala ramane in orice caz o vizita la fata locului pentru a face macar cateva masuratori de control. In ceea ce ma priveste am mai multe proiecte modelistice in desfasurare (sau mai degraba stagnare) si fara exceptie ma lovesc de aceeasi problema: a masuratorilor la fata locului.
Cred ca pana la urma, a incerca sa faci un model fara sa fi vizitat macar gara respectiva, daca mai exista, mi se pare asemenea unui arhitect care se apuca sa proiecteze fara sa fi vizitat macar sit-ul viitoarei constructii, ca sa cunoasca nemijlocit locul in care urmeaza sa isi amplaseze viitoarea opera. Nu ca n-ar exista si d'astia, si inca nu putini!
Este pacat, atunci cand investesti atata munca in realizarea unui model, sa nu pornesti de la niste planuri despre care sa stii ca sunt cat mai apropiate de realitate si cat mai corecte posibil.
Este de asemenea pacat, atunci cand avem asa o bogatie de subiecte feroviare sub nasul nostru, sa continuam sa ne populam dioramele cu aceleasi kit-uri nemtesti carora sa le "schimbam palaria" sau botinele nemtesti cu opinci incercand sa le dam o alura neaosa, in loc sa ajungem sa ne dezvoltam propriile modele autentice.
Cat despre modul in care in fata unei gari autentice poate sa fie o desfasurare de linii nu neaparat identica realitatii, aici cred ca se aplica ideea modelistilor americani despre care vorbea Horia mai demult privind "compresia selectiva". Adica un parcurs care in realitate poate sa aiba un kilometru lungime de la capatul x pana la capatul y al statiei, pe o diorama poate sa ocupe mult mai putin spatiu corespunzator, prin "comprimarea" elementelor constitutive interesante si "extirparea" partilor nesemnificative, fara ca aceasta sa dauneze efectului artistic de ansamblu.
Ganditi-va la o fotografie facuta cu un zoom puternic in lungul liniilor, unde se vad dintr-o singura privire toate elementele constitutive ale statiei. Intr-o asemenea poza, latimea ramane aproape nemodificata, in schimb lungimea este puternic "comprimata" prin efectul de perspectiva!