Statii de cale ferata CFR

Superba clă’direa, aceeaşi construcţie se gă’seşte şi la Nicolae Bă’lcescu, Jud. Constanţa, lâng㒠Mihail Kogă’lniceanu, cu alt㒠stereotomie a zidă’riei de piatr㒠(sau poate o fi placare? ) şi din nefericire canibalizat㒠cu vopsea peste piatr㒠naturală’, c㒠aşa-i românu', iubitor de frumos...

Nu, nu cred ca e placare, e chiar zidarie de piatra.

Ministerul lucrarilor publice si CFR-ul foloseau pentru aceste cladiri de exceptie cateva echipe de pietrari italieni care au venit la sfarsitul secolului al XIX-lea in Romania si s-au stabilit aici (exista, din cate stiu, chiar un sat intemeiat de pietrarii italieni undeva prin mijlocul Olteniei) si care au realizat cateva lucrari de exceptie, cum ar fi picioare de pod, pereti de sprijin (tot ei au realizat si peretele de sprijin al falezei Cazinoului de la Constanta) sau o serie de alte cladiri cu zidarie de piatra pe tot cuprinsul Regatului.

Dr 2005, multumesc de pozele cu Targusor Dobrogea... constat ca turnul de apa a fost intre timp jefuit complet de acoperisul pe care-l avea. Cand am pozat eu cladirile arata cam asa:




Pe langa cladirea garii si turnul de apa, pe partea opusa exista si o magazie de marfa extrem de interesanta care acum arata asa:


Desigur, acoperisul din beton nu este original, este o adaugire mai recenta, de prin anii '60-70. Dar restul e autentic, si foarte frumos... Cine se incumeta la o modelare?

Uau! Tot ecranul plin de arhitectur㒠feroviar㒠din că’ră’mid㒠aparentă’! Mulţumesc Dorin.

Pe linia Tulcea-Medgidia am facut si eu citeva poze.
Atunci le-am pus pe railwayfan.

Poate unii dintre voi le-au vazut deja, daca nu aici e linkul

http://forum.railwayfan.ro/index.php?ml=102&t=3043

Frumoase poze... cred c㒠ar trebui refă’cut traseul s㒠vedem ce a mai ră’mas.

Ar trebui dar mai sint trenuri ?

mai sunt, mai sunt...

2 perechi / zi + 1 de tramvaie (Desiro). Dar pentru a vedea ceva se impune cazarea in Constanta si plecarea cu P 8651 si intoarcerea ... Dumnezeu cu mila, ca trenul de intoarcere e la 16, iar in Tulcea nu ai ce face 6 ore jumate (v-o spun din experienta).

Trasu de o zi, Buc - Tulcea cu personalul.

<t>Nu, nu iti trebuie cazare in C-ta! Te duci pana la Buzau cu 753, parca, de Botosani, apoi cu Suceava - C-ta pana la Medgidia sau, daca e sezon , cu cel de noapte din Nord. Cobori la Medgidia (timp suficient de pozat gara, depou si cafea) si apoi te uiti cum vine 8651 de la Cta si schimba masina. Dupa care, la drum si cat mai mult spatiu pe disk! Iar la Tl mai nou, ai un muzeu al Deltei (cu cinema 3D, acvariu, etc) unde poti petrece vreo 2-3 ore bune! Apoi iei barca de pe faleza, traversezi Dunarea si te duci pe malul celalat intr-un cartier (T. Vladimirescu) uitat de lume (si de primar) si admiri de pe celalat mal Tulcea in marimea ei (vedere panoramica, inclusiv cu colinele). Si stai la plaja/umbra/pescuit pe malul apei cu bere rece langa tine - 2 lei sticla, magazin tip "satesc"! Bilet de trecere = bilet de autobuz local; 1.5 lei/traversare. Salupa apartine regiei locale de transport. CU putina bafta, ai timp sa prinzi ceva ocazie sau un asa zis microbuz (Ww; 8 locuri, anii 70) pana al Ceatalchioi sa admiri bifurcare bratului Chilia de (inca) Bratul Tulcea! Sau, daca nu, te duci pana in varful colinei la nu stiu ce monument amplasat acolo de cativa ani si, daca ai obiectiv bun, veji juma' de Delta pana aproape de Sulina! SI inpoi la tren! Iar de la Medgidia ai leg la 1821 spre Capitala! Dar mai sigur inapoi cu tramvaiul Desiro, asa ai numai 10 min in Medgidia city! Si daca ratezi , tre' sa fugi la C-ta la ultimul autocar de 21.15!</t>

Bun㒠seara,
Revin la gă’rile de pe Bucureşti-Olteniţa cu noută’ţi:
Staţia Gă’lbinaşi:

Gara în sine nu are "componenta" industral㒠de la Frunză’neşti, dar în rest se regă’seşte aceeaşi dispunere a clă’dirilor gă’rii.
Clă’direa principal㒠a staţiei este identic㒠cu cea de la Frunză’neşti (Fundeni).
Am marea rugă’minte s㒠postaţi informaţii despre clă’dirile (WC, anexe etc.) staţiilor de acest tip. Pe aceeaşi linie, la câţiva km. spre Bucureşti era halta Cucuieţi, clă’dire demolat㒠în întregime. Ar fi interesant de ştiut cum ară’ta o halt㒠din seria Frunză’neşti-Gă’lbinaşi.
V㒠mulţumesc pentru atenţie,
Mihai

Centralizare pe tipuri de clă’diri

<r>Bun㒠seara,<br/>
<br/>
în urma "cercetă’rii" diferitelor forumuri ale pasionaţilor de că’i ferate am ajuns la o cncluzie parţial㒠referitoare la tipurile de clă’diri de staţie din Regat.<br/>
<URL url="http://i574.photobucket.com/albums/ss187/c_claus/diverse/28_11_200720204229.jpg"><LINK_TEXT text="http://i574.photobucket.com/albums/ss18 ... 204229.jpg">http://i574.photobucket.com/albums/ss187/c_claus/diverse/28_11_200720204229.jpg</LINK_TEXT></URL> (imagine postat㒠de catalin).<br/>
Acest tip de clă’dire de staţie se regă’seşte cu mici dferenţe în toate locaţiile de pe listă’.<br/>
<br/>
<URL url="http://s193.photobucket.com/albums/z41/misha_mail/?action=view&current=Cldiritip2-page-001.jpg"><s></s><IMG src="http://i193.photobucket.com/albums/z41/misha_mail/th_Cldiritip2-page-001.jpg"><s></e></IMG><e></e></URL><br/>
<br/>
Aveţi în list㒠25 de clă’diri fă’cute dup㒠acelaşi proiect. Nu cred c㒠sunt toate, dar atâtea am gă’sit deocamdată’. Sunt diferenţe între clă’diri, dar proiectul este acelaşi. Voi încerca o subtipizare a acestora dac㒠este cazul. Principalele diferenţe apar la forma acoperişului (2 ape sau 4 ape) şi la forma ferestrelor la partea lor superioară’, rotunjite pe arc sau drepte. Nu sunt sigur ce a dus la aceste diferenţe, cel mai probabil reconstrucţii fă’cute într-o perioad㒠mai bun㒠a acestor clă’diri, nu canibaliză’ri de secol XXI.<br/>
<br/>
Am pornit de la o discuţie despre alt subiect: <URL url="http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=9473"><LINK_TEXT text="http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?n ... pic&t=9473">http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=9473</LINK_TEXT></URL> şi vreau s㒠mulţumesc tuturor acelora care au postat imagini cu aceste clă’diri. Nu dau nume c㒠mi-e team㒠s㒠nu uit pe cineva...<br/>
<br/>
Am rugă’mintea s㒠amendaţi lista, pentru a avea la final o baz㒠de date corect㒠referitoare la aceste clă’diri.</r>

Dudeşti, Bră’ila (Foto: Alex Chirilă’)


Cireşu, Bră’ila (Foto: Alex Chirilă’)


Movila, Ialomiţa (Foto: Alex Chirilă’)


La Miroşi avem doar ,,trei sferturi" de clă’dire:


Åži Lehliu pare s㒠fi avut ceva asemă’nă’tor la bază’:


... la fel şi Putna Seacă’:

Misha,

eu consider acest tip de statie cel mai raspandit din Vechiul Regat. Avem norocul ca o parte din aceste statii sa fie in starea originala. Altele au suferit modificari/adaugiri/ transformari ample. De la simpla tencuire (Falticeni) pana la modificari mult mai ample (Caracal).

Eu m-as bucura daca cineva va finaliza o schita a acestor cladiri pe care personal le consider emblematice si care pot fi "asezonate" cu material rulant romanesc din epoca 1 pana astazi.

Daca cineva isi asuma un asemenea efort sper sa-l pot ajuta cu mai multe imagini, de acum sau de epoca si poate sa facem si un subiect separat.

PS: sa nu uit, trece in lista si statia Beuca de pe Costesti - Rosiori Nord (Mg. 907).

cred ca si Rosiori Est ( pina la Turnu Magurele par a fi sttii care au doar corpul central fara aripi.

Corect Dan, si Rosiori Est trebuie sa apara in lista.

Salut,

Roşiori Est este pe listă’. mai jos la punctul 10 de la tipul 2.
@dantm: Roşiori Est are ambele aripi laterale, dac㒠asta ai vrut s㒠spui...

Aveţi o list㒠actualizat㒠cu ultimele staţii postate de Dr2005:

De asemenea aceasta conţine şi alte construcţii fă’cute dup㒠proiecte tip.

Am câteva puncte de discuţie:
1. Clă’direa staţiei Bă’beni v㒠pare a fi tip? Aţi mai vă’zut aşa ceva? La tipul 4.
. M㒠intereseaz㒠pentru c㒠nu am mai gă’sit la Cucuieţi, pe linia 801 respectiva construcţie. Pe GEarth apare acolo o construcţie mică’, a că’rei form㒠a acoperişului s-ar potrivi cu Bă’beni. îmi cer scuze pentru postarea imaginii fă’r㒠sursă’, dar chiar n-o mai ştiu . S㒠zicem sursa: un fotograf amator pasionat de arhitectura feroviar㒠românească’.

2. Ce staţie ar fi asta? sau ar fi fost, pentru c㒠e posibil s㒠nu mai funcţioneze ca staţie. Din datele pe care le am este pe linia 801 Bucureşti-Olteniţa şi este identic㒠cu Frunză’neşti Hm şi Gă’lbinaşi de pe aceeaşi linie.
©Andrei Irimescu

3. De asemenea cred c㒠am mai vă’zut tipul 8, Vlă’deni=Larga Jijia şi la alte staţii doar c㒠nu am avut timp s㒠mai caut acum... voi reveni asupra lor.

Cât despre mutarea subiectului... nu am nimic împotrivă’. Voi reface imaginile cu fiecare tip în parte.

Revin cu o actualizare a listelor şi o recapitulare (cu imagini) a tipurilor de staţii la care am gă’sit cel puţin dou㒠exemplare construite dup㒠acelaşi proiect. Actualizarea se refer㒠la tipul 8, unde am revă’zut lista, adă’ugarea judeţelor pentru fiecare staţie şi alte mici revizii.

Tip 1. Exemplu: Pucioasa


imagine: ©LDH

Tip 2. Exemplu: Pantelimon



Tip 3. Exemplu: Pietroşiţa


imagine: ©LDH

peste tipul 4 am să’rit c㒠nu am suficiente informaţii despre respectivele cantoane [edit: şi peste tipul 5 Chitila-Câmpina am să’rit pentru c㒠nu sunt identice]

Tip 6. Merişani


imagine: ©Dr2005

Tip 7. Frunză’neşti



Tip 8. Exemplu: Plosca


imagine: ©DanTM

Tip 9. Exemplu: Rm. Să’rat – staţia veche, sor㒠cu fosta staţie Focşani, demolată’.

Misha,

cu tot respectul pentru efortul depus, asta-i doar varful iceberg-ului.

gari precum Plosca,Pucioasa sau Merisani gasesti pe liniile proiectate/construite de Elie Radu cu duiumul.exemplu...Plosca=Calafat,Jiblea etc. cu ceva diferente constructive...Pucioasa=Segarcea,Portaresti,Odobesti,Motatei,Bailesti (aici ai cu 3 sau cu 4 traveie la aripile laterale)....Merisani=Bascov.ar ma fi gara de la Doicesti (cu doar o aripa laterala) cu surorile ei de la Podari,Salcuta,Afumati-astea sunt cu 2 aripi laterale,deci proiectul complet si muuulte alte gari...
compilarea acestei cantitati imense de date necesita o munca titanica

Cosmin, era o vorbă’... dac㒠nu noi, atunci cine? şi tot aşa... apropos de munca titanică’...

Plosca=Jiblea, dar nu sunt la fel cu proiectul Calafat. De acord c㒠e vorba de aceeaşi mân㒠care a proiectat, dar sunt diferenţe majore. Probabil c㒠de la proiectul tip s-a trecut la o "extindere", ajungându-se astfel la proiectul Calafat, (cu turnuleţe ca la tipul Merişani)

De asemenea, Merişani nu este la fel cu Bascov.

Mulţumesc pentru un nou tip! Doiceşti-Să’lcuţa..etc. Studiez...

Ar mai fi un tip, de data asta prin Bă’ră’gan, pe care nu l-am "catalogat" încă’: Broşteni, Să’ră’ţuica, Ciorani, Ialomiţa, Că’ză’neşti, Bucu, Arm㒺eşti, Andr㒺eşti. Sunt staţii mici, numai pe parter, dar frumuşele dac㒠reuşeşti s㒠vezi prin canibalizarea şi deteriorarea de acum. Sper s㒠nu m㒠fi înşelat la enumerare...

Deci, munca nu e aşa de grea, ideea este s㒠ai ră’bdare şi s㒠fii atent.

Misha,

proiectul este acelasi,modul de constructie fiind modular.se adauga,se elimina un modul ( acele turnulete sau vreo laterala ceva) si uite asa obtii diferite variante ale aceleiasi cladiri.

studiaza cu atentie cladirile garilor Baiculesti,Frumusita,Golenti,Merisani si Bascov (si exemplele pot continua cu Radu Negru, Darmanesti,etc)si vei gasi aceste variatii modulare.

in lista ta ai putea introduce "gari tip Elie Radu" (numai aici un topic intreg nu ar ajunge) care la randul lor sunt de cateva tipuri...mari,mijlocii mici etc...