ÂŞine tăiate Âşi vândute!
ORADEA - Chiar în momentul în care citiĂži aceste rânduri, tronsonul de cale ferată DobreÂşti - Rogoz e dezmembrat, tăiat, debitat Âşi manipulat fără probleme de către o societate din BraÂşov, SC Cito-Prax SRL, prin intermediul prestatorului SC C&Antonio&I SRL din CopÂşa Mică.
Chipurile, societatea braÂşoveană Âşi-ar fi adjudecat dreptul de a dispune de fierul vechi rezultat din calea ferată Oradea - BeiuÂş - VaÂşcău, tronsonul DobreÂşti - Rogoz, printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat pe 18 decembrie 2008 cu SC CapriÂş ComerĂž SRL din Oradea. SC CapriÂş ComerĂž SRL e controlată de către fostul candidat PNG Bihor pentru Senat, Virgil CapriÂş-Teodorescu. PreĂžul tranzacĂžiei: 700.000 de lei noi. CapriÂş pretinde că e administrator Âşi proprietar al căii ferate Oradea - BeiuÂş - VaÂşcău Âşi că are tot dreptul să procedeze astfel.
Ăn acest răstimp, Regionala CFR Oradea a informat Regionala Cluj despre situaĂžie, fiind sesizate deja PoliĂžia Transporturi Feroviare Âşi parchetele din Cluj Âşi BeiuÂş. Cei ce sunt implicaĂži în distrugerea căii ferate sunt acuzaĂži de săvârÂşirea infracĂžiunii de distrugere Âşi semnalizare falsă.
CFR dispare Âşină după Âşină
ÂŞinele de cale ferată dintre DobreÂşti Âşi Rogoz sunt deja de domeniul trecutului. Până acum câĂživa ani acestea serveau transportului de bauxită de la mina situată lângă DobreÂşti. S-a închis Alumina, s-a închis Âşi mina. RuÂşii n-aveau nevoie de bauxita din Bihor. O preferau pe cea de import...
Ăntre timp, pare-se că s-au ivit niscaiva investitori interesaĂži să redeschidă mina de bauxită. Chiar se interesaseră la CFR pentru condiĂžiile în care ar putea transporta zăcământul pe calea ferată. Aceasta &8222;se evaporă&8221; însă de la o zi la alta. AngajaĂžii unei firme din CopÂşa Mică distrug calea ferată la comanda unei alte societăĂži comerciale, din BraÂşov. VoioÂşi, muncitorii tăiau ieri Âşina, ce urma să fie transportată în zări necunoscute încă.
Cel de la care pleacă toată operaĂžiunea ce se voia învăluită în anonimat este Virgil CapriÂş-Teodorescu, fost candidat al PNG-CD Bihor pentru Colegiul senatorial nr. 3 Oradea - Salonta - Tinca. Pretinzându-se proprietar al întregii căi ferate Oradea - BeiuÂş - VaÂşcău, acesta a vândut Âşinele de pe tronsonul DobreÂşti - Rogoz unei firme de BraÂşov, pe 700.000 de lei!
CFR a sesizat Parchetul
Cel mai vehement acuzator al lui CapriÂş este sindicalistul Ioan Marfici, preÂşedintele CNSLR - FrăĂžia Bihor Âşi, în acelaÂşi timp, liderul sindical al ceferiÂştilor bihoreni, prin intermediul FederaĂžiei Sindicale &8222;Drum de Fier&8221;. &8222;Ce se întâmplă acolo, la DobreÂşti, este atentat la siguranĂža transportului feroviar Âşi chiar a siguranĂžei naĂžionale, având în vedere faptul că această cale ferată face parte din strategia naĂžională de apărare&8221;, ne-a declarat Marfici.
Sindicalistul susĂžine că Virgil CapriÂş nu are niciun drept asupra căii ferate Âşi că, practic, acesta a vândut societăĂžii din BraÂşov un bun care nu-i aparĂžine!
