Link-uri utile, diverse

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Rusia testeaza un tren de mare viteza, se pune?
http://romanian.ruvr.ru/main.php?lng=rom&q=6556&cid=301&p=30.07.2009

si dupa cum se stie directorul Marfa a plecat la concurenta
http://www.capital.ro/articol/update-demisie-in-conducerea-cfr-marfa-123017.html
 
http://prezidentiale.evz.ro/articole/detalii-articol/877117/O-calatorie-in-timp-cu-cel-mai-vechi-tren-cu-aburi-/ Un filmulet interesant cu o cale ferata ingusta din China!
 
Felicită’ri pentru linkurile propuse! Deşi nu se comenteaz㒠pe aceast㒠rubrică’, sunt sigur c㒠cei care acceseaz㒠linkurile se pierd în frumuseţea locurilor prezentate şi apreciaz㒠gestul vostru de a împă’rţi şi cu alţii candoarea locurilor vizitate... Mai aşteptă’m şi alte "că’lă’torii" virtuale!
 
Iata cam cum se face trierea in tara pe care o putem numi disciplina succesului :

http://www.youtube.com/watch?v=6nz-n49pIFQ&feature=related

Cum se face la noi...sau cum nu se face ? Mai bine nu...
 
laser frate, daca aparea si pikard pe acolo juram ca suntem in star trek
am vazut acolo prin related si niste filme la viteza normala si viteza vagoanele nu e foarte mare dar nici foarte mica; sunt curios cum pot sa realizeze un astfel de "balet"; ca cu gigi la macaze e cam greu pentru un singur om, iar automat mi se pare destul de greu sa faci detectie, mai ales in cazul in care, cum am vazut, avem de a face cu mini-garnituri (era si una de vreo 10 vagoane)
 
Sincer, eu cred ca e totusi ceva automatizat. Daca v-ati uitat cu atentie, apareau niste "chestii" mici la nivelul liniei care se miscau prin intermediul unei a treia linii asezata in mijloc. Nici nu-mi dau seama daca rolul lor este sa franeze garniturile sau sa preia vagonul din locul unde ajunge prin rulare libera de pe panta de la cocoasa si sa-l cupleze pana la restul garniturii. Dar mi-e clar totusi ca e tehnica avansata in tot baletul ala. Am vazut niste oameni pe acolo care faceau fel de fel de lucruri, intre altele pareau chiar sa schimbe macaze, dar nu stiu cum s-ar putea centraliza o asemenea treaba. Doar daca sta dispecerul pe celular sa-i spuna lui Gigi: acum vin doua vagoane pe stanga, acum trei pe dreapta... :D
 
Ma bucur ca a reprezentat interes pentru voi asa ceva. Ma gandeam ca sunt singurul "nebun". :D

Daca tot am aruncat osul, haideti sa si lamurim putin cum stau lucrurile in aceasta privinta.

Un complex de triere se compune de obicei din patru grupe :

Grupa A - grupa de primire
Grupa B - grupa de triere
Grupa C - grupa de formare
Grupa D - grupa de expediere

Ele se formeaza de obicei din mai multe manunchiuri de linii, in functie de importanta complexului ca nod feroviar, rezultand astfel o capacitate mai mare sau mai mica a complexului.

Circulatia in triaj se face exact in ordinea in care sunt denumite alfabetic grupele, mai exact :

Garnitura soseste de la drum si este primita in grupa A, unde locomotiva sau locomotivele de drum dezleaga si remizeaza. De aici ea este preluata de o locomotiva de triere, de unde va fi trimisa spre decompunere in grupa B : fiecare grup de vagoane pe o anumita linie.Pe liniile din grupa B le vor astepta sau vor urma alte vagoane, care vor forma garnituri cu destinatii finale sau intermediare.

Daca garnitura ce rezulta din formare are tot o destinatie intermediara, atunci inseamna ca ea va mai intra intr-un triaj, unde va fi descompusa sau i se va atasa un alt grup de vagoane in vederea unei expedieri ulterioare.

Intre grupa A si grupa B exista fie cocoasa de triere, daca triajul este cu grupe separate, fie acces liber, trierea facandu-se prin imbrancire sau prin manevra directa cu cuplare. In cazul de fata, este vorba de o cocoasa dubla ce poate fi folosita in doua sensuri de triere. Desigur, daca semnalizarea permite. Vagoanele impinse peste cocoasa de triere trec peste frana de cale, care este reglata sa limiteze viteza functie de lungimea liniilor din grupa B si a masei brute a vagonului. Datorita faptului toate vagoanele impinse pe liniile din grupa B se opresc aleatoriu, la distante oarecare, pentru apropierea lor se realizeaza presarea.Ea se poate face fie cu locomotive, asezate in capul Y al triajului ( opus cocoasei ), fie cu instalatii cu cremaliera actionate prin cablu, si automatizate de la turnul de control al complexului, cum a spus si Dorin.

