Masurarea puterii de tractiune a unei locomotive

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
cred ca titlul este un pic "alaturi"...din cele vazute,ceea ce se doreste a fi masurata...este forta de tractiune.cu alte cuvinte,cate kg poate sa traga o locomotiva anume,la un moment dat.si aceste kg se doresc a fi traduse in vagoane :D

pai pentru asta exista un instrument de nelipsit in laboratorul de fizica...dinamometrul (in varianta de zi cu zi,este acel cantar cu carlig in care se agatau obiectele ce se doreau a fi cantarite).
ce este dinamometrul (poate nu toata "lumea" stie :roll: )? uite aici...si aici...sau aici

asa ca...mi se pare mai simplu sa intercalezi un asemenea instrument intre locomotiva si un punct fix si sa tragi de el pana iese fum din cauciucuri...alea de pe roti :p ...adica de tractiune :mrgreen: si astfel stii ce forta are masina respectiva.

iar ca sa vezi ce forta este necesara pentru a trage 20 vagoane, sa zicem,intercalam dinamometrul intre locomotiva si primul vagon,punem locomotiva la treaba,iar valoarea pe scala instrumentului in momentul in care ultimul vagon se urneste este forta necesara pentru a tracta garnitura...corectati-ma daca gresesc :)
 
Teoria ca teoria, da' practica ne omoara!
Pe macheta mea cu pante ametitoare de vreo 6%, BR52 Gutzold, cu un tender greu, cu 4 osii motoare, cu o osie cu bandaje de aderenta, patineaza cu trei amarate de G-uri, iar Ov, o russitudine facuta la Kursk, cu un tender pe 3 osii din care doar doua motoare (cu gume, ce-i drept), un tender mai mic decat al lui BR55 (G7.1) PIKO, urca panta cu un sir interminabil de vagoane.
Asa ca teoria cu teoria, ca tot nu serveste la mare lucru!

PDI

P.S. Pe vremuri ma apucasem sa fac grafice cu raportul tensiune/viteza, consum, etc......asta cand aveam cateva locomotive (la H0), cand treci de suta.... nu te mai framanta teoriile!
 
Vad ca fizica de clasa a noua inca da frisoane si dileme. Asa ca eu, cum inca n-am atins suta de locomotive, inca mai experimentez...
 
Un vagon pe 4 osii sa zicem incarcat cu 1kg nu e acelasi lucru cu o garnitura de 40 de osii cu aceeasi masa. Frecarea e total diferita, asa ca nici asta nu merge...
Daca Ff este forta de frecare, m coeficientul de frecare si N forta de apasare normala exercitata de locomotiva asupra liniei, vom avea Ff = m x N si nu tine cont de marimea suprafetei de contact!!! - adica locomotiva poate avea o roata sau zece, treaba-i tot aia!
Faptul ca o locomotiva cu 6 osii patineaza mai greu decat una cu 4 osii, dar de aceeasi masa este mai mult treaba de statistica decat de tribologie.
cred ca titlul este un pic "alaturi"...din cele vazute,ceea ce se doreste a fi masurata...este forta de tractiune.cu alte cuvinte,cate kg poate sa traga o locomotiva anume,la un moment dat.si aceste kg se doresc a fi traduse in vagoane
Ai dreptate, iar "eficienta" este in realitate coeficientul de frecare m care poate fi gasit in tabele in functie de natura materialelor puse in contact (roata si sina). Avem forta de frecare de rostogolire si forta de frecare de alunecare - cred ca pot fi gasiti ambii coeficienti in tabele.
Daca nu, punem locomotiva nealimentata pe linie pe un plan inclinat si masuram unghiul a pe care il face planul cu orizontala. Crestem unghiul pana cand locomotiva incepe sa alunece, moment in care va fi vorba de frecarea de rostogolire (la limita viteza relativa dintre punctul de contact dintre roata si sina de pe roata si cel de pe sina este zero). Masuram unghiul a = a1 si avem coeficientul de frecare de rostogolire mr = tg a1. Treaba asta se gaseste, cred, in Fizica de clasa a sasea (am putine dubii deoarece nu mai stiu cand s-au predat primele notiuni de trigonometrie - e mult de-atunci, ce sa-i faci!). Apoi, cu locomotiva in miscare incepem sa reducem inclinatia planului, pana la oprirea locomotivei. Chiar in momentul opririi masuram din nou unghiul a = a2 si obtinem coeficientul de frecare de alunecare ma = tg a2.
In loc de unghi, putem masura de exemplu cateta - inaltime si lungimea planului si bagam putina trigonometrie.
 
O mare problema. \se rezolva simplu: se ia elasticu' de la chiloti, se leaga de carlig, apoi dai cu creta in punctul maxim atins in plan drept. \\\\\\apoi variatie pe tema planului inclinat, din grad in grad. Cu aceasta dilema avem la propriu ocazia de a ramane si la HO in fundul gol :D

a nu se incerca cu chinezisme, stricati un Triumph de la prietena, mare lucru :D

Daca aveti Trix, incercati cu bretele noi :mrgreen:
 
@WeepingEye

Am zis eu ca practica ne omoara... Mai apare frecarea in fusurile osiilor, chestia cu suprafata de contact e pura teorie... in curbe apar si alte forte de frecare...
adica locomotiva poate avea o roata sau zece, treaba-i tot aia!
..d'aia locomotivele de marfa au multe osii.... :D :D :D :D :D
Revenim la chiloti.....

