Macheta clubului, subiect dedicat discutiilor

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Sunt sigur ca acest compromis legat de norme va aduce si satisfactie.
De ce aveti nesiguranta cu privire la prisma de balast? nu ati facut teste inainte? Ce credeti ca ar putea influenta rezultatul final?
 
Nu avem nesiguranta.

Nu am prevazut ca ea sa "creasca" din "fustele" frontale asa cum ar trebui si atunci a fost nevoie sa apelam la artificiul cu extrudatul.

Remediem la modulele ce vor fin continuarea depoului, statiei si triajului.

De influentat nu are ce sa influenteze dar nu este conform si asta ne sacaie putin.
 
extrudatul ala sub linii o sa functioneze ca o cutie de rezonanta,materialul rulant
va face o galagie infernala
 
Salut !!!
@ Cosmin78.
extrudatul ala sub linii o sa functioneze ca o cutie de rezonanta,materialul rulant
va face o galagie infernala

Te contrazic !!!! :D
Eu am pus acelasi extrudat sub sinele de la diorama mea N.
Nu e nici un zgomot suspect.... :D 8) :-?
Marius.
 
cosmin78 a spus:
extrudatul ala sub linii o sa functioneze ca o cutie de rezonanta,materialul rulant
va face o galagie infernala

Te asigur ca are muuuuult mai putina rezonanta decat un terasament normal Noch sau terasament Roco sau orice alta marca.

Rezonanta se transmite prin cuiele de fixare ale liniei si apoi fii sigur ca nu o sa fie liniste ca in mormant.

Avem experienta cu preformata care ar fi trebuit sa fie ca o cutie de rezonanta fiind din plastic dar nu am auzit nimic cand am fost cu ea la expozitii.

Noi comparam mereu ce avem acasa unde cand misca trenuletele nu mai trebuie sa miste nimic :D
 
@sesamcave

la N e alta treaba,masele materialului rulant sunt diferite de HO

@LDH

orice polistiren pus sub linii va face zgomot.

nu intru in contradictii,insa nivelul
zgomotului produs pe mine ma deranjeaza,de aceea am cautat alte solutii
una din ele este umplerea terasamentului(Roco) cu vata de bumbac sau fasii de
cauciuc(cauciuc reciclat,care se foloseste la transportul tevilor de mari
dimensiuni,pentru a avita zgarierea invelisului protector) sau pasla sub linii
 
Cosmin, nu stiu daca baietii la sugestia mea au folosit acest material dar eu in ultima vreme pe numeroase site-uri am vazut acest material folosit.
In plus Tillig a scos relativ recent terasament in genul celui Noch (buretele) exact din polistiren cu pietrish lipit peste. In plus foarte multa lauda proprietatile acustice si spre deosebire de cel Noch este si mai tare si linia nu joaca asa de tare.
 
fasiile de cauciuc reciclat pe care le folosesc sunt super,nu se aude niciun zgomot
decat zgomotul rotilor pe linii
 
Pana ma mai dezmeticesc si mai termin din trebuirile cotidiene va supun atentiei o problema. O problema dupa care mai pe seara o sa urmeze si fotografii facute la masuratori.

Stim, sau credem ca stim, ca toate sau aproape toate constructiile din statiile CFR, ma refer la cele vechi, sunt facute cu caramida de Ciurea.

La fel stim, sau credem ca stim, ca aceasta caramida de Ciurea a fost universal folosita atat la constructia cladirii statiei cat si anexelor acolo unde anexele nu sunt din lemn cum este cazul magaziei de marfa de la Jiblea.

In aceiasi idee se spune, zic asa ca sa nu ma mai repet, ca aceasta caramida a avut o singura dimensiune standard.

Eu am inceput sa ma indoiesc de acest lucru si rog pe cei care au cunostinte mai multe sa detalieze pana-mi fac putin timp sa detaliez.

Multumesc
 
@LDH:

Citez dintr-o carte ce se cheama "Manualul arhitectului", a unui domn Asquini, binecunoscut de altfel in bransa noastra. Editia mea este din 1934 si, la pagina 25 spune asa:
"Caramida: caramida uzuala in comert (a fabricilor mari din Bucuresti) are dimensiunile de 270 mm lungime x 130 mm latime x 67 mm grosime. La constructii de diverse grosimi se ia media de 300 bucati caramizi la m&179;, cantitate ce intra in calcul la zidul de 42 cm grosime. Cand zidurile unei constructii sunt numai de 14 si de 28 cm, se va calcula in analiza 310 bucati caramizi la m&179; zidarie. (....)

Stratul de mortar orizontal dintre randurile de caramizi cat si dintre fugurile verticale dintre ele au in medie 1-1.5 cm grosime. Un rand de caramida cu mortarul sau are cca 8 cm grosime. (12-13 randuri la 1 metru inaltime). (....)

Caramida dublu presata pentru zidaria aparenta de fatada are dimensiunile 40 mm x 140 mm x 270 mm. Se poate de asemenea fabrica la comanda in orice formate si dimensiuni.

Tine cont de faptul ca toate caramizile sunt supuse unui tratament termic dur (arderea) acesta duce la diferente dimensionale semnificative fata de materialul in stare cruda. Mai mult decat atat, aceste diferente dimensionale nu pot fi usor controlate, fiindca depind de compozitia materialului. Deci intre sarje diferite de material exista in mod evident diferente de dimensiuni. Tipii aveau un tipar al caramizii in stare cruda calculat in asa fel incat dupa ardere dimensiunile sa iasa cat trebuie, dar se acceptau oarecari diferente.

Insa pot sa-ti certific faptul ca am facut masuratori la o cazarma din secolul al XIX-lea din Constanta (actualmente sediul Procuraturii, ma rog, acum ii spune altfel, dar tot aia e), am facut masuratori la case construite in perioada interbelica atat in Cluj cat si in Constanta, si de fiecare data dimensiunile erau modulate pentru un modul de 7/14/28 cm.

In cazul particular al sediului Procuraturii iti pot spune ca dupa ce am masurat incaperile de la parter si de la etaj, unde zidurile erau tencuite, si am dedus grosimile zidariei "la rosu" scazand grosimile de tencuiala, cand am ajuns sa masor aceleasi ziduri si in pod, unde ele ramasesera "la rosu" am avut surpriza sa constat ca dimensiunile erau absolut exacte, de parca le facusera niste nemti obsedati de respectarea planurilor, si nu niste romani la care cuvantul de ordine ar fi putut sa fie "las' ca merge si asa!".

Nu stiu sa-ti spun in cazul particular al garii Jiblea, dar daca e sa studiez strict poza cu detaliul de bolta (si placa ce poarta numele statiei) postata mai sus, imi este evident ca acolo s-au folosit niste colturi de arc de bolta realizate din piatra, iar ele ies in consola 7 cm, adica o jumatate de caramida modul. Deci in mod evident si acolo totul este modulat, si m-as mira sa fie alt modul decat cel clasic de 14 cm utilizat in Romania.

Dar trebuie sa stii ca mai exista si alte standarde, de exemplu in Bavaria standardul era de 7.5 x 15 x 30 cm, in timp ce la sfarsitul secolului al XIX-lea in Germania s-a adoptat standardul de 8 x 12 x 25 cm.

Voi ce dimensiuni ati gasit la caramizile de la gara Jiblea?

Salutari din Constanta,
Dorin
 
Dorin,

Vorbim de vestita caramida de Ciurea si de standardizarea acesteia.
Alte standarde nu intra in discutie.
Cat priveste procesul de productie cat o fi el de proces de productie abaterile nu sunt de ordinul centimentrilor in minus ca sa nu mai spun de centrimetri adaugati.

Nu este vorba numai de statia Jiblea, este vorba si de Merisani, statie aflata intre Pitesti si Curtea de Arges.

Recapituland.

Jiblea

Nu este vorba de caramida de 25 cm, daca ar fi asa inseamna ca prin procesul de executie caramida si-a marit dimensiunile.

Lok era sa cada in plasa cand a masurat prima caramida dar noroc ca ne-am uitat mai atent si am vazut ca este cioplita pentru a se incadra in lungimea panoului.

Ne-am uitat cu atentie la toate caramizile ce pareau ca sunt intregi si am gasit aceiasi margine zimtata semn ca a fost cioplita.

Statia este construita din caramizi cu dimensiunile de 290x140x65
Am verificat si reverificat dimensiunile caramizilor intregi si rezultatul a fost acelasi.

De aici am plecat la castelul de apa si remiza.

Ne asteptam sa gasim aceleasi dimensiuni la caramizi dar stupoare.
Ori cat am cautat o caramida de 290x140x65 nu am gasit.
Nu am gasit nici la panourile laterale adaugate la intrarea in atelierul mecanic care erau construite din caramida 240x125x65. Pe acestea nu le-am bagat prea mult in seama fiind construite ceva mai aproape de zilele noastre si sigur nu cand a fost ridicat atelierul.

Remiza.

Stalpii, cu exceptia celor de colt, sunt de fapt contraforti din caramida care nu au corespondent la interior si se opresc la fata peretelui.

Caramida, masurata cu mare atentie si in mai multe locuri si cred ca nu am nimerit tocmai exceptiile in zece masurari are dimensiunile 265x125x63,5 cu mici abateri la dimensiunea 63,5 de cativa milimetri.

Aici sa zicem ca ne-am lamurit.

Ajunsi la constructia lui Elie Radu, statia Merisani, care din cele 5 linii, cat am putut noi sa distigem pe intuneric ca au fost, a mai ramas doar una.

Patiti cu caramida la Jiblea am inceput prin a o masura.

Cladirea statiei este construita din caramida cu dimensiunile 290x140x65 iar depozitul de marfa, nu am mai avut lumina sa verificam si celelalte anexe cu exceptia wc-ului, este construit din caramida 265x125x60 cm fata de 265x125x63,5 cm pentru anexele de la Jiblea.
Aici nu am mai cautat sa vedem daca toate caramizile intregi de la depozit au aceiasi dimensiune. La gara am masurat mai multe caramizi.

Cam asta este legat de caramida.

Concluzia este ca nu toate constructiile dintr-o statie au fost facute in acelasi timp iar pentru cladirile garilor a fost folosita o anumita tipodimensiune indiferent cine a fost proiectantul iar pentru anexe alta tipodimensiune.

Mai mult chiar, Catalin poate sa infirme sau sa confirme concluzia noastra primara, se pare ca Elie Radu s-a folosit de un procedeu foarte inteligent pentru proiectarea statiilor fapt ce i-a permis sa le realizeze in numar mare, procedeu care astazi este de izbeliste, MODULAREA.
Aici nu este vorba despre cladiri construite pe modulul de caramida deoarece NICI NU SUNT desi pe undeva am afirmat ca aceste constructii sunt facute pe baza modulului de baza caramida. Ma limitez, pana o sa facem alte masuratori, urmeaza Calafatul, doar la cladirile si anexele statiilor Jiblea si Merisani. Nu au dimensiunile raportate la modulul de baza avand in vedere caramnizile cioplite care se regasesc la fiecare rand de zidarie.
Cand ma refer la modularea lui Elie Radu ma refer la corpurile care compun cladirea.
Impresia, doar impresia, este ca Elie Radu a facut initial o cladire de statie care includea toate modulele care in diferite combinatii se regasesc in statiile proiectate de el.
Probabil ca unele au fost unicate dar majoritate, cred eu, cam asa sunt concepute altfel nu se explica de ce seamana tronsoane de la o statie cu tronsoane de la alta statie iar cladirile in ansamblul lor sunt diferite.
 
Confirm prezenta acestui concept de modularitate, pe care personal il admir de multa vreme.

Ati fost la Merisani si veti merge la Calafat. Veti constata ca statia din Calafat are doua turnuri identice cu cel de la Merisani, anexele identice doar ca sunt etajate....
In asta a constat genialitatea acestui arhitect si a echipei lui.

Da, initial Merisaniul a avut 4 linii, apoi 5 si acum a ramas doar cu una.
 
referitor la aceste caramizi:

pana acum eu am masurat direct zidul si nu m-am bazat mult pe dimensiunea caramizii, din doua motive:
-multe din cladiri au fost tencuite
-am considerat ca dimensiunile zidurilor intregi sunt mai importante si marturisesc ca nu am facut niciodata o analiza comparativa a diferitelor tipuri de caramizi. De multe ori nici nu le-am masurat...

Din pacate nu am in biblioteca nici un document/lucrare care sa-mi ofere informatii despre STAS-urile aplicate in acea perioada la producerea caramizii in Romania. Ce am si va pot oferi sunt informatii despre caramizile folosite in anii '50 la constructiile feroviare, deci jumatate de veac mai tarziu...

Referitor la drumul vostru, eu cred ca este cel bun. Daca nu as crede ca aceste cladiri merita atentia noastra nici nu as mai fi scris vreodata despre el si nici nu as fi atras atentia, atat cat am putut eu, ca dispar de sub ochii nostri.
 
Am inteles.

Constructorul din mine nu m-a lasat pana nu am masurat.
Era necesar si pentru o "masurare prin numarare" acolo unde stadia a fost prea scurta.

Castelul de pacura de la JIblea este tencuit si am impresia ca asa a fost facut de la inceput.
Ne poti ajuta cu mai multe amanunte?

Am gasit si urmele dispunerii liniilor ce mergeau la remiza cu pornire din linia cinci, urmele unui depozit pentru carbuni din beton aramat format din trei padocuri cu peretii laterali triunghiulari.

Daca asa a fost desenul statiei pot afirma ca a fost gandit spartan de functional fara nicio infloritura inutila.

Din pacate cladiriel cantonului si ale locuintei cantonierului, foste, nu le-am putut masura fiind imprejmuite.

Am intrebat, ca sa fiu corect lok a facut asta ca si caratul si pozitionatul stadiei, deci am intrebat cate coloane hidraulice au fost in linie curenta.
Raspunsul a venit sec. A fost o singura coloana hidraulica si este aceea care se vede.
Mie mi se parea normal sa fie doua la capetele peronului.

Un mic ajutor legat si de coloane daca se poate

Multumesc
 
LDH,

Atentie mare, nu confundati dimensiunile standard de proiectare ale caramizilor cu dimensiunile lor reale! Dimensiunile "standard" de proiectare sunt dimensiunile efective ale caramizilor PLUS grosimea stratului de tencuiala. Mai precis, sunt dimensiunile obtinute masurand, pe verticala si pe orizontala din colt in colt doua caramizi alaturate.

Asa cum a rezultat din masuratori, pentru o caramida de dimensiunile 29x14x6.5 rezulta ca Elie Radu a folosit .... standardul bavarez 7.5/15/30 cm!

Cred ca o parere definitiva ne putem face abia dupa ce reusim sa realizam (daca putem realiza asa ceva) un tabel exhaustiv care sa cuprinda TOATE statiile din Romania aranjate in ordine cronologica.

Dupa aia, masurand mai multe statii construite in aceeasi perioada, ne putem lamuri daca era vreun standard, sau pur si simplu se facea unei anume fabrici o comanda de 125.000 de caramizi, si important era sa fie toate de aceeasi dimensiune, chiar daca ele erau cu 12.565% mai mari sau mai mici decat un dimensiunile uzuale.

Cat despre modularea elementelor statiei, aici este cat se poate de clar ca oamenii si-au simplificat munca folosind aceleasi elemente modulate, dar asamblate dupa cum o cerea situatia locala. Absolut de acord, Elie Radu a avut in subordine o echipa formidabila, despre care mi-ar placea sa aflu mai multe...
 
victorian a spus:
LDH,

Atentie mare, nu confundati dimensiunile standard de proiectare ale caramizilor cu dimensiunile lor reale! Dimensiunile "standard" de proiectare sunt dimensiunile efective ale caramizilor PLUS grosimea stratului de tencuiala. Mai precis, sunt dimensiunile obtinute masurand, pe verticala si pe orizontala din colt in colt doua caramizi alaturate.

Nu face nimeni o asemenea confuzie.

Eu am subliniat ca ce am masurat pana acuma nu este modulat pe dimensiunile caramizii cu sau fara tencuiala deoarece apar caramizi cioplite.
 
Baieti avem o mica problema cu depoul :D

Astazi am fost cu Robert la drg si daca tot m-a mancat ruleta m-am apucat de masurat.

Drg are pod rotitor si remiza FLM cu liniile la 7,5 grade.

Datele dupa masuratori

lungime pod 31,5 cm

diametru turnanta cu liniile de racordare 38,5

distanta de la turnanta la usile remizei 24,8 cm

lungime remiza 32,5 cm

O adunare simpla si rezulta 100 cm, adicatelea 1 m, mai ezact 95,8 cm

Unde punem o jucarie asa de mare?

Nu incape pe modulul destinat depoului :(

Sigur la noi o sa se mai scurteze putin sau putin mai mult deoarece remiza are 22 m, adica la 1:87 cca 25,3 cm iar turnanta o sa fie pe masura adica podul nu o sa aibe o lungime mai mare de 26 cm asta in cazul in care ramanem pe pozitie sa fie dimensiunile de la Jiblea.

Daca vrem sa intoarcem un BR01 sau BR03 atunci trebuie sa lungim podul la minim 28 cm.

Opinii?
 
Pai musai trebuie sa aiba minim 28 cm sa putem intoarce aburoasele cu tender, iar in ce priveste amplasamentul jucariei vedem la fata locului ce se poate face si ce compromisuri trebuiesc facute desi mie nu prea imi plac compromisurile, vedem la club ce si mai ales cum facem sa iasa bine treaba.
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.