Macheta clubului, subiect dedicat discutiilor

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Da, placa turnanta o sa sibe 28 cm.

Remiza o sa ramana conform cotelor originale cu atat mai mult cu cat nu este nevoie ca locomotivele sa fie complet inauntru. O sa stea putin afara.

Mai exista varianta schimbarii unghiurilor liniilor de la 7,5 gr la 9 gr dar castigul este nesimnificativ.

Si cu toate astea tot este mult mai ales ca am uitat de atelierul mecanic din spatele remizei.

Se pare ca trebuie sa umblam putin la linia care duce la depou si sa "plantam" macazul in alta pozitie astfel incat in momentul in care incepe curba de iesire spre breteaua de la capatul Y al statiei sa avem format evantaiul celor trei linii. Doua linii vor duce spre podul rotitor si una va fi de garare pentru naveta cu combustibil.

Ramane sa stabilim lungimile minime necesare pentru cele doua linii care merg la remiza acestea trebuind sa primeasca canalul pentru zgura, elevatorul pentru carbuni, statia de sablare si coloana hidraulica.

Cam multe daca stau sa ma gandesc.

Sper sa iasa bine si sa nu mai fie nevoie de inca un modul.
 
Si in realitate, placile turnante au fost schimbate odata cu intrarea in parc, dupa 1922 a locomotivelor din generatii noi.
Daca va uitati cu atentie la descrierea remizei Dorohoi, scriam acolo ca initial a avut placa mica, apoi a fost inzestrata cu placa mare de 23 m. Un amanunt mai putin stiut este ca remiza amintita mai sus a gazduit la un moment dat un Pacific CFR si acesta trebuia intors cumva.

Revenind la macheta voastra, nu e nimic deosebit daca placa e mai mare in diametru decat remiza. Nimeni nu a lungit remizele de caramida cand s-au schimbat placile si au venit locomotive mai mari.

Referitor la incadrarea altor elemente, coloanele hidraulice se aseaza intre liniile 2 si 3 (in general langa directa statiei), canalul de vizitare il puteti face pe aceiasi linie cu elevatorul.

Daca mergeti pe reproducerea unui elevator din dotarea CFR, aceasta nu ocupa (cu tot cu ghereta de deservire) mai mult de 10m/5m.
Era deservit de vagoneti si trebuie sa gasiti loc si pentru un segment de HOe.
 
10nw03c.gif


Asa zicem si noi desi, ca sa fiu sincer ne-a dat multa bataie de cap.

Faptul ca am vazut Jiblea si Calafat a fost de foarte mare folos si o adevarata sursa de inspiratie.

Cand am ramas numai cu lok am reusit sa modificam de cateva ori configuratia intrarii pe podul rotitor.

Pana la urma tot lok a venit cu ideea, furata de la Calafat :D , si am urcat linia de garare la gospodaria de carbune pe rambleu.
Arata bestial.
Mai trebuie facute padocurile.

Transportul carbunelui la elevator, romanesc sau nemtesc, se face cu vagoneti pe linie H0e.
O schita buna cu elevatorul romanesc am de la Catalin, imagini si ceva masuratori cu cel de la Calafat sunt asa ca asteptam voluntarii care sa construiasca jucaria.

Problema turnurilor de apa si pacura a fost rezolvata ca si locul coloanei hidraulice si a canalului de zgura.
He, he avem loc daca trebuie sa punem si rezervoare de motorina pentru diesele :D

A ramas un singur punct nerezolvat.
Este vorba de statia de sablare.

Nu am vazut cum arata/arata asa ceva la CFR.

Noi am facut o simulare cu una de la Kibri si ne-am declarat multumiti ca exista loc.

Problema insa ramane.
Daca tot suntem intr-o statie romaneasca si un depou romanesc trebuie si o instalatie de sablare romaneasca.

Cam asta ar fi in mare despre depou.