PDI
 
d'aia locomotivele de marfa au multe osii
Vrei sa spui "multe osii motoare si putine alergatoare / purtatoare"! Pai da, tocmai de-aia! Iar argumentele contra teoriei vad ca se bazeaza tot pe forte de frecare!
Revenim la chiloti.....
Vad ca ceea ce parea o discutie serioasa este un nou exemplu de mistocareala! Si cred ca undeva e si o eticheta cu "Made in Romania" dar imi pare rau ca n-am observat-o!

Succes la masurat!
 
Vali Eye, io zic ca nu-i mistocareala. Metoda a fost testata si la Clubul din Cluj, s-a prins un elastic pentru bancnote intr-un horsurub, celalaNt :D capat de loko, apoi curent si creion.
io zic ca elasticul cu sectiune rotunda, cel de la budigai e special creat si pentru asta. badigiamping ;-)
 
Preferabil si niscai mistocareala, ca d'aia se cam aduna oamenii intr-un club. Discutia "serioasa", devine de multe ori (si pe acest forum) o peltea intinsa inutil, in care unii vor sa-si arate cunostintele de clasa a sasea. Noroc cu obi care mai intinde si chilotii nu numai pelteaua...
Ca revenind la cestiune, dupa toata discutia asta inutila, care e concluzia: de ce ar trebui sa masuram forta de tractiune a unui model? Ca sa comparam forta lui E50 fata de cea a lui BR50? De la ce firma? Aaaa.... ca sa vedem comparativ (ca in marima absoluta nu spune nimic), daca BR50 PIKO (din anii '50) e mai fortzos ca BR50 Roco sau BR50 Fleischmann, da, ar avea o logica. Dupa multe teste facute cu locomotivele similare de la firme diferite pot zice: "Da dom'le, Fleischmann sunt cele mai tari!" .... da' asta mai e modelism???? E marketing, cel mult!

PDI
 
Eu ma gandesc la un singur motiv pt care ai avea nevoie de un sistem de masurare al tractiunii: locomotive diferite in consist. Ca sa poti rula 2 locomoko in consist fara sa ai surprize iti trebuie sa reglezi parametrii de tractiune a lokomokotivelor. Nah, daca legi pe rand caii de fier la bretele poti face ajustari la tabelele de viteze si curbele de acc/franare a decodoarelor.

In analog e irelephant decat daca iti bagi un potentiometru pe locomotive sa le poti sincroniza.
 
Exact ce spuneam si eu, care este rostul acestor masuratori ? Sa compar o loco de la Roco de exemplu, de 700gr cu tractiune pe 6 osii, cauciucuri de aderenta pe 4 roti cu modelul concurent de la Piko sa spunem de 500gr cu aceleasi caracteristici mecanice ? E ca si cum am compara mere cu pere. Ca sa nu mai spun de o comparatie cu un model de la Trix, articulat, de 1,2 Kg cu tractiune pe 4 sau mai multe osii ? Cred ca daca s-ar masura si forta de tractiune necesara pentru a tracta o garnitura de n vagoane cu tz osii, atunci poate rezultatele testelor ar avea si o utilitate practica, adica ceva de genul:
- o loco cu o forta de tractiune de xxx grame poate tracta 20 de vagoane cu 4 osii;
- etc. etc. etc.
Cred ca e mai putin interesant cine a produs acea locomotiva........
Parerea mea, care este :D
Bafta la masuratori si intocmit tabele !

P.S. @daniel, am postat cam in acelasi timp....

Later edit: daca utilizam tractiune multipla e mai important ca locomotivele sa aiba pe cat este posibil aceeasi curba de viteza, ca forta de tractiune nu prea stiu cum o putem controla.
 
referitor la tractiune,ca o parere personala...sunt foarte multumit cand o locomotiva fara cauciucuri de aderenta imi urca o panta de 2-3 % cu cel mult 10 vagoane de marfa :wink:

deci...descretiti-va fruntile si lasati locomotivele sa traga...atat cat pot :p
 
Ar mai fi un factor. Dar e mai "intim" pentru fiecare modelist in parte. O problema apare in momentul in care vrei sa lestezi vagoanele. N-am sa detaliez de ce isi lesteaza unii vagoanele pentru ca motivele sunt diferite; oricum in acest caz in care cel mai probabil garnitura se ingrasa incepi sa-ti pui si problema daca mai urca pe panta.

Nu stiu daca vrei sa te apuci de lestare si apoi sa realizezi ca nu mai ai locomotiva cu care sa tragi vagoanele.

Zic si eu .... :roll: Ma tot scobesc cu dejtu' in crestet sa vad la ce putem folsoi o tabela de tractiune.
 
pai si cat sa pui pe un vagon? mai mult de 50-75 gr nu vad de ce,la aceasta greutate vagonul are o stabilitate foarte buna.si apoi...mai este factorul "realitatea" (nu tv :p )...nu vei pune dupa o locomotiva mica o spinare de vagoane lestate,pentru ca nici in realitate nu vei vedea.iar daca ai garnitura obeza si panta exagerata de la 3-4 % in sus,atunci poti face teste de tractiune pana la pastele cailor...sau iti schimbi parcul de locomotive si iei numai Co-Co-uri cu cate 4 cauciuce de tractiune...ca sa spumezi cand iti vor murdari liniile la fiecare tura data :-x

si ma repet...ce rost are sa pui muuuuuulte vagoane dupa o locomotiva fie ea Co-Co sau Bo-Bo,cand ai o diorama de 2,20x2 m :roll:

iar alta solutie este tractiunea dubla,exact asa cum se intampla si la scara 1:1,cand tonajul sau pantele sunt o problema :wink: