Buna,
La viteze mari de circulatie la intalnirile intre trenuri la 4-600 km/h (adica 2 trenuri fiecare la 220, 250, 280 sau 300 km/h) sau la intrarea unui tren la 250 sau 300 km/h intr-un tunel sau pe sub un pasaj rutier se creaza curenti foarte puternici de aer care pot, in cazul unui vehicol feroviar clasic, creea pagube mari, adica smulgerea usilor din balamale sau proiectarea geamurilor laterale afara din rama lor si inauntru peste calatori, cu consecintele care se pot imagina.
De aceea materialul rulant destinat liniilor de mare viteza (de la 200 in sus) se echipeaza corespunzator cu toalete cu circuit inchis, usi si ferestre adaptate, fete frontale si laterale ale cutiilor vagoanelor intarite si un sistem de climatizare rezistent la schimbari bruste de presiune. Nu ajunge sa pui un sistem de franare performant pe un vagon ca acesta sa circule cu viteza mare.
Exista doua tipuri de vagoane de mare viteza, marcate dupa UIC cu semnele )p( sau (p) pe cutie. Primele sunt adaptate doar la viteze mari, fara presurizare, si nu pot circula pe linii de mare viteza desi ating 200 sau 220km/h. Unele din ele au si ferestre care se pot deschide si nu au climatizare, precum Bomz 236 ale DB AG. Categoria a doua este formata din vagoanele presurizate in adevaratul sens al cuvantului si pretul lor este aproape dublu ca cel al unui vehicol clasic.
In Romania nu s-au produs inca adevarate vagoane presurizate, pentru ca nu exista nici necesitatea, nici tehnologia.