Iar despre CFR 43 "Calugareni"
- Autor subiect ICRA
- Dată creare
Uite o alta poza cu tenderul tampon in tampon cu o cisterna de pe
http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=1627
sau
https://www.flickr.com/photos/mariuscfrbucuresti/19342696216
http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=1627
sau
https://www.flickr.com/photos/mariuscfrbucuresti/19342696216
Salut,
Eu cred ca dimensiunea de 2600 pe care ti-a dat-o Catalin este corecta... ia uita-te aici:
Standardul tampoanelor asa cum ti l-a spus Cosmin este sigur respectat, talerul tamponului trebuie sa aiba cam 400 mm diametru, de aici rezulta restul dimensiunilor. In prima poza tenderul Calugareni-ului nu este tampon in tampon cu LDH, exista o distanta de siguranta intre ele, cred ca nici un mecanic de LDH n-ar risca sa dea un branci bunicutei cailor ferate romane, desi i-am vazut cum conduc locomotivele si stiu ca sunt in stare de lucruri de mare finete, pot sa opreasca la centimetru fara sa buseasca garnitura langa care vin.
Eu cred ca dimensiunea de 2600 pe care ti-a dat-o Catalin este corecta... ia uita-te aici:
Standardul tampoanelor asa cum ti l-a spus Cosmin este sigur respectat, talerul tamponului trebuie sa aiba cam 400 mm diametru, de aici rezulta restul dimensiunilor. In prima poza tenderul Calugareni-ului nu este tampon in tampon cu LDH, exista o distanta de siguranta intre ele, cred ca nici un mecanic de LDH n-ar risca sa dea un branci bunicutei cailor ferate romane, desi i-am vazut cum conduc locomotivele si stiu ca sunt in stare de lucruri de mare finete, pot sa opreasca la centimetru fara sa buseasca garnitura langa care vin.
catalin
Well-Known Member
Dorin, cat era tenderul la locomotivele britanice de pe linia Constanta-Cernavoda ? Nu trebuie sa fie prea mare diferenta. La latime ma refer...
N-am acum acces la biblioteca.
N-am acum acces la biblioteca.
Salut Catalin,
La tenderele britanice exista doua sisteme:
(1) sistemul mai vechi cu arcurile cu foi deasupra sasiului si cutia tenderului intre arcuri. Rezulta un volum de incarcare limitat la latimea maxima libera disponibila intre arcuri (este sistemul folosit de tenderele locomotivelor caii ferate Cernavoda-Constanta).
La locomotivele de pe Bucuresti-Giurgiu se foloseste un sistem mai avansat (2) in care arcurile sunt coborate in sasiu, sub footplate (unde sunt vizibile prin gaurile alea laterale eliptice) si deci tenderul poate sa mearga pe toata latimea disponibila. Rezulta un volum de incarcare mai mare la aceeasi lungime de tender fata de primul sistem.
In privinta latimii, iata aici:
http://myweb.tiscali.co.uk/gansg/2-track/ukavgauge.jpg de pe acest site: http://myweb.tiscali.co.uk/gansg/2-track/02track3.htm
gabaritul britanic care era mai mult sau mai putin in vigoare la data respectiva (si in unele parti din UK valabil pana in ziua de azi). Zic mai mult sau mai putin fiindca la data respectiva erau o multitudine de cai ferate private si fiecare avea propriul sau sistem si a durat o gramada pana cand s-au armonizat intre ele. Dar pentru unele cai ferate din UK exista inca poduri si tuneluri vechi din secolul al 19-lea inca in uz, deci conforme standardului respectiv!
Retinem ca latimea maxima de gabarit sub cota platformei in Anglia este de obicei 8 picioare si jumatate adica 2590 mm. Asta inseamna ca orice element, scara de acces, bara de sustinere etc trebuia sa fie sub latimea respectiva. In partea superioara latimea de gabarit ajungea la 9 picioare adica 2743 mm, insa din acestia se scad practic intre cinci si sapte centimetri pe fiecare latura ca sa permita miscarea libera in conditii de siguranta... ajungem tot la cei 2600 mm de care vorbeam mai sus.
La tenderele britanice exista doua sisteme:
(1) sistemul mai vechi cu arcurile cu foi deasupra sasiului si cutia tenderului intre arcuri. Rezulta un volum de incarcare limitat la latimea maxima libera disponibila intre arcuri (este sistemul folosit de tenderele locomotivelor caii ferate Cernavoda-Constanta).
La locomotivele de pe Bucuresti-Giurgiu se foloseste un sistem mai avansat (2) in care arcurile sunt coborate in sasiu, sub footplate (unde sunt vizibile prin gaurile alea laterale eliptice) si deci tenderul poate sa mearga pe toata latimea disponibila. Rezulta un volum de incarcare mai mare la aceeasi lungime de tender fata de primul sistem.
In privinta latimii, iata aici:
http://myweb.tiscali.co.uk/gansg/2-track/ukavgauge.jpg de pe acest site: http://myweb.tiscali.co.uk/gansg/2-track/02track3.htm
gabaritul britanic care era mai mult sau mai putin in vigoare la data respectiva (si in unele parti din UK valabil pana in ziua de azi). Zic mai mult sau mai putin fiindca la data respectiva erau o multitudine de cai ferate private si fiecare avea propriul sau sistem si a durat o gramada pana cand s-au armonizat intre ele. Dar pentru unele cai ferate din UK exista inca poduri si tuneluri vechi din secolul al 19-lea inca in uz, deci conforme standardului respectiv!
Retinem ca latimea maxima de gabarit sub cota platformei in Anglia este de obicei 8 picioare si jumatate adica 2590 mm. Asta inseamna ca orice element, scara de acces, bara de sustinere etc trebuia sa fie sub latimea respectiva. In partea superioara latimea de gabarit ajungea la 9 picioare adica 2743 mm, insa din acestia se scad practic intre cinci si sapte centimetri pe fiecare latura ca sa permita miscarea libera in conditii de siguranta... ajungem tot la cei 2600 mm de care vorbeam mai sus.
catalin
Well-Known Member
Da, ai mare dreptate cu solutia constructiva diferita. Acum mi-am adus aminte...
Sa vad daca gasesc undeva latimea locomotivelor britanice de la Constanta ( masurata la marchiza - Tighina ??? ) sau ramane sa astepram sa masuram originalul. Candva.
In nr 2 / 1985 exista schite necotate ale locomotivelor britanice DBSR. Cu regula de trei simpla, calculeaza cineva latimea locomotivei si a tenderului ?
Planurile sunt disponibile pe internet, anumite cote apar in articol.
http://blog.copcea.ro/2011/10/11/revista-modelism/
Ma incapatanez sa cred ca cele doua locomotive sunt construite cam dupa aceleasi reguli....
Sa vad daca gasesc undeva latimea locomotivelor britanice de la Constanta ( masurata la marchiza - Tighina ??? ) sau ramane sa astepram sa masuram originalul. Candva.
In nr 2 / 1985 exista schite necotate ale locomotivelor britanice DBSR. Cu regula de trei simpla, calculeaza cineva latimea locomotivei si a tenderului ?
Planurile sunt disponibile pe internet, anumite cote apar in articol.
http://blog.copcea.ro/2011/10/11/revista-modelism/
Ma incapatanez sa cred ca cele doua locomotive sunt construite cam dupa aceleasi reguli....
Daaa, se pare ca ne-ai starnit!
Gata, am gasit:
La locomotivele DBSR (dupa planurile originale din arhivele Beyer Peacock)
Distanta intre axele tampoanelor = 5' 10" adica 70 de inci sau 1778 mm
Latimea maxima a grinzii tampoanelor = 7' 9" adica 93 de inci sau 2362.2 mm
Inaltimea tampoanelor fata de planul sinei = 3' 4" adica 40 de inci sau 1016 mm
Cred ca locomotivele liniei Bucuresti-Giurgiu erau construite dupa aceleasi standarde.
De asemenea, o privire din fata a locomotivei Calugareni:
Se vede ca frema este cu circa 5-7 cm mai iesita in afara pe fiecare parte fata de grinda tampoanelor
adica 2362.2 + 150 = 2512. Din poze se vede ca latimea tenderului este cam la fel.
In cazul asta, putem considera totusi ca 2500 e o dimensiune mai apropiata de realitate!
Gata, am gasit:
La locomotivele DBSR (dupa planurile originale din arhivele Beyer Peacock)
Distanta intre axele tampoanelor = 5' 10" adica 70 de inci sau 1778 mm
Latimea maxima a grinzii tampoanelor = 7' 9" adica 93 de inci sau 2362.2 mm
Inaltimea tampoanelor fata de planul sinei = 3' 4" adica 40 de inci sau 1016 mm
Cred ca locomotivele liniei Bucuresti-Giurgiu erau construite dupa aceleasi standarde.
De asemenea, o privire din fata a locomotivei Calugareni:
Se vede ca frema este cu circa 5-7 cm mai iesita in afara pe fiecare parte fata de grinda tampoanelor
adica 2362.2 + 150 = 2512. Din poze se vede ca latimea tenderului este cam la fel.
In cazul asta, putem considera totusi ca 2500 e o dimensiune mai apropiata de realitate!
victorian a spus:
Ce am postat eu sunt tot Beyer Peacock.
Acum tind să cred că 2280 + 200 = 2480. Cred că ce iese înafara grinzii are undeva la 10cm.
Deci aveați dreptate suntem mai aproape de 2600mm decât credeam.
Totuși o măsurătoare o să fie decisivă. Nu știu dacă milimetrul ăla face diferența pe model :fluierat: .
Un amanunt interesant...
In diverse imagini (ITF, ebay, etc.) , traversa frontala apare "intreaga", adica avand aceeasi latime cu pervazul, plugul fiind prins la vedere, langa tampoane. O imagine de pe ebay, pe care am postat-o la "Locomotive CFR in imagini de epoca", luata la 1941, (Catalin identificand localul ca fiind Pucioasa), arata traversa inca intreaga, iar dupa restaurarea facuta in 1969, apare iarasi intreaga. In zilele noastre deja apare cu colturile lipsa si plugul prins sub sasiu...
Eu cred ca tocmai lipsa acelor colturi face ca locomotiva sa para mai ingusta decat este.
In diverse imagini (ITF, ebay, etc.) , traversa frontala apare "intreaga", adica avand aceeasi latime cu pervazul, plugul fiind prins la vedere, langa tampoane. O imagine de pe ebay, pe care am postat-o la "Locomotive CFR in imagini de epoca", luata la 1941, (Catalin identificand localul ca fiind Pucioasa), arata traversa inca intreaga, iar dupa restaurarea facuta in 1969, apare iarasi intreaga. In zilele noastre deja apare cu colturile lipsa si plugul prins sub sasiu...
Eu cred ca tocmai lipsa acelor colturi face ca locomotiva sa para mai ingusta decat este.
catalin
Well-Known Member
Jur ca la asta ma gandeam si eu astazi privind imaginile mai vechi, inclusiv cea a lui Szathmary din 1873. Traversa de azi nu e cea originala. Cine stie cate transformari a suferit si ea ....
Ufff, am necaz ca nu avem o masuratoare pe original. Eu nu stiu cand o sa pot sa o mai fac. Macar sa vedem daca presupunerile noastre au fost corecte
Ufff, am necaz ca nu avem o masuratoare pe original. Eu nu stiu cand o sa pot sa o mai fac. Macar sa vedem daca presupunerile noastre au fost corecte
Problema-i ca eu v-am spus dimensiunile traversei locomotivelor DBSR conform planurilor originale... deci dimensiunea originala!
Aveti dreptate, cineva ar trebui s-o "prinda" pe Calugareni si sa-i faca niste masuratori, dar cine? Eu m-as oferi voluntar sa o masor, dar ma lasa cineva?
Va urez tuturor numai sanatate si lucruri bune!
Craciun ori, dupa caz, sarbatori fericite!
Aveti dreptate, cineva ar trebui s-o "prinda" pe Calugareni si sa-i faca niste masuratori, dar cine? Eu m-as oferi voluntar sa o masor, dar ma lasa cineva?
Va urez tuturor numai sanatate si lucruri bune!
Craciun ori, dupa caz, sarbatori fericite!
Am mai lucrat puțin la locomotivă și am creat doua opțiun, încă în lucru.
Varianta restaurată:
Și varianta originală:
Am câteva întrebări pentru varianta originală. Știu despre cabină că era mai deschisă, dar inca lucrez la ea. Varianta originală avea domul de nisip?
Varianta restaurată:
Și varianta originală:
Am câteva întrebări pentru varianta originală. Știu despre cabină că era mai deschisă, dar inca lucrez la ea. Varianta originală avea domul de nisip?
catalin
Well-Known Member
Salut, uita-te la poza locomotivei din gara Filaret, acolo vezi ce detalii avea initial si care au fost adaugate ulterior. Nisiparul rotund este de la locomotivele CFR prusace, englezii aveau niste cutii patrate asezate pe frema ( footplate) in fata rotilor alergatoare. Cosul este diferit, cabina este diferita, locomotiva nu avea frane, doar tenderul. Gratarul este dispozitivul chasse-boeufs, chestia aia din fata deasupra sinelor, cu care dadea la o parte obstacolele cazute (crengi etc) si alunga animalele asezate pe linie (fara gluma!). Aici am o discutie cu prietenul Catalin, e posibil ca locomotivele sa fi avut gratarul vizibil in poza. Locomotivele liniei Cernavoda-Constanta aveau gratar, exista in arhive un detaliu pentru asa ceva, au fost dotate cu incepere de la locomotiva numarul 3!
catalin
Well-Known Member
In sublinierea celor scrise de Dorin si ca o gluma, reala....
Romanii au fost printre primii care au adoptat " gratarul" dar nu neaparat din spirit vizionar....
In tari mai din vest oamenii si animalele deja se obisnuisera cu prezenta carelor de foc ( macar cei care traiau in proximitate) in vreme ce la noi, gradul de ruralizare dar si legendara nerespectare a regulilor a dus la cautarea unei solutii practice care sa impiedice deraierea. O creanga o mai indepartezi cu niste "curatatoare" de sina, cum vedem la locomotivele germane, spre exemplu.
Dar ce faci cu vaca dormind pe sine si nepazita de nimeni ?
Privind in jur specialistii domeniului au vazut o situatie foarte asemanatoare in Vestul Salbatic si...au importat solutia in Estul ...balcanic. Noi si administratiile ruse am fost printre primii care am importat gratarul din pura necesitate, dupa modelul american din Vestul salbatic, din cam aceleasi considerente
Romanii au fost printre primii care au adoptat " gratarul" dar nu neaparat din spirit vizionar....
In tari mai din vest oamenii si animalele deja se obisnuisera cu prezenta carelor de foc ( macar cei care traiau in proximitate) in vreme ce la noi, gradul de ruralizare dar si legendara nerespectare a regulilor a dus la cautarea unei solutii practice care sa impiedice deraierea. O creanga o mai indepartezi cu niste "curatatoare" de sina, cum vedem la locomotivele germane, spre exemplu.
Dar ce faci cu vaca dormind pe sine si nepazita de nimeni ?
Privind in jur specialistii domeniului au vazut o situatie foarte asemanatoare in Vestul Salbatic si...au importat solutia in Estul ...balcanic. Noi si administratiile ruse am fost printre primii care am importat gratarul din pura necesitate, dupa modelul american din Vestul salbatic, din cam aceleasi considerente
Mulțumesc Victorian, Cătălin.
Cătălin trebuie să ne amintim că locomotiva a fost executată de Canada Works companie care a construit drumul de fier al Canadei. Este posibil că grătarul/plugul să fi existat? Dacă canadienii au avut cerință o locomotivă mai puternică este posibil că românii/olandezii să fi primit ce mai era pe stoc? :?:
Cătălin trebuie să ne amintim că locomotiva a fost executată de Canada Works companie care a construit drumul de fier al Canadei. Este posibil că grătarul/plugul să fi existat? Dacă canadienii au avut cerință o locomotivă mai puternică este posibil că românii/olandezii să fi primit ce mai era pe stoc? :?: