Dictionar feroviar

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
I

IonutM

Guest
Am gasit un dictionar German-Englez al cailor ferate aici http://www.worldrailfans.org/Articles/Europe/Ger-EngDictionaryApp.shtml
Poate va e de folos. pe acelasi site puteti gasi si o multime de alte informatii utile, indeosebi despre caile ferate germane.

PS. Cum fac sa introduc hypelink-uri ca sa nu mai apara tot linkul in text?
 
Se foloseste o formula magica asemanatoare cu linkurile-miniatura :D, atata doar ca in loc de
scrii direct ce anume doresti sa apara scris cu albastru.
Exemplu: daca formula magica este text_de_afisat, atunci in mesaj se va vedea scris cu albastru text_de_afisat si, daca se face click pe el, vom fi directionati catre unde_dorim_sa_ajungem.
Exemplu practic: dictionar german-englez al cailor ferate
Succes!
 
'nteles. Alte formate de forum pe care le-am folosit pana acum aveau optiunea insert link, peste textul care doreai sa apara cu albastru. In fine, acum stiu ce am de facut. Merci.
 
Asi dori sa reinvii acest topic!

Incep, in urma discutiei cu DanTM, sa redeschid acest topic, prin prezentarea de catre cei ce cunosc, a traducerilor si explicatiilor literelor si combinatiilor de litere cu care sunt inscriptionate vagoanele.

Cateva le stim, cateva le ghicim si cele mai multe nu le stim.

De exemplu, ce insemna: Acmee? sau Blbee, sau alte multe combinatii.
Din cate am inteles, acestea arata clasa, viteza, tipul de incalizre si alte cele.
Asta la vagoane de pasageri, iar la Desiro (Sobolanul), am vazut alte inscriptii.

La fel si la vagoanele de marfa; Hills, Eacs,... si alte zeci de combinatii.

Doresc cat de multe explicatii si concise.

Multumesc!

Eusebiu
 
Tot acest topic, poate sa contina si explicatii ale jargonului feroviar. Conform dicutiilor pornite de alti colegi, stim ca unele locomotive, vagoane, componente ale infrastructurii au diferite nume si porecle folosite curent.
Si aceste cuvinte, porecle fac parte din tot ceea ce tine de trenuri.

Exemplu: cocoasa (in triaj)
da-i o cupla (la manevra)
baga aer (la formare) etc...

Acestea sunt expresii de zi cu zi ale feroviarilor, din orice companie ar face ei parte.

Ca sa nu se suprapuna dictionarul cu denumirile vagoanelor cu acesta, propun la cei mai priceputi ca mine intr-ale forumului, sa face eventual un topic cu dictiobnar de jargon.

Sper sa nu "deraieze" aceste 2 topicuri.

Eusebiu
 
Eporteka, marcajul vagoanelor de marfa a fost deja postat aici
http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&p=65827&highlight=65827

jargonul feroviar este destul de interesant, in special cel folosit ,,odinioara" de vechea garda:

cocoasa nu e jargon e chiar oficial
causefeu sau kausefeu nu stiu cum se scrie cred ca sint vagoanele de carbune sau Eacs urile de care intrebi

cazan, vechea denumire a cisternelor
masina in loc de locomotiva
ac in loc de macaz
In loc de legarea locomotivei la tren am auzit: vine masina peste tren
 
Ce se mai aude cu explicatiile despre literele din codificarea vagoanelor?
de calatori ca la marfa s-a bifat deja?
 
Revin cu aceasta propunere ca cineva sa explice ce inseamna Bafld, Alee, A9 etc pe vagoanele de calatori sau eventual un link spre aceste explicatii.
Multumesc.
 
Ceva ceva am gasit aici dar nu cred ca sunt multi pasionati de vagoane, eventual cineva ce lucreaza in domeniu ar putea sa explice ceea ce te intereseaza, la mine sunt 3 tipuri: normale, de dormit si cuseta, ajunge atata, oricum pozez si ma uit la locomotive :D
 
Contribui si eu la dictionar fiind in domeniu,cu riscul ca unele sunt cunoscute,unele chiar jargoane:
-macaz englez=dkw
-masina=locomotiva
-izolata=locomotiva fara vagoane
-barna=bariera
-a unfla un tren=a alimenta cu aer
-a face o totala(sau partiala ori completa)=a face, tipul probei de frana
-UAM=Utilaj AutoMotor, drezine,utilaje ce nu se pot scoate de pe linie cu bratele,autopropulsate
-rachete=vagoanele verzi seria Uagps pt transportul cerealelor
-inima,calcai,labe de iepure,ace=toate sunt componentele unui macaz
-zvoanca=sistemul rusesc sau american de cuplaj la vagoane
-bretea=ansamblul asta de macaze(nu cred ca e o noutate)


Clasificarea vagonelor de marfa e in 3 categori mari si late:
1.acoperite: seriile T,G si H
2.decoperite: seriile K,O,R,L,S,E,F
3.speciale:cazane Z,refrigerente I,alte speciale U

Daca imi mai vin mai adaug :cool:
 
eporteka a spus:
dantm a spus:
,,Acum citeva zile a venit cu sirbu, cuplu etajat ala de la Pascani si 2 clase, am scos cuplu din tren si l-am dus la 2 la priza, cred ca a plecat cu 1692 la bucuresti si de acolo acasa, clasele le-am trimis cu sirbu" citat incheiat.

Cred ca datorita acestei exprimari este necesar a se dezvolta subiectul privind limbajul lucratorilor din sistem: http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=1318

Eu nu inteleg ce-i sarbul?
Ce-i la 2 la priza?
Clasele le-am trimis cu sirbu?
Cuplu?
Am scos cuplul din tren?
2 clase?

Sirbul = rapidul de la Belgrad

2 la priza = a fost dus la linia 2 si cuplat la priza la reteaua electrica(toate vagoanele modernizate sint legate la reteaua electrica din momentul sosirii pina in momentul tragerii la peron pentru plecare = consum de energie)

clasele le-am trimis cu sirbul= cele 2 vagoane de clasa sosite de la Belgrad au fost trimise la Bucuresti cu rapidul cu care au sosit

am scos cuplul din tren = cuplul Acvila a fost detasat de la garnitura cu care a sosit( probabil pentru ca in Timisoara Nord rapidului i se ataseza o grupa de vagoane detasate dimineata inainte de a pleca spre Belgrad.)

2 clase= in discutia curenta 2 clase erau 2 vagoane de clasa de la Bbelgrad pentru Bucuresti, fara calatori.
 
As vrea sa fac si eu unele completari intrucat am observat unele greseli sau, sa le zicem mai frumos, incorectitudini.

@ionutz72 :

- macaz englez=dkw - ce este asta ? Nu am auzit de acest lucru decat foarte rar, cred ca odata in viata, daca mai tin minte bine. Denumirea de macaz englez este ceva ce cred ca nu isi are locul in exprimarea in termeni feroviari. Asocierea lui cu literele DKW mi se pare si mai lipsita de sens, ca sa folosesc o exprimare mai putin acida. DKW este prescurtarea din limba germana de la Doppelkreuzungsweiche. Acest cuvant in limba germana este echivalent cu ,,dubla jonctiune'' din instructiile feroviare romanesti. Asa ca, daca vrem sa ne exprimam corect, putem folosi pentru respectivul ,,macaz dublu'' termenul de dubla jonctiune. Daca vrei sa afli mai multe despre acest lucru iti recomand sa citesti instructiile de serviciu in vigoare la CFR si sa te lamuresti corect cum este cu aceste exprimari.
Stiu ca, din cauza invaziei de modele de productie germana din colectiile nostre, de multe ori incercam sa folosim cuvinte din literatura germana pentru ca stim cu siguranta ca interlocutorii nostri vor intelege despre ce este vorba. Si eu folosesc aceste cuvinte in cercul de prieteni, dar niciodata intr-o discutie oficiala.
Asocierea intre ,,macaz englez'' si DKW mi se pare total lipsita de sens, pentru a nu fi prea acid. Mai mult, din ceea ce stiu, nu cred ca se refera la acelasi lucru.
Cred ca este neporivit sa incercam sa invatam pe altii o asociere intre macaz englez si DKW cand acest lucru nu este prea corect si sa nu le oferim si expresia din limba romana, adica dubla jonctiune.
As fi curios ce ar spune un salariat la calea ferata, din Romania, care nu e forumist si nici modelist sau colectionar, cand i se spune despre macazul englez sau DKW. Eu cred ca va rade de cel care se exprima asa si nu va pricepe nimic.
Ideea de a familiariza pe cat mai multi pasionati ce termenii feroviari este foarte buna, insa nu cred ca e portivit sa le zicem si despre lucruri care nu au sens sau i-ar pune in incurcatura.

- izolata - locomotiva fara vgoane. Este partial corect. O locomotiva se numeste locomotiva izolata daca circula ca tren, adica daca se deplaseaza in linie curenta (intre semnalele de intrare a doua statii) si daca are numar de tren (care de reguala are a doua cifra ,,7"). Deci, ati putea sa-mi explicati domnule ionutz72, daca toti dati sfaturi, locomotiva de manevra a unei statii, este locomotiva izolata ? Scriu asta din cauza ca din explicatia Dvs, se poate intelege si asta.

- UAM - reprezinta Utilaj Automotor pentru Mecanizare, nu mai dezinformati cititorii. Daca cititi instructiile de serviciu, veti vedea ca in nici un caz nu se poate asocia cu utilajele care se pot scoate de pe linie cu bratele. UAM poate remorca pana la doua vagoane, dar o drezina sau un utilaj care se poate scoate de linie cu bratele, credeti poate face acest lucru ? Ati vazut vreodata vreun utilaj care se poate scoate de linie cu bratele autopropulsat ? (in instructiile de serviciu autopropulsat inseamna ca este echipat cu motor, nu ca are pedale sau manivele). Dvs faceti confuzia intre un vagonet motor si un UAM, si nu numai, intre care este o mare diferenta. Hai sa ne exprimam corect. Ce ziceti ?

- inima,calcai,labe de iepure,ace=toate sunt componentele unui macaz . OK. Despre contrac si varful macazului ce ne puteti spune ? (va spun un secret, :| , nu sunt linior)

- zvoanca=sistemul rusesc sau american de cuplaj la vagoane . Cred ca aici nu aveti dreptate. In primul rand, este vorba despre cuvantul ,,zvoanga" nu zvoanca cum ati scris Dvs. Este un cuvant cunoscut printre feroviari insa nu este un cuvant oficial. Mai mult, exista anumite provincii istorice ale tarii in care acest cuvant nu este cunoscut. Spuneti sau scrieti acest lucru celor de peste ocean si veti observa ca ridica din umeri.
Ceea ce vreti sa explicati dvs prin ,,zvoanga" nu este ,,sistemul rusesc sau american de cuplaj la vagoane" Deloc. Zvoanga este numai partea care iese in afara vehiculului, in fata traversei frontale a acestuia. Nicidecum nu este vorba despre intreg sistemul de cuplare de la vehiculele feroviare. Daca observati, eu am folosit cuvantul ,,vehicul" pentru a exprima acest lucru. Credeti ca locomotivele au altceva in afara de ,,zvoanca" cum ne precizati Dvs ?
As vrea sa explic putin mai clar despre ce este vorba. ,,Zvoanga" este un cuvant neoficial pentru cupla automata. Dar el se foloseste numai pentru partea care este ,,la vedere'' adica partea de cuplare efectiva. Acest cuvant nu include intregul mecanism. Pentru ca este vorba despre un mecanism, nu numai de o cupla prinsa de vehicul, asa cum probablil crede dl. mai sus mentionat. Cupla automata cuprinde un mecanism format din : corpul cuplei, gura cuplei, dispozitivul de decuplare, dispozitivul de centrare, dispozitivul de amortizare. Zvoanga se refera numai la corpul cuplei, gura cuplei si dispozitivul de decuplare. Bara de tractiune, dispozitivul de centrare si intreg dispozitivul de amortizare nu sunt incluse in cuvantul ,,zvoanga''.
Inca un amanunt. Cand se face referire la ,,zvoanga", se face referire la cupla automata de tip rusesc, adica la SA - 3. In nici un caz nu se poate spune despre un automotor SR 20 D (Desiro), despre un LVT, metrou sau tramvaie ca sunt echipate cu zvoanga. Zvoanga se refera la cuplele automate cu care sunt echipate numai vehiculele din spatiul ex sovietic (SA - 3). Intr-adevar, exista si vehicule romanesti, adica locomotive 060 DA, 040 DHC care fac serviciu in zonele de frontiera cu Rep. Moldova si Ukraina care sunt echipate cu astfel de cuple pentru a putea manevra vehiculele cu cupla automata. Aceste locomotive nu pot avea simultan cele doua tipuri de cuple, intrucat mecanismul cuplei automate se monteaza in locul cuplei cu surub. Mai exista si vagoane care au la un capat cupla clasica cu surub si la celalalt cupla SA - 3.

- bretea=ansamblul asta de macaze(nu cred ca e o noutate) Aici am din nou ceva de zis. Exista doua tipuri de bretele. Unul din tipuri este intr-adevar cel prezentat in imaginea ce insotea textul, insa mai exista un tip.
De regula, intre doua linii duble, la intrarile in statii, se folosesc bretele pentru a putea trece trenurile de pe o linie pe cealalta a liniei duble pentru a intra in statii, (nu oriunde). Pentru acest lucru se folosesc perechi de macazuri conjugate pentru a dirija trenurile de pe linia din dreapta a caii duble pe linia din stanga dar, si invers, de pe linia din stanga a caii duble pe linia din dreapta. De regula, se folosesc cate doua bretele care nu se intersecteaza. Se pot folosi si tipul de bretele care se intersecteaza, ca cele prezentate in imaginea de mai sus, insa acest lucru se face numai in statiile unde nu este loc pentru a amplasa doua bretele normale. De regula, in constructia machetelor, se folosesc cele incrucisate pentru ca una dintre problemele principale ale dioramelor este lipsa de spatiu. In realitate, bretelele incrucisate sunt mai scumpe avand si simpla jonctiune in plus si sunt si mai greu de intretinut. Dar, lipsa de spatiu, uneori, impune folosirea lor.


@dantm :


- ,,2 la priza = a fost dus la linia 2 si cuplat la priza la reteaua electrica(toate vagoanele modernizate sint legate la reteaua electrica din momentul sosirii pina in momentul tragerii la peron pentru plecare = consum de energie) "

As face o precizare. Garniturile de calatori la sosirea de la drum si pana la o noua indrumare la drum este normal sa se mentina cuplate la o priza electrica. Remarca cu ,,consum de energie" mi se pare cam deplasata. Si iata de ce.
In timpul cat garniturile trenurilor de calatori nu circula dar sunt in asteptare pentru o noua comanda, trebuie sa fie pregatite. Adica, se fac verificari ale instalatiilor electrice, de incalzire, de ventilatie, de incarcare a bateriilor, de frana si sanitare ale vagonului, etc precum si salubrizarea lor. Acest proces tehnologic se executa nu numai in statiile de domiciliu ale garniturilor.
Legarea la priza de 1500 V ca a vagoanelor de calatori, se face instructional si cu respectarea normelor de protectie a muncii, in vederea preincalzirii garniturilor de tren ce urmeaza a fi expediate, dar si pentru probe.
Asadar, bunaoara, multi calatori se plang ca s-au urcat intr-un vagon neincalzit si s-a facut cald dupa o ora. Acea garnitura nu a fost preincalzita. Pentru preincalzire, garnitura se leaga la priza care furnizeaza energie electrica ca o locomotiva si care mentine in stare calda garnitura, urmand ca atunci cand se cupleaza locomotiva sa nu fie inghetata, ba mai mult, sa se continue incalzirea mai departe. Daca insa v-ati urcat intr-un tren in care era frig si s-a facut cald mai tarziu, trebuie sa-i multumiti cu caldura unui domn ca dantm care a facut ,,economie". Noroc insa ca instructiile de serviciu nu tin seama de asemenea ,,economi".
Existau in reviziile de vagoane si instalatii de preincalzire cu abur. Acestea au fost construite pentru a preincalzi garniturile si a elimina locomotivele cu abur care se tineau pe garnituri numai pentru preincalzire. Imi aduc aminte de acest lucru, adica de locomotivele cu abur de preincalzire, inca din copilarie. Tot in reviziile de vagoane, exista si instalatii de alimentare cu aer a garniturilor.
In afara celor de mai sus, in reviziile de vagoane este necasar sa se faca probe si verificari ale instalatiilor vagoanelor. Trebuie vazut daca instalatiile functioneaza corespunzator, sa se faca reglaje si apoi probe. De ce sa se constate ca sunt nereguli la ceva, numai cand se cupleaza locomotiva ? De ce sa stea mereu o locomotiva cu personal pe ea, pe fiecare garnitura, pentru a asigura garniturii aerul si energia electrica ? Pentru acest lucru se folosesc instalatii fixe de alimentare cu aer, cu abur si cu energie electrica, care se cupleaza si decupleaza de la garnituri, numai cand acestea sunt manevrate. Bine, odata cu renuntarea in mare parte la incalzirea cu abur, nu se mai folosesc instalatiile fixe de abur pentru alimentarea garniturilor.
Asa ca, o garnitura de tren, care sta sa zicem 4 ore intr-o statie de formare, se poate lega la instalatiile fixe si se pot verifica toate instalatiile vagonului ca si cum ar fi in parcurs. De asemenea se fac si probe, fara a afecta nimic.
Haideti sa o lasam mai moale cu ,,economia" si cu ,,consumul de enrgie" acolo unde nu este cazul, ce ziceti ?
 
@nicu4

-macaz englez=macaz dubla jonctiune

-un c/p din Regulamentul 005 luat la repezeala "Manevra pentru ducerea/aducerea garniturilor de că’lă’tori între grupa liniilor de primire-expediere şi grupa tehnică’, precum şi manevra cu locomotiva izolat㒠în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE se efectueaz㒠din ordinul verbal al IDM. ..."Deci si manevra statiei poate fi izolata...

-am scris"UAM=Utilaj AutoMotor, drezine,utilaje ce nu se pot scoate de pe linie cu bratele,autopropulsate"

-"nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mare, în dreptul axei barei/barelor de acţionare-conexiune-tracţiune" constituie un defect al macazului...

-zvoanca...ai dreptate la precizari,sorry ca am omis...

-ceea ce am pus eu e bretea...ceea ce spui tu e diagonala,is chestii total diferite. si te asigur ca sunt destule statii cu bretele la intrarile in statie( orice mecanic de locomotiva poate confirma),dar asta e deja offtopic

-si ultima precizare: nu am precizat nicaieri ca sunt termeni instructionali "oficiali",din contra chiar am precizat ca unele sunt jargoane

Un an nou fericit si tie! :roll:

(edit by ForumAdmin)
 
@ionutz72

(...)

1. Aici, cred ca este normal, sa venim cu argumente tehnice si nu sa ne aratam cartile de munca. Daca insa argumentele nu mai sunt suficiente, unii cred ca daca au multi ani de serviciu, asta tine loc de argumente. Eu nu consider astfel, dar trebuie sa il informez pe acest domn ca totusi un forum nu este o arena de box. As vrea sa cred astfel, din respect pentru ceilalti cititori.

(...)

3. In legatura cu macazul englez, este intr-adevar un jargon dar acest jargon este ceva local. In alte regiuni ale tarii daca este folosit acest jargon, nu se intelege despre ce este vorba. M-am interesat la mai multi colegi care mi-au confirmat acest lucru. De fapt asta si vroiam sa spun, ca aceasta asociere de cuvinte nu este universala printre feroviari. Mai mult, mi se pare destul de nepotrivita asocierea acestui grup de cuvinte cu DKW, prescurtare care este cunoscuta de si mai putini feroviari. Asa ca mi se parea normal sa dea cuvantul sau cuvintele din jargon, si apoi sa se explice ce inseamna, in varianta oficiala, pentru a nu mai fi dubii pentru nimeni. (...)

4. In legatura cu locomotiva izolata, vreau sa precizez ca raman la ceea ce am scris anterior. Nu ati lamurit cititorii in aceasta problema. Exemplul care il dati Dvs, face referire la manevrarea locomotivei de remorcare a trenului, care vine izolata la grupa de primire de la depou si care se manevreaza pentru a intra pe tren. Din ceea ce ne-ati citat dvs, nu rezulta ca si locomotiva de manevra a statiei este locomotiva izolata. Nici nu ar avea cum, pentru ca aceasta locomotiva duce garniturile in si din grupa tehnica in si din statie, in exemplul dvs . Deci, daca duce o garnitura nu poate fi izolata. Locomotiva de manevra a statiei poate fi izolata daca se expediaza fara vagoane catre alta statie, pentru alimentare de exemplu. Dar, in aceasta situatie, se incadreaza la ceea ce am spus eu in mesajul anterior.

5. UAM. Aceasta prescurtare nu este un nume generic dat mai multor vehicule. Aici este problema. Un UAM este un UAM si atat. Nu poate fi si drezina si utilaj ce nu se poate scoate de pe linie cu bratele si vagonet motor etc ... Un UAM este un vehicul care se numeste astfel si care are anumite caracteristici tehnice care nu sunt comune cu o drezina IRA de exemplu. Intr-adevar, pe un impiegat il intereseaza numai conditiile de expediere ale unui astfel de vehicul, nu si ce se poate face cu acel vehicul. Dar, fiindca ne-ati precizat ca mancati pe paine zilnic astfel de vehicule, explicati-ne si noua care este diferenta intre un UAM, drezina pantograf, drezina macara, drezina IRA si vagonetul motor. Cred ca sunt multi cititori care ar dori sa afle acest lucru de la cineva care face serviciu zilnic cu asa ceva si inca de atatia si atatia ani ... Daca doriti, va recomand sa consultati si un sef de district Exploatare Utilaje, sunt convins ca va va face recomandari corecte.

6. ,,-"nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu ... " Stimate domn, nu despre asa ceva discutam in mesajul anterior. Va rog cu respect sa recititi inca odata ceea ce am scris. Nu dati aici examinarea profesionala periodica ca sa ne explicati acest lucru prevazut in instructie, pe care sunt convins ca il cunoasteti. Acolo unde am vorbit despre elementele unui macaz, eu am facut completarea si cu contraac si varful macazului. Aceste elemente lipseau din enumerarea dvs. Eu am simtit nevoia de a le preciza si pe acestea, in cadrul enumerarii respective. (...)

7. In legatura cu breteaua, am spus ca as vrea sa vin cu o completare. Aceea a fost ca in unele statii, unde nu este suficient spatiu pentru a amplasa doua bretele (sau diagonale - si acest termen este corect, nu va contrazic deloc) se pot folosi si bretele (sau diagonale) incrucisate. Daca nu am fost prea clar, fac acum precizarea ca exista statii care au diagonale incrucisate si care nu le au incrucisate. Cele care dispun de spatiu nu le au incrucisate iar cele care duc lipsa de spatiu le au incrucisate. Exemplul dat de dvs in imaginea care insotea mesajul, este unul cu diagonale incrucisate. Am mai precizat ca, de regula, la dioramele feroviare, din lipsa de spatiu, se folosesc mai ales diagonalele incrucisate. Nu mi se pare nimic revoltator aici.

8. In legatura cu dictionarul de cuvinte din jargonul feroviar, consider ca ar trebui sa faca un tabel cu termenul oficial din instructie si, in partea dreapta, sa se treaca variantele din jargon pentru a fi clar pentru toata lumea. Subliniez ca ar trebui precizat si termenul oficial pentru ca astfel sa se faca o legatura de baza intre termeni si sa nu mai existe confuzii printre cei ce nu sunt familiarizati cu termenii.

(...)

Sper ca anul care tocmai a inceput sa fie mai bun ca precedentul.

(edit by ForumAdmin)
 
V㒠urmă’resc de mult şi am evitat s㒠postez pt simplu fapt c㒠intru de pe telefon.
Vă’d aici o nedreptate şi nu pot trece pe lângă’,s㒠o ignor.
Domnule Nicu,cu tot respectul, (...)

1. S-a vrut de la început un dicţionar de sinonime şi nu unul tehnic. în ideea c㒠cineva neiniţiat aude de labe de iepure visavis de cfr,s㒠ştie c㒠e o component㒠a unui aparat de cale şi nu neapă’rat şi detalii tehnice depre.
2.confirm numele de macaz englez ca drept aparate de cale dubl㒠joncţiune
3.locomotiv㒠izolat㒠este şi când e la manevr㒠şi când este în circulaţie şi v-a fost dovedit cu un pasaj din instrucţie:'..manevra cu locomotiva izolată’...' Pentru mine e foarte clar asta.
4.UAM întradevă’r este un anume tip de utilaj,dar şi utilajele grele de cale gen matise, ciururi, profilatoare, UNIMAT.uri intr㒠în categoria UAM-urilor, ca şi jargon din câte ştiu. Aici nu v㒠contrazic,poate c㒠totuşi aveţi dreptate.
4.completare, la un macaz mai exist㒠o componenta ce sun㒠aparte:coada de rândunic㒠(de notat când se va face un tabel) :p
5.la bretea faceţi o confuzie:când spuneţi c㒠sunt 2 tipuri de bretele,când 2 tipuri de diagonale. Simplu:diagonala e cea în Z, breteaua e cea în X. Punct.
6.(...)
7.lasă’ţi-m㒠s㒠m㒠retrag înapoi în anonimat pân㒠voi intr㒠în posesia unui pc.

(edit by ForumAdmin)
 
Salut,

dupa cum se vede mi-am permis sa fac curatenie prin mesajele postate anterior,
in general lumea intra pe un forum sa se destinda, sa caute informatie, sa se simta bine, de accea tot ceea ce am considerat ca nu constitutie informatie a fost sters din acest topic si mutat aici (evident ca si subiect inchis).

Tot acolo mi-am exprimat si opinia vis-a-vis de anumite comportamente pe forum.

Sper sa fim capabili sa cooperam uni cu altii si sa nu se mai ajunga la astfel de discutii inutile.

In continuare voi sterge (nu muta) orice deviere inutila de la subiect,
indiferent cine are dreptate.

Asadar va rog sa reveniti la tema acestui subiect si sa scrieti doar pe aceasta tema,
acest mesaj al meu va fi si el sters.
 
Acuma ca a inceput noul an, am revenit pe forum si am urmarit discutiile de pe aici.

La cit s-a scris in ultimul timp e si greu sa raspunzi sau sa combati.

Parca topicul era destinat explicarii jargoanelor folosite in domeniul feroviar.E bine si ca s-au adus date noi despre anumite elemente, dupa cum e bine ca s-au prezentat termeni pe care nu ii cunosteam ceea ce confirma faptul ca anumiti termeni si anumite jargoane nu sint cunoscute in toate regiunile tarii.

S-a explicat despre cupla automata SA - 3, insa la nivel de jargon feroviar, eu am auzit ceferisti spunind despre vagoanele sovietice care in gara de Sud pentru incarcare cu carne de la Comtim si a fost un tren de calatori intr-un an Moscova-Belgrad, spunind simplu:,,cupla zvoaca". Ca nu se spune asa, ca e un intreg ansamblu de piese etc avea si cred ca are mai putina importanta pentru ceferisti, concret in limbajul celui care intra in contact cu vagoanele e o cupla diferita de cea romaneasca.

Personal nu am auzit despre DKW ci doar despre dubla jonctiune, diagonale, bretele etc.
Eu stiam ca 2 bretele in X precum cele din imaginea prezentata reprezinta o traversare.
---------------------
Daca insa v-ati urcat intr-un tren in care era frig si s-a facut cald mai tarziu, trebuie sa-i multumiti cu caldura unui domn ca dantm care a facut ,,economie". Noroc insa ca instructiile de serviciu nu tin seama de asemenea ,,economi".


In ceea ce priveste legarea vagoanelor de calatori la priza, stiu despre preincalzirea trenurilkor si despre instalatiile de aer din reviziile de vagoane, insa nu stiu daca e eficient sa fie mentinute pe toata perioada stationarii sub tensiune, cu atit mai mult cu cit doar anumite tipuri vagoane sint legate la priza.
In afara celor de mai sus, in reviziile de vagoane este necasar sa se faca probe si verificari ale instalatiilor vagoanelor. Trebuie vazut daca instalatiile functioneaza corespunzator, sa se faca reglaje si apoi probe.
Sint de acord, insa adeseori cam 10-11 ceferisti asista la plecarea unui tren. O sa-i pozez intr-o zi, jumatate sint cu cravate si o agenda in mina, fara sa le stiu rostul, ar fi prea mult sa spun ca e nevoie de economii?

Cu toate astea adeseori caldura sau aerul conditionat nu functioaneaza si jumatate din ei stau in fata panoului electric al vagonului si se uita fara sa stie sa faca reglaje apoi probe.

Nici macar sa scrie vagonul pe afisaj.


Ma intreb daca pentru preincalzire o garnitura trebuie sa stea 7 ore la priza.Uneori am remarcat ca mai sta 2-3 ore la peron fara sa mai fie la priza
Insa sint de acord ca daca nu ma pricep sa nu ma mai bag.
 
Pina la urma daca ma gindesc bine nici nu prea exista un jargon feroviar.
Sint mai degraba anumite simplificari ale exprimarii aparute pe parcursul activitatii.

Nu cred ca includem la jargon feroviar faptul ca anumiti tineri teribilisti spun gogosar sau portocala unei locomotive.Totusi n-au intrat in folosirea curenta precum alti termeni exemplificati in topic. Masina de exemplu. Termenul s-a perpetuat de la aburoase incoace.

Alti termeni au disparut sau sint folositi foarte rar. Tripla valva de exemplu.

Prin 1988 cind eram la liceu bunicul unui coleg impreuna cu alt batrin rideau de noi: hahaaa sa-i vezi pe astia, ce cred ei numa" tripla valva pina o invata cit o sa le trebuiasca. Erau ceferisti pensionari care lucrasera doar pe aburoase.
Nu prea am auzit in limbaj feroviar despre tripla valva.

Mai tirziu am inteles ca era de fapt robinetul de frina KD2 ei facind la aburoase, intr-o vreme fusesera autorizati sa foloseasca frina Westinghouse.

Jargon feroviar...
Pina prin 1990 circula din Timisoara Nord un tren numit de ceferisti Marinica.Si acum daca pe trenuri intilnesti sefi de tren, conductori sau mecanici pensionari si ii intrebi, acestia iti vor spune despre Marinica.
Sigur nu avea un singur numar dar trenurile succesive se formau din aceeasi garnitura.Locomotiva si partida trenului nu se schimba insa mecanicii da.

trenul pleca din Timisoara Nord undeva pe la miezul noptii si circula pe ruta Busias-Jamu Mare-Resita Sud-Jamu Mare-Buzias-Timisoara Nord.
Dupa 1990 a fost schimbat spre Lugoj, iar mai apoi anulat.
Nu am livrete din perioada respectiva sa arat formarea trenurilor, dar am un mers comercial.

tot pe plan local circula un automnotor care ducea turele la Ronat Triaj.Desi mai putin cunoscut si acesta avea un nume. Ciontu.
Cica provenea din faptul ca circula singur.

Probabil ca astea le-am putea incadra la jargon feroviar local.