In rest ... liniile garii sunt fixate definitiv. Probabil data viitoare o sa putem desface modulele si sa se lucreze separat pe ele sau pe doua alaturat ca sa nu mai stam gramada pe ele.
Atunci chiar nu o sa se mai poata vaita nimeni ca nu are loc de lucru.

Am avut grija sa va facem. :evil:

Era cat pe ce sa uit.
Exista loc si pentru rampa de curatat camera de fum a locomotivelor cu abur.

:cafea:
 
LDH,

referitor la instalatia de pregatire a nisipului si de incarcare a acestuia in nisipare.
Initial, pregatirea nisipului ud in vederea folosirii lui la locomotive, se facea prin uscarea acestuia intr-un bazin de caramida acoperit. Nimic mai mult. Din cand in cand era rascolit de personalul de intretinere al remizelor si in cazuri extrem de fericite si in general la depourile mari existau serpentine de aer cald prin acest bazin.

Incarcarea in nisipar se facea cu galeata dupa metoda: "uite galeata/ia galeata/vezi sa nu aluneci de pe cazan". Rudimentar, ca si incarcarea carbunelui...dar asta a fost pana in anii '20.

Odata cu dezvoltarea traficului, in anii 20-30 si mai ales odata cu frenetica activitate de pe liniile noastre din perioada 1940-1944, s-au construit instalatii de uscare a nisipului. Din exterior aceste aratau ca niste cladiri obisnuite, anexe ale depourilor, in interior avand un spatiu de depozitare nisip ud, un cuptor de uscare (cu lemne, nimic pretentios), un buncar de pastrare a nisipului uscat.

Pentru a ajunge in locomotiva se folosea un utilaj asemanator ca functionalitate cu o coloana hidraulica. Si la aspect seamana, numai ca e putin mai inalt. Nisipul era urcat in acest dispozitiv cu o instalatie de aer si cobora prin gravitatie pe o gura de scurgere.
procedeaul este neschimbat de 70 de ani si e folosit si astazi.

Pe diorama, anexa de uscare si depozitare a nisipului va imbraca forma unei mici anexe (putin mai mare decat cea de la elevator). Turnul de distributie arata asa:



foto Catalin Pavel iulie 2006, remiza Videle

Aceste coloane de nisip sunt vopsite in gri. Cele prezentate de mine mai sus sunt dintr-o remiza dezafectata.
Aceleasi coloane, in depoul Galati:

foto Catalin Pavel, ianuarie 2005, Galati
 
Multumesc Catalin

Pai ineamna ca asta o sa fie lucrul cel mai simplu de realizat.

Noi, ca sa ne dam seama de gabarite, am pus o instalatie de la Kibri care are atat schela cat si cladirea unde se usuca nisipul.
Se vede in poza din stanga, in spatele camionului, cladirea pentru uscarea nisipului si montata peste linia directa spre turnanta, peste vagonul maro, schela cu rezervorul la inaltime pentru nisip.

Se pare ca diferente prea mari nu sunt decat la structura de sustinere.
Varianta CFR este mult mai simpla si nu cred sa puna probleme.

Banuiesc ca nu trebuie pusa cladirea chiar lanaga instalatie mai ales ca umplerea se facea cu ajutorul aerului comprimat.

Putem trece mai departe.

Ce bine este cand lucrurile se lamuresc.
 
catalin a spus:
Da, cladirea putea sa fie la distanta (asa cum este si astazi in Bucuresti Triaj).

Excelnt, asta ne permite sa o pozitionam spre castelul de apa care se afla spre liniile curente dandu-ne libertate la aranjarea gospodariei de carbune, a liniilor pentru vagoneti si a elevatorului care trebuie sa aibe cladirea langa el.
 
"depoul Galati"...
Linia larga este pentru locomotivele de larga care fac manevra cu vagoanele de ecartament larg care vin din spatiul fost sovietic in Galati Larga.

Revenind la macheta voastra.
Daca aveti nevoie de detalii despre ghereta manipulatorului de la elevator , dati de stire. Cat mi-ar place sa vad un elevator Kaiser CFR corect facut...
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.