Salut,
De fapt vagonul, ca si garnitura, erau denumite "vagoane pentru bai" in sensul ca era o garnitura de vagoane puse la dispozitia cetatenilor Constantei (si turistilor) pentru mers la bai de mare.
Au fost patru asemenea locuri amenajate pentru bai de mare in decursul timpului. Prin amenajare, la timpul respectiv se intelegea asigurarea accesului usor prin scari de lemn pana la nivelul apei, realizarea unor cabine individuale din lemn pentru schimbarea si pastrarea in conditii de siguranta deplina a hainelor, delimitarea unor zone de scaldat speciale pentru barbati si femei, inclusiv asigurarea securitatii, linistii publice si a moralitatii la locul respectiv (!) Exista un regulament aprobat de municipalitate si exista o grupa de jandarmi care veghea la respectarea tuturor regulilor ce priveau inclusiv gradul de dezgolire permis domnilor, doamnelor si domnisoarelor ce faceau baie!
Intai s-a amenajat pentru bai de mare o zona in actualul port Tomis, sub biserica armeneasca si sub casa comandorului Negru, zona care pe vremea aceea era denumita Golful Delfinilor.
Apoi s-au facut niste amenajari ceva mai departe, in dreptul capatului actualului bulevard Ferdinand, intr-o zona care acum este denumita plaja Modern (dupa numele unui stabiliment pentru bai cu apa de mare amenajat in 1940 la capatul strazii Sulmona, cladire ce a cazut victima bombardamentelor rusesti in prima zi de razboi).
Pentru ca zonele amintite mai sus erau amenajate pe niste plaji inguste iar intrarea in apa era abrupta, plina de bolovani, improprie scaldatului, la inceputul secolului al XX-lea primaria a decis sa amenajeze o zona speciala pentru bai intr-un loc mai potrivit. S-a ales un asemenea loc, pe faleza sudica a orasului, dincolo de gara, cu o plaja larga cu nisip fin si cu intrare lina in apa. Astfel a inceput povestea "bailor de la vii". Pentru ca erau considerate ca fiind ceva mai departe de oras, s-au luat masuri pentru a face zona accesibila publicului larg: pe calea ferata existenta, care mergea aproximativ pe traseul strazii Traian, a fost asezat un macaz (cam in dreptul actualului sediu al BRD de la gara) iar de acolo a fost prelungita o cale ferata speciala care ducea pana in zona "La vii" vizibila in poze, despre care am pomenit mai demult. Totodata, cateva dintre vechile vagoane DBSR, care putrezeau prin port, au fost adunate si reparate, fiind inglobate intr-o garnitura speciala a "trenului pentru mersul la bai".
Odata cu extinderea portului Constanta insa, la nivel ministerial s-a decis realizarea unei zone dedicate transportului de titei si produse petroliere. Zona aleasa pentru rezervoarele de petrol era chiar in proximitatea bailor de mare, astfel incat municipalitatea a fost nevoita sa gaseasca un nou loc.
De data aceasta s-a decis folosirea limbei inguste de nisip dintre mare si lacul Siut-Ghiol, o plaja perfecta, situata insa si mai departe de oras. Dupa multe discutii pro si contra (unde argumentul distantei era cel mai important) primaria a decis asezarea unei a doua cai ferate speciale pentru accesul cetatenilor la noile bai de la Mamaia. Traseul acestei noi cai ferate se desprindea din pachetul de linii in dreptul fostului cinematograf Republica si este chiar traseului actualului bulevard Mamaia. Spatiul verde generos dintre cele doua coridoare de circulatie este chiar locul fostului terasament al caii ferate.
Pe aceasta cale ferata a circulat tot vechea garnitura pentru mers la bai de mare, alcatuire heteroclita unde se pot intalni atat cateva dintre vechile vagoane englezesti de la 1860 cat si cateva vagoane ceva mai noi din parcul CFR.