Linia 603 Zorleni- Falciu CFR- HM Falciu Nord

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

flo82

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2010
257
27
Husi
LOCATION
Husi
In anul 1917, in timpul primului razboi mondial, este construita, de catre Imperiul Tarist (Rus), o cale ferata (probabil cu ecartament larg de 1520 mm) pe traseul: statia Basarabeasca- Abaclia- Cantemir (actuala statie “Prut II CFM”) – Falciu- Murgeni. Multe din amenajarile si dotarile acestei cai ferate erau provizorii, linia fiind construita pe timp de razboi.

Pentru aceasta linie sunt realizate atunci unele amenajari:

-O remiza de locomotive in statia Iargara din Basarabia;

-O sursa de alimentare cu apa a locomotivelor cu abur. Aceasta sursa de alimentare cu apa a fost realizata din raul Prut, cu ajutorul unui pulsometru. Acolo exista trecuta in mersul de tren si o oprire denumita “Prut Pulsometru”.

Prin retragerea trupelor rusesti si prin semnarea pacii de Brest-Litovsk si iesirea Rusiei sovietice din razboi lucrarile la aceasta linie sunt oprite.

Dupa unirea Basarabiei cu Romania in 1918, guvernul roman reia lucrarile la linie si realizeaza:

-Trecerea la ecartament normal a tuturor liniilor de cale ferata din Basarabia si implicit si a liniei Basarabeasca- Abaclia- Cantemir (actuala statie “Prut II CFM”)- Falciu- Murgeni;
-Constructia cai ferate noi, de ecartament normal, de la Zorleni la Murgeni.
Toate aceste lucrari sunt finalizate la 16 octombrie 1922, cand este data in exploatare intreaga linie de ecartament normal, de la Zorleni la Basarabeasca.
Cu aceasta ocazie este data in folosinta si vechea remiza de locomotive Falciu.

Deoarece sursa de alimentare cu apa de la Falciu era deficitara, in statia Epureni, a fost realizata si o pompa si un “castel” pentru alimentarea cu apa a locomotivelor.

Dupa reocuparea Basarabiei de catre URSS, in 1944, linia de cale ferata dintre statiile de frontiera Falciu CFR si Prut-II SZD (caile ferate sovietice), este transformata din linie de ecartament normal in linie de ecartament larg.

Conform celor stabilite in 1945 de catre “Comisia Aliata (in fapt sovietica) de Control” se decide amenajarea, in statia Falciu CFR, a unui punct de transbordare a marfurilor din vagoane de ecartament normal in vagoane de ecartament larg si invers.

Dupa anul 1944, in urma reocuparii Basarabiei de catre URSS si a stabilirii granitei dintre Romania si URSS pe raul Prut, in statia Falciu CFR sunt realizate unele lucrari pentru exploatarea locomotivelor cu abur , de ecartament normal. Se monteaza o placa rotativa, o instalatie pentru alimentarea cu apa si un elevator pentru alimentarea cu carbuni a locomotivelor care remorcau trenurile de marfa si calatori pe traseul Barlad- Zorleni- Falciu CFR.

Insa anul 1946 vechea remiza Falciu este trecuta “in conservare”.

Datorita cresterii volumului schimburilor comerciale cu URSS, dupa anul 1970, se executa lucrari importante pentru sporirea capacitatii statiei Falciu CFR, realizandu-se:

-Marirea si sistematizarea dispozitivului de linii si prelungirea lungimii utile a acestora;

-Realizarea unor dotari si amenajari pentru transbordarea marfurilor: rampa de marfa, macara tip “pod rulant” (pentru transcontainere), etc;

-O noua cladire de calatori, construita la inceputul anilor 1970

-O noua remiza de locomotive diesel in statia Falciu CFR, remiza inaugurata in anul 1973 si prevazuta cu urmatoarele dotari si amenajari: hala cu pereti metalici , cu o singura linie incalecata si canal de revizie in interior, avand o lungime de 25 m si o latime de 5 m, instalatie pentru depozitat si uscat nisipul (cu lungimea de 10,8 m si latimea de 4,75 m) , un depozit pentru uleiuri (cu o lungime de 12 m si o latime de 4,6 m), iar alimentarea cu motorina a locomotivelor se realiza direct din vagonul-cisterna. De asemenea s-a mai realizat si o incapere pentru prezentarea personalului de tractiune, incapere cu o lungime de 10,75 m si o latime de 3,5 m.

