reiau eu acest subiect ,,uitat" in negura timpului, pentru ca ma uitam prin postarile mai vechi si mai noi legate de realizarile de sine ,,home made" si m-a cuprins nostalgia.
o sa va descriu eu care a fost metoda de lucru pentru realizarea acestor macazuri si sine, deoarece cunosc problema si cindva, acum foarte multi ani - peste 20 - eu insumi am lucrat astfel de macazuri dupa aceeasi metoda. din pacate nici unul dintre macazurile mele nu a supravietuit timpului ca sa fie martore mute a ceea ce va voi descrie.
tin sa mentionez ca produsul finit era total functional, macazurile respective fiind facute in asa fel incit sa poata fi abordate de materialul rulant la viteza maxima a locomotivei fara nici o problema. fiind un tip foarte pretentios am avut aceasta ambitie, considerind ca doar daca este abordat fara probleme la viteza maxima inseamna ca lucrarea este finalizata si de buna calitate.
LUCRUL
sinele erau lucrate din sirma da aluminiu moale - luata din bucatile de cablu multifilar care se gaseau din belsug in santierele de blocuri din timpurile de mult apuse.
bucatile aveau in general 40 - 100 cm si erau ramasite de la electrificarea cladirilor.
trageam sirma de aluminiu din cabluri - munca destul de migaloasa, dupa care o taiam la lungimi de 30 - 40 cm ca sa fie usor de manevrat pe timpul prelucrarii.
apoi o bateam cu un ciocan greu pe un disc greu si gros de metal pe care il mai am si astazi.
dupa o munca sustinuta, rezulta o banda de aluminiu cu o latime aproximativa de 5-7 mm si o grosime de 2-3 mm. cind aveam suficient de multe astfel de bucati, treceam la pilire.
dupa o alta munca sustinuta de ore si ore de pilire si smirgheluire, rezultau bucati de sina finita ca sa spun asa cu grosimea cam de 1 - 1,5 mm si inaltimea de 6 mm daca imi mai aduc bine aminte. oricum de multe ori combinam pilitul cu batutul cu ciocanul.
sinele erau foarte fine si netede.
apoi luam o bucata de carton de multe ori de bloc de desen din acela cartonat si desenam schema unui macaz - poate o sa rideti - nu foloseam sabloane si nu aveam o anumita curbura prestabilita. il desenam de mina si tineam cont doar de distanta dintre sine pe care o masuram tot timpul cu o rigla ordinara.
MENTIONEZ - pe vremea aceea nu aveam nici un macaz original - de firma - acasa si nu vazusem nici unul. ma inspiram de la macazurile reale si din experienta unui batrin machetist. primul macaz de fabrica l-am avut abia peste 6-7 ani cind am trecut la TT si mi-am cumparat mai multe, pentru realizarea unei statii de cale ferata.
pe schema desenata pe carton, lipeam sinele cu aracet, bineinteles dupa ce le taiam si le prelucram la dimensiunile cerute de schema. sa stiti ca aluminiul se lipea destul de bine de carton folosind aracetul foarte putin diluat sau chiar nediluat. mai tirziu am inceput sa dau gauri fine cu un dorn la capetele fiecarei sine si sa fixez sina de carton cu o ,,potcoava" facuta dintr-un bold.
inima macazului o faceam prin pilirea in ascutit a sinelor si alipirea lor. in unele cazuri si alipirea lor o faceam cu aracet, element ce izola inima macazului in doua segmente de sina distincte din punct de vedere electric.
multe experimente am facut pe vremea aceea si am invatat foarte mult in ceea ce priveste macazele din sirma de aluminiu.
partea mobila o faceam din tabla de conserva indoita cu patentul si ciocanul pe acelasi disc greu de metal de care am vorbit la inceput. aceasta parte mobila o fixam pe carton cu ajutorul unui bold cu rol si de ax de rotire pentru schimbarea macazului.
asta era cea mai importanta parte si cea mai migaloasa. de multe ori faceam 2-3 piese (ace) mobile pentru un macaz pina eram multumit de functionare.
contrasinele le faceam din aceleasi sine de aluminiu. citeodata le faceam din tabla, dar asta mai rar.