Tot Marfici ne-a pus la dispoziĂžie o lege emisă de către Regatul României în 1932, care ratifică două convenĂžii ce privesc &8222;trecerea în patrimoniul Statului Român a liniilor ferate a 9 societăĂži anonimie de căi ferate locale&8221;. Acele convenĂžii includ Âşi calea ferată Oradea - VaÂşcău, din care face parte Âşi tronsonul ce se taie în aceste zile. Practic, la acea vreme, Statul Român a răscumpărat de la maghiari mai multe căi ferate din Ardeal, pentru suma de 2,3 milioane de franci elveĂžieni, intabulându-se ulterior pe aceste tronsoane feroviare la oficiul cadastral din Cluj, în 1935.
Verificări, audieri Âşi... atât!
CFR Oradea a informat Regionala CFR Cluj, fiind sesizate PoliĂžia Transporturi Feroviare Âşi parchetele de pe lângă judecătoriile Cluj Âşi BeiuÂş.
ÂŞeful PoliĂžiei TF Oradea, inspectorul principal OneĂž, spune că a fost la faĂža locului. &8222;S-au audiat persoanele care dezasamblau Âşinele. S-au făcut verificări unde s-au transportat Âşinele Âşi încercăm să recuperăm din calea ferată&8221;, ne-a declarat inspectorul OneĂž, precizând că acest caz cade în sarcina Parchetului BeiuÂş. Procurorul Cristian Man este cel care instrumentează dosarul. Tot OneĂž: &8222;Acest caz este de competenĂža strictă a procurorului. El este cel care îmi spune ce trebuie făcut în continuare. CFR a introdus o acĂžiune pentru obĂžinerea unei OrdonanĂže preÂşedinĂžiale de la Judecătoria BeiuÂş, pentru stoparea acĂžiunii de distrugere a căii ferate. Potrivit art. 276 din Codul Penal, această infracĂžiune constă în aducerea la stare de neîntrebuinĂžare a unei căi ferate în funcĂžiune&8221;.
CapriÂş: &8222;Sunt proprietar!&8221;
Virgil CapriÂş-Teodorescu, cel care a vândut calea ferată firmei din BraÂşov, s-a arătat surprins să afle că e cercetat penal. El susĂžine că are tot dreptul să dispună nu numai de tronsonul DobreÂşti-Rogoz ci Âşi de linia Oradea-BeiuÂş-VaÂşcău. Merită spus că, în prezent, ruta feroviară Oradea-VaÂşcău e închiriată de către CFR societăĂžii private Via Terra Spedition, controlată de Sorin Goga.
Ăncurcate-s căile IFET-ului...
&8222;Această cale ferată nu a fost niciodată a Statului Român. A fost cale ferată forestieră, deĂžinută de către IFET (Ăntreprinderea Feroviară de Exploatare Âşi Transport - n.r.), ce a fost privatizată apoi de către FPS&8221;, ne-a declarat CapriÂş, neuitând să ne spună că el a cumpărat calea ferată în discuĂžie de la &8222;un arab&8221;, care ar fi obĂžinut în prealabil drepturile asupra căii ferate! &8222;ÂŞi calea ferată Oradea-BeiuÂş-VaÂşcău a fost tot o cale forestieră! Era folosită pentru transportul pădurilor tăiate de la noi către Budapesta Âşi Viena. Eu sunt acum administrator Âşi proprietar al acestor căi ferate!&8221;, ne-a mai declarat CapriÂş.
Ioan Marfici are o altă versiune. Sindicalistul spune că fosta întreprindere de stat IFET a fost privatizată, într-adevăr, devenind SC Westforest SA. El atrage însă atenĂžia asupra faptul că această societate nu a deĂžinut niciodată alte căi ferate decât cele ce susĂžineau exploatările forestiere. Adică linii feroviare industriale înguste. &8222;Dispuneau doar de căi ferate forestiere, la DobreÂşti, IoaniÂş-FiniÂş, baza de la Tileagd... Adică circa 50 de kilometri. Nici vorbă să fie proprietari peste ruta feroviară Oradea - BeiuÂş - VaÂşcău, cu tot cu tronsonul DobreÂşti - Rogoz&8221;, încheie sindicalistul.
Calin Corpas
