Linia 517 Pascani- Tg Neamt

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Semafor

Well-Known Member
Trenulist
21 Februarie 2011
750
19
Pascani
LOCATION
Pascani
De saptanmana trecuta s-a reluat circulatia pe aceasta ruta.
Si rama electrica fotografiata astazi in gara Pascani:





 
Cateva date despre aceasta linie.

Desi aflata in proiect inca din anul 1915, a fost construita mult mai tarziu. In anul 1981, Nicolae Ceausescu, aflat intr-o vizita la Pascani, a fost convins de Alexandru Filioreanu (director al regionalei CFR Iasi intre anii 1970-1990) sa aprobe fondurile pentru constructia acestei linii, si sa aprobe luarea unor masuri pentru dezvoltarea orasului Pascani.

Linia Pascani- Targu Neamt a fost inaugurata in anul 1986 (ca linie simpla) si electrificata in anul 1989.

Pe aceasta linie au fost prevazute doua statii- Timisesti (cu 6 linii) si Targu-Neamt (cu 8 linii in grupa de marfuri si 5 linii in grupa de calatori) si haltele Topile, Cristesti, Plaiesu si ulterior si Sfantu Mina.

Ca si lucrari de arta, pot fi amintite tunelul de la Heresti (in lungime de cca 800 m), pasajul denivelat peste DN2/E-85, podul peste raul Moldova (lung de cca 260 m) si pasajul denivelat pe sub DN Cristesti- Targu Neamt.

Statiile Timisesti si Targu Neamt au fost prevazute cu instalatii tip SBW si semnalizare mecanica, circulatia pe aceasta linie facandu-se in sistemul caii libere.

VS era si este de 80 km/h.

Pana la sfarsitul anilor 1990 linia deservea si importante obiective economice- 3 balastiere mari (prin 3 linii ferate industriale ce se desprindeau din statia Timisesti), dar si platforma industriala din Targu-Neamt (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Intreprinderea de prelucrarea lemnului, Unirea, Arta Decorativa).

Ca material rulant la inceput s-au utilizat locomotive tip 040-DHC, apoi o data cu electrificarea liniei, locomotive 040-EC, si ca vagoane de calatori- rame TE si vagon de posta-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26 (in vremurile bune garniturile erau compuse si din 5 sau 6 astfel de vagoane!), apoi o data cu falimentarea unitatilor industriale si reducerea numarului de calatori, compunerea s-a redus la doua-3 vagoane (uneori 21-47, sau 20-47, etc).
Tot acest material rulant apartinea de depoul Pascani si revizia de vagoane Pascani (care s-a desfiintat in mai 2013).

Ulterior (nu mai retin exact anul) linia este preluata de gestionarul privat de infrastructura feroviara SC RC CF Brasov si operatorul privat de transport feroviar SC Regiotrans Brasov, care utilizeaza automotoare .

In martie 2015 linia trece din nou in administrarea CFR-Infrastructura si este operata de CFR-Calatori.
Materialul rulant folosit astazi de CFR-Calatori pe aceasta linie este format fie din rame electrice vechi clasa 58, fie din locomotive electrice si un singur vagon!
Ramele electrice si locomotivele electrice apartin de depoul Suceava Nord (din pacate dupa 1998 la Pascani nu mai exista depou de locomotive pentru calatori, depoul Pascani apartinand de CFR-Marfa), iar vagonul de statia de domiciliul si revizia Suceava (din pacate in mai 2013 revizia de vagoane calatori Pascani este desfiintata!).

Instalatiile SBW si semnalizarea mecanica din statiile Timisesti si Targu Neamt au fost scoase din functiune probabil in anul 2008 (când linia era in administrarea CFR-Infrastructura), de atunci linia fiind transformata in sectie cu conducere centralizata.
Ulterior statia Timisesti este retrogradata la rang de HM.

Daca in privinta traficului de calatori linia aceasta are potential (generat de elevi, studenti, dar si de manastirile si zona turistica de langa Targu-Neamt) , in privinta traficului de marfa, acesta este din pacate ca si inexistent, dupa închiderea a doua balastiere din zona Timisesti si falimentul industriei din Targu-Neamt.

Este bine si de apreciat ca CFR-Calatori s-a reintors pe aceasta linie (din ce am inteles din presa si la presiunea autoritatilor locale si a populatiei), insa sper sa nu fie doar o minune care sa tina 3 zile!
 
La pas de la Topile la Cristesti Pascani-29.02.2016

DSCF1131_wm_zpsefm2fcv7.jpg


DSCF1132_wm_zpsjahslfqy.jpg


DSCF1133_wm_zpse9uj6hz6.jpg


DSCF1134_wm_zpsdtuso0xs.jpg


DSCF1135_wm_zpsaig3fiuy.jpg
 
DSCF1146_wm_zps2ixio52g.jpg


Intrarea estica e rotunda.....

DSCF1148_wm_zpsz1x5v6lq.jpg


cea vestica e aproape elipsoidala.

DSCF1150_wm_zpsl59vb3kd.jpg


La iesire un mic izvor susura de sub terasament:

DSCF1152_wm_zpsscpqqslv.jpg


Si placuta de la intrarea vestica:

DSCF1151_wm_zpsw2gqnlre.jpg
 
DSCF1153_wm_zpso7gm8nux.jpg


Dupa bornele de la cele doua intrari, lungimea ar fi de aprox. 890m

DSCF1154_wm_zpsl2bmbljr.jpg


DSCF1155_wm_zpslgq4qyz1.jpg


DSCF1156_wm_zpsnfihchpt.jpg


DSCF1157_wm_zpskkxls92m.jpg
 
Interesant "semnal de fluier"

DSCF1168_wm_zps568nnbxj.jpg


In fundal -Codrii Pascanilor:

DSCF1169_wm_zpsdqxuxmh6.jpg


DSCF1170_wm_zpssl0zw775.jpg


si am ajuns si la Cristesti-Pascani:

DSCF1171_wm_zpspuoq5pby.jpg


Si am ramas si fara baterii  :)
 
Dupa cum am spus in postarea de la Cacica, am facut o deplasare de avarie pe linia asta.
De la inceput tin sa precizez ca nu cred in teoria si in legendele locale creeate in jurul lui Alexandru Filioreanu cum ca el ar fi inceput linia asta, sau ca l-a convins pe Ceausescu sa o faca precum si celelalte realizari care i se atribuie.

Nu am insistat cu pozele in afara gari Pascani pentru ca erau multi tigani si boschetari si nu m-am simtit in siguranta.Partea ciudata e ca in zona garii sint multe magazine de pompe funebre, poza garii fiin luata de linga un chiosc de sicirie si coroane.

trenul e compus dintr-un vagon si locomotiva care sosesc de la Iasi in compunera trenului Iasi -Adjud.

Gara se repara la acorerisuri, sper sa intre si la interioare.

DSCF0730_zpsplepp9gr.jpg
DSCF0732_zpslyexezlu.jpg
DSCF0734_zpshvtnwvtc.jpg


dupa plecarea din Pascani linia urca foarte mult pina ajunge in statia Topile

DSCF0738_zpsxxbfoy7o.jpg
DSCF0740_zpslxodqhyr.jpg
DSCF0744_zpsxuj2hw8c.jpg


cladirile parca sint supradimensionate pentru o sectie scurta si infundata, statia Timisesti e foarte mare desi acum cele 3 linii de balastiera sint demontate

DSCF0756_zpsbwndkevb.jpg

DSCF0756_zpsbwndkevb.jpg


halta Sf. Mina este chiar poarta manastirii

DSCF0764_zps1yqqjyrv.jpg


inainte de a intra la peron a fost o grupa de marfa, cred ca aceasta cladire a fost pentru birou IDM , 2 linii sint demontate dupa cum se vede dai sint 4.

DSCF0767_zps2jhlaarq.jpg


cladirea de calatori este foarte mare, nu-mi dau seama ce folosinte or fi avut toate incaperile din