traversele le faceam din bete de chibrit taiate la aceleasi dimensiuni. bineinteles ca le lipeam pe carton tot cu aracet. aceste traverse practic le taiam in 3. o bucata mai mare care intra intre sine si 2 bucati mai mici de 4 mm cred, care veneau puse de o parte si de alta.
poate unii vor spune ca arata rau asa dar credeti-ma ca daca puneai pietrisul aferent, nu se observa ca sina ajunge pina la pamint si traversele sunt intrerupte.
intr-o laterala a macazului in dreptul acelor, pileam 2-3 mm baza sinei facind un mic sant pe unde introduceam o sirma tare dar fina atasata la acele macazului, sirma cu care actionam aceste ace. dar recunosc ca la multe macazuri, nu mai instalam aceasta sirma, deoarece frecarea tablei pe cartonul pe care faceam macazul, era suficienta ca acele sa nu sara la trecerea trenurilor, mai ales daca boldul in jurul caruia culisau acele era infipt apasat in carton.
nu vreau sa credeti ca macazul era functional pe carton. boldul nu ar fi fost stabil infipt doar in carton. cartonul era doar suportul pe care lucram macazul. macazul era intotdeauna gata doar dupa lipirea cartonului respectiv pe o placa de placaj pe care de obicei instalam un capat de statie de cale ferata. abia atunci instalam si acele macazului fixate prin intermediul boldului de care am vorbit.
practic pe carton instalam doar sinele si traversele, dupa care lipeam cartonul pe placaj.
faceam si sine simple cu acesata metoda dar deoarece sine PICO profil ,,U" intors aveam din belsug, preferam sa consum sirma de aluminiu doar pentru macaze.
nu am incercat sa fac incrucisari dar am cochetat cu ideea de a face un macaz triplu. chiar l-am si desenat pe o bucata pregatita de carton dar aceasta lucrare nu am finalizat-o niciodata.
electrificarea - probabil cineva se va intreba cum se facea acest lucru...
lipeam firele pentru curent de potcoavele din bold, cu care fixam sinele.
asta se intimpla la ultimele modele de macazuri care aveau sina fixata astfel.
pentru cele cu sina fixata doar cu aracet - era mai complicat... si acum imi vine sa zimbesc cind imi aduc aminte. la inceput fixam cablul pe o laterala a sinei prin presare cu o alta piesa artizanala, facuta foarte fin, de multe ori chiar ca o contrasina foarte scurta lipita pe laterala exterioara a sinei si presata asa cu traverse de bat de chibrit lipit cu aracet.
mai tirziu, pileam - folosind o pila foarte fina - un capat al sinei undeva la jumatatea celor 6 mm inaltime, un profil U si de partea de jos fixam cablul prin infasurare fina. venea bine mascat cu traversa sau cu pietris.
recunosc ca aceste ultime moduri de alimentare a sinei nu erau perfecte si mai dadeau intreruperi, din cind in cind fiind nevoie de interventii - dar nu asa de des cum si-ar imagina circotasii.
dupa adoptarea modelului cu potcoave de bold, problema alimentarii cu curent a sinei a disparut aproape total.
pentru incercari in vederea ,,darii in folosinta" a macazului, foloseam o locomotiva BR 55, un boghiu de vagon de marfa ca sa vad cum se comporta si materialul rulant usor (va dati seama ca daca ar fi fost o cit de mica denivelare, bogiul ar fi fost aruncat imediat de pe sine), un vagon de marfa pe 2 osii (aveam unul acoperit - din ,,lemn") si un vagon de calatori pe boghiuri. aceste piese le foloseam la toate regimurile de viteza. macazul era GATA doar daca acestea rulau fin, constant fara balanganeli sau deraieri. asa cum am mai spus eram foarte pretentios si faceam toate modificarile care erau necesare ca macazul sa functioneze cursiv.
cam asta ar fi epopeea mea legata de constructia de macazuri si aceasta este si metoda folosita pentru constructia macazurilor prezentate de DAN la inceputul topicului.
daca imi mai aduc aminte ceva legat de fabricarea acestor macazuri o sa mai intervin, pina atunci - toate cele bune!