Insa nu existau spatii pentru depozitarea unor piese si chiar a unor scule, necesare atunci cand se efectuau reparatii la locomotivele diesel care erau utilizate la manevre in statia Falciu CFR. De asemenea nu existau spatii de cazare pe timp de noapte, pentru meseriasii care erau trimisi de la depoul Iasi pentru reparatiile acestor locomotive, acesti meseriasi fiind cazati la dormitorul remizei Barlad.

Pentru activitatea de manevra pe liniile de ecartament larg din statia Falciu CFR a fost transpusa pe boghiuri de ecartament larg locomotiva 040-DHC-420, iar, din ianuarie 1975, s-a utilizat (pana in anul 1978) si locomotiva cu aburi de ecartament larg 150.1017. De asemenea a fost transpusa pe boghiuri de ecartament larg si locomotiva 040-DHC-424.

Incepand din 30 mai 1976 s-a stabilit ca remorcarea trenurilor de calatori si de marfa pe linia Zorleni- Falciu CFR sa se faca cu locomotive diesel-hidraulice. Cu aceasta ocazie se amenajeaza, in cadrul “pompei de apa” din statia Epureni, o instalatie de dedurizare a apei, pentru alimentarea cu apa a locomotivelor diesel-hidraulice, in perioada de incalzire a trenurilor de calatori. Aceasta instalatie a avut insa o utilizare temporara, in anul 1997 fiind “in conservare”.

Cresterea volumului de marfuri transportate pe linia Zorleni- Falciu CFR- Prut II SZD s-a datorat si realizarii unor unitati economice, deservite de statiile de pe aceasta linie: baze de receptie a cerealelor la Epureni, Murgeni si Falciu, dar si a unor unitati economice care utilizau transportul feroviar pentru aprovizionarea cu materii prime sau pentru transportul produselor finite: la Murgeni o filatura de bumbac, la Falciu un complex de crestere a porcinelor, etc.

Conform unor livrete de mers din anul 1984 , VS pe linia Zorleni- Falciu era de: 60 km/h intre Zorleni si Epureni, de 80 km/h intre Epureni si Murgeni si de 75 km/h intre Murgeni si Falciu.

La sfarsitul anilor 80, pentru deservirea noii fabrici de zahar de la Falciu si a satului-centru de comuna Falciu se executa linia Falciu- HM Falciu Nord, in lungime de 5 km, ultima linie de cale ferata construita si data in folosinta inainte de revolutia din decembrie 1989.

De asemenea un proiect prevedea si realizarea unei cai ferate pe valea Prutului, de la HM Falciu Nord la Husi.

Conform “Mersului trenurilor 1988/1989”, pe linia 603 circulau 5 perechi de trenuri cursa/zi, care parcurgeau distanta Barlad- HM Falciu Nord in 1 h si 50 minute.

Aceste trenuri erau deservite cu doua garnituri cu statia de domiciliul Barlad, fiecare garnitura fiind compusa din cate 5 vagoane (din care: 3 vagoane de clasa a doua seria 29-20 “dimitroave”, un vagon de clasa intai seria 11-47 si la unele trenuri era si un vagon de bagaje).

Tractiunea acestor trenuri era asigurata cu locomotive diesel-hidraulice 040-DHC din remiza Barlad.

Statiile si HM-urile de pe linia 603 erau echipate cu instalatii SCB de tip “SBW” si semnalizare mecanica, circulatia, pe aceasta linie, facandu-se in sistemul “intelegerii telefonice a caii libere”.

In 1990 statiile si haltele de pe linia 603 erau: statia Zorleni, halta Bujoreni hc, HM Horga (aveea doua linii, fiind folosita exclusiv pentru incrucisari de trenuri), halta Bursuci hc, halta Suletea hc, statia Epureni (aveea 3 sau 4 linii si deservea o baza de receptie a cerealelor), statia Murgeni (aveea 3 linii si deservea o baza de receptie a cerealelor), halta Ranzesti h., statia Falciu si HM Falciu Nord (aveea doua linii si deservea fabrica de zahar).

De remarcat ca unele statii sau halte de pe aceasta linie erau amplasate in apropierea altor localitati decat denumirea statiei/haltei respective:

-Halta Bujoreni hc. se afla departe de localitatea respectiva, fiind mai aproape de Manastirea Bujoreni;
-Fosta HM Horga se afla la distanta apreciabila fata de satul Horga;
-Halta Bursuci hc. se afla la marginea satului Epureni;
-Halta Suletea hc. se afla la marginea satului Horga;
-Fosta statie Epureni se afla in apropiere de satul Floreni.

Tonajul maxim admis al trenurilor pe aceasta linie era de : 300 tone (in cazul tractiunii cu locomotiva 040-DHC), 640 tone (pe sensul Barlad- HM Falciu Nord, in simpla tractiune cu locomotiva 060-DA), 640 tone (pe sensul HM Falciu Nord- Barlad, in simpla tractiune, cu locomotiva 060-DA) si 1280 tone (pe sensul HM Falciu Nord- Barlad, in dubla tractiune, cu locomotive 060-DA).

Datorita profilului greu al liniei, care strabate Dealurile Falciului, inainte de 1990, la tractiunea unor trenuri de marfa, ar fi fost utilizate, pe aceasta linie, si locomotive diesel-electrice 060-DC sau 060-DD.

Dupa destramarea si disparitia fostei URSS in 1991, scade drastic si volumul de marfa transportat pe aceasta linie. Un alt lucru care a contribuit la scaderea volumului traficului de marfa a fost si falimentul unor unitati economice situate in localitatile strabatute de aceasta linie (fosta filatura de bumbac din Murgeni, fostul complex de crestere a porcinelor de la Bogdanesti, fosta fabrica de zahar de la Falciu care a apucat sa functioneze foarte putin, etc). Totusi un timp s-au mai transportat cereale pe aceasta linie.

Datorita reducerii volumului de manevra in statia Falciu CFR dupa 1990, in anul 1992 remiza de locomotive Falciu este trecuta “in conservare”, nemaifiind utilizata.

In anul 1991 sunt scoase vagoanele de clasa intai din compunerea trenurilor de pe aceasta linie si apoi si vagonul de bagaje. Astfel trenurile de pe aceasta linie sunt compuse din cate 4 vagoane seria 29-20, inlocuite in anii 1997- 1998 cu 4 vagoane seria 29-22. Dupa 2000 se reduce si numarul de vagoane.

Intre anii 1991- 2003 sunt scoase din functiune instalatiile SBW si semnalizarea mecanica din HM-urile si statiile de pe aceasta linie, acestea fiind transformate in “puncte de sectionare in linie curenta”, deservite, pe tura, de cate un “revizor de ace”. Linia este transformata in “sectie cu conducere centralizata”.

Dupa 1990 sunt retrogradate sau desfiintate si unele statii sau HM-uri de pe aceasta linie:

-Fosta HM Horga este transformata in hc in 1992 si in h in 1994;

-Fosta statie Epureni este transformata in HM in 1995, in hc in 2001 si in h. in 2008;

-Fostele statii Murgeni si Falciu sunt transformate in HM in decembrie 2007.

Incepand din anul 1994 pe linia 603 au circulat numai doua perechi de trenuri cursa/zi (ulterior “personale” apoi “regio”).

In anul 1998 este introdus un tren de calatori “in trafic loc de frontiera” Falciu CFR - Prut II CFM, deservit cu material rulant de cale larga a CFM, fiind compus dintr-o locomotiva tip “TSCHMe3” si un singur vagon-salon. Acest tren (primul tren de calatori care a trecut Prutul pe la Falciu dupa al doilea razboi mondial) parcurgea cei 7,5 km dintre statiile Falciu CFR si Prut II CFM in 20 de minute, cu o viteza maxima de 40 km/h. Acest tren “in trafic local de frontiera” a circulat pana la 2 decembrie 2010.

Intre anii 1991- 1996 linia de cale ferata dintre statiile de frontiera Falciu CFR si Prut II CFM este transformata din linie de ecartament larg in linie incalecata cu 4 sine, atat pentru ecartament larg, cat si pentru ecartament normal, in statia Prut II CFM realizandu-se si o grupa de linii de ecartament normal. Aceste lucrari au fost facute in ideea de a facilita exportul produselor din Republica Moldova inspre Romania, astfel incat aceste produse sa poata fi incarcate in vagoane de ecartament normal in statia Prut II CFM. Insa nu sunt sigur ca firul de ecartament normal dintre statiile Prut II CFM si Falciu CFR a fost vreodata folosit (de trenuri de marfa). Ulterior inima de incalecare-descalecare de unde pleca firul de ecartament normal spre statia Prut II CFM este demontata, astfel incat acest fir devine neutilizabil.

In septembrie 2007 , pe liniile 604 si 603 vechile garnituri (compuse din locomotiva diesel-hidraulica 040-DHC si vagon/vagoane seria 29-22 “dimitroave modernizate”) sunt inlocuite cu modernele automotoare “Siemens-Desiro”. Cu aceasta ocazie este desfiintata si fosta revizie de vagoane calatori Barlad.

Insa pe linia 603 modernul automotor “Siemens-Desiro” a apucat sa circule putin timp, in anul 2009 deja, pe aceasta linie, trenurile de calatori fiind deja compuse cu anticele automotoare “Malaxa” pe doua osii!

Pe perioada cat au circulat pe linia 603 automotoarele “Malaxa” au apartinut de depoul Tecuci, cu aceasta ocazie incetandu-si activitatea si fosta remiza de locomotive Barlad.

In contextul pregatirilor pentru presupusa aderare a Romaniei la “Spatiul Schengen”, intre anii 2009- 2011, cladirea garii Falciu este modernizata, investitia costand 2 milioane de euro!

Din data de 26 ianuarie 2013 este anulata circulatia trenurilor de calatori pe aceasta linie.

Ultimul tren (de marfa) a trecut pe aceasta linie in octombrie 2013, transportand cereale.
 
  • Like
Reacții: AdyAero
O parte din datele de mai sus (in special cele legate de vechea si noua remiza de locomotive Falciu) le-am gasit in cartea "Premiere feroviare si evolutia unor activitati de tractiune pe Regionala CF Iasi", carte scrisa de inginerii Gabriel Margineanu si Serban Lacriteanu si realizata la editura AGIR, in anul 2016.
 
O fotografie de pe wikipedia, din anul 2007, cu trenul CFM "in trafic local de frontiera", pe ecartament larg, garat in statia Falciu CFR. Trenul era compus dintr-o locomotiva TSCHMe si un singur vagon.2007 Tren de calatori CFM in statia Falciu CFR.jpg
 
Un articol din ziarul "Gandul", articol scris in noiembrie 2007, despre trenul CFM "in trafic local de frontiera" Prut II CFM- Falciu CFR, articol intitulat "Prut Express- trenul ruina de la podul de flori":

Un hârb de locomotivă leagă, de trei ori pe săptămână, cele două Moldove. Cale de 12 kilometri, târâie după ea un singur vagon cu rang de tren internaţional. Întâia oară, locomotiva a şuierat peste Prut la Podul de flori, în ’91. Aducea din Moldova-soră patru vagoane ticsite cu oameni. La 16 ani distanţă, entuziasmul aproape că a pierit. Se întâmplă ca vagonul moldovenesc să taie Prutul fără nici un călător, doar cu “naşul”, cu mecanicul şi cu ajutorul său.

Judecând după exterior, internaţionalul pare un Orient Express ramolit, jumătate vopsit – jumătate muşcat de rugină. “Prut Express” este înmatriculat în chirilică, şuieră răguşit, iar boghiurile sunt mai late cu o ţigară decât cele suite pe ecartamentul românesc. Din trei curse, doar la două vagonul face peste 200 kilometri. Pleacă de la Chişinău legat de un tren, la Basarabeasca se lipeşte de altul până la Kahul unde mai schimbă unul ca să ajungă la Cantemir. Aici este sudat de locomotiva cehească şi mai are 10 kilometri până la frontiera albastră.

Straniul internaţional intră în ţară aproape de hotarul Vasluiului cu Galaţiul, la Fălciu. De la podul de peste Prut, fumegă pe tărâm românesc cam doi kilometri, cu tot cu şinele de manevră. Taie râul cu 15 kilometri la oră, să nu dezbine pilonii metalici. Mai grabnic ar traversa călătorii pe jos decât suiţi în vagon. Unde mai pui că pufăie 12 kilometri într-o oră şi 20 de minute. Vinerea, sâmbăta şi duminica, staţionează trei ceasuri şi zece minute în gara Fălciu, din satul Bogdăneşti.

„Dom Plăcintă, e la noi o sărăcie...”

De cum se trage frâna, locomotiva şi vagonul devin consemnul poliţiştilor de frontieră. Mihai Plăcintă, vameş de când e făcută locomotiva internaţionalului, din ‘72, îşi începe tura. Cercetează documente, bagaje şi cotrobăie ungherele internaţionalului. Glumeşte doar cu cei care nu încalcă legea. E nostalgic după vremurile în care în nodul feroviar Fălciu poposeau chiar şi 1.000 de vagoane de marfă în 24 de ore, rânduite pe 31 de linii. Acum, pe trei sferturi dezafectate. Aproape de pensie, duce trai de huzur cu puţinii moldoveni care pot strânge 45 de euro - banii de viză. “Gol sau cu un călător, trenul vine şi pleacă. Unii îmi spun: <> Trec Prutul cu mai nimic.

Vin cu mături, borcane goale, bulion, lenjerii, ţigări, condimente, dulceaţă. Vara aduc fructe şi vişinată. Pleacă cu cartofi şi haine, că-s oleacă mai ieftine la noi. Sunt trăistari! Vai de capul lor!”, pare afectat vameşul Plăcintă. Elena, o moldoveancă, este târgoveaţă încă de pe vremea Podului de flori. Câştigă cam 1.000 lei moldoveneşti dacă vine în România de patru ori într-o lună, adică cu 200 de “ştefănei” mai mult decât câştiga ca asistentă în maternitate. Ar aduna mai mult dacă vigilenţii poliţişti de frontieră nu ar păzi să nu se depăşească normele vamale, mai ales la ţigări.


Veterani de la „Podul de flori”

Bârsan Iacob e “naş” de 15 ani pe ruta Chişinău-Cantemir-Fălciu şi retur. E îngrijitorul de tren care verifică tichetele, pune cărbuni sub banchete ca apoi să îi arunce în foc, învârte butoane, dă cu mătura, petrece clienţii Căilor Ferate Moldova sau face semne mecanicului cu fanionul. Lucrează cu săptămâna şi câştigă cam cât adună asistenta de la maternitate şi din târguiala transfrontalieră. De şase ani, nu s-au mai ocupat cele 81 de locuri pe banchete şi 54 de paturi din vagon. “Amu nu mai e aşa romantic să lucrezi pe tren”, spune “naşul”. Pe Alexandru Cervinschi l-am nimerit ajutor de mecanic. Cu o tură mai devreme fusese mecanic. De 35 de ani, mânuieşte reversorul sau trage frânele aceluiaşi model de locomotivă cehească.

“De când s-a construit democraţia, ruşii nu ne mai dau locomotive noi”, se tânguie. Se caină şi că nu o să prindă pensia: “Stăm toată tura între acumulator şi generator. Ne cam supără nervul”. La Podul de flori din 1991, nu era în tură. L-au pus doar să facă manevre, să pună nişte vagoane pe pod, să nu cadă oamenii în Prut. Când a şuierat prima oară în Moldova de pe malul drept, a simţit furnicături. Până la introducerea vizelor, aducea vagoanele pline cu conaţionali, înnebuniţi să scape de sărăcie. Mecanicul în tură, Ion Termin, a trecut prima oară Prutul în ’72, cu un marfar. Şase luni nu a condus internaţionalul până când preşedintele Petru Lucinschi a pus din nou trenul pe şine între Chişinău şi Fălciu, în iunie ‘94.

Mecanicul Termin se ţine de reguli, completează foaia de parcurs în chirilică şi i-ar plăcea măcar o dată să pornească o locomotivă doar din buton, fără să îi dea avansul de afară, de pe platformă. Trei zile în săptămână, cât stau cocoţaţi la Fălciu în locomotivă, mecanicul şi ajutorul privesc cum moldovenii coboară din străvechiul express şi îşi urcă măturile şi borcanele în Săgeata Albastră de Bârlad. Pentru ei, e un fel de tren supersonic.
 
In ultimii ani au aparut unele propuneri din partea primarului comunei Falciu, Neculai Moraru, privind deschiderea unui punct de frontiera pietonal sau rutier la Falciu, eventual prin transformarea actualului pod feroviar peste raul Prut intr-un pod rutier sau pietonal!

Satul Falciu are cca 2.700 locuitori, iar "oraselul" Cantemir din Republica Moldova are cca 3.800 locuitori.