Dupa trecerea peste coaosa, vagonul trece peste in grup de macaze, care il vor directiona in functie de destinatia lui. In acest sens, pentru a se sti fiecare vagon pe care linie se trimite, se afla doi oameni ( cum se vede si in film), care au un caiet cu compunerea trenului si seria completa a vagonului, plus indexul activitatii de triere.In acest sens, la sosirea vagonului, comunica blochistului aflat in turnul de control-centralizare, linia pe care va fi directionat. O asemenea activitate de oameni profesionisti, decurge extrem de rapid si eficient, desi pare greu de realizat, comunicarile facandu-se gen "4-16-22", insemnand ca urmeaza trei vagoane, care se vor trimite pe rand pe liniile 4, 16 si 22.

Dupa formarea garniturii in grupa B, acestea se vor prelua de catre locomotiva de presare, trecuta peste capul Y al triajului si indrumata in grupa C, unde i se ataseaza ulterior vagoane daca este cazul, alteori se indruma direct in grupa D.Dupa aceasta, locomotiva de presare, se intoarce la capul Y unde va astepta presarea unei alte garnituri si preluarea ei spre indrumarea in grupa C, cum a facut si anterior.

In grupa D, garnitura va stationa in vederea efectuarii probei de frana la o instalatie fixa speciala, dotata cu robineti KD2 identici cu cei ai locomotivelor si actionati automatizat printr-o instalatie electropneumatica. Aceasta instalatie este manipulata de revizorii tehnici de vagoane si executa aceleasi comenzi de franare pe care le executa mecanicul in timpul parcursului. In cadrul acestor probe, vor reiesi nereguli privind continuitatea, etanseitatea functionarea generala a instalatiilor de frana de pe vagoane.

Tot in grupa D, se verifica schimbatoarele de regim ale vagoanelor, sa fie toate in pozitie corecta, eventual daca exista schimbatoare "gol-incarcat", sa fie pozitionate corespunzator.Se verifica si noteaza indexul compunerii garniturii, cu seria completa a vagoanelor, mentiuni privind starea lor ( goala sau incarcata), izolarea sau functionarea franei si starea aparatelor de siguranta a circulatiei.

Ulterior acestor lucruri, garnitura primeste una sau mai multe locomotive de drum, executa un nou rand de probe de frana, iar in cele din urma ea este expediata catre destinatia finala sau catre un alt triaj, unde va avea parte de "aceeasi" primire ca si in cazul de fata.

Desigur, tot ce-am scris este ceva frumos, care se realiza candva si la CFR. Prin 2000, tin minte in triajul Brasov erau 14 manevre, plus manevra zilnica, 3 masini la presare, doua la triere si doua electrice. Acum sunt doua manevre care stau, si una care face triere ca in anii '50, prin imbrancire, cu dezlegarea manuala a cuplelor, etcetera. Instalatia franei de cale este in conservare ( sau mai bine zis in stare de semidescompunere), turnul de control inchis, si asa mai departe. Cam asta s-a ales din ceva ce era cel mai rapid triaj din Europa, unde in vremurile bune, un tren era primit si expediat in maxim 3 ore.Si cam asta s-a ales din toate triajele de la noi...

Ultima oara cand am vazut o tentativa de triere pe cocoasa a fost la Dej Triaj, anul trecut prin vara.
 
Vreau si eu un joc dinasta pe calculator, promit ca voi monta consola asta in fata blocului ca sa nu ocupe spatiu pe birou.

Prin anii 80 n germania exista acest tip de triaj. Nu am apucat sa caut dar sunt sigur ca am vazut cateva articole despre implementarea unui astfel de sistem automat pe triajele lor.
 
Am primit zilele astea revista SBB Cargo (vine de 4 ori pe an) si m-am gindit ca poate e cineva curios despre ce mai e pe la alte cai ferate (de stat)
trafic combinat, revitalizarea liniilor industriale de racordare la reteau feroviara etc, etc
http://www.sbbcargo.com/fr/index/cargomagazin/aktuelle_ausgabe-2.htm
 
Imi aduc aminte ca am citit demult intr-o revista "Start spre viitor" despre Triajul Cibernetic Videle. Era vorba de un sistem ultracomplex de automatizare, care nu stiu daca s-a materializat vre-odata.
 
Pai daca au avut ce taia inseamna ca ceva se materializase....

Insula cibernetica Videle -atat cat se putea numi cibernetic la nivelul anilor '80- a existat, a fost inaugurata in 1984 si a murit odata cu intreaga cercetare romaneasca dupa 1989....
 
ICE 3 testeza tunelul Minecii

nu am gasit alta varianta de postare decit asa. Pagina 16
http://renasterea.ro/pdf/4cb8151f8aeda.pdf
 
Infrastructura la OBB

http://www.oebb.at/infrastruktur/en/_p_Network_Access/NetworkStatement/02_DMS_Dateien/_Networkstatement_2010.jsp
 
Salutare! Ia luati de va clatiti pupila cu cel mai tare (de departe) sait cu tematica feroviara alpina (toate companiile private din zona respectiva, tramvaie, linie ingusta etc.): deci luati o cana de ceva cald langa voi si clicaiti cu incredere toate companiile private care o sa se desire prin fata pupilei ochiului stang.
P. S. Presimt schimbari pe dioramele voastre!
:evil: (pisicul Morcoveata a lu' 24 may poate sa se apuce de lucru!
:D
http://www.alpenbahnen.net/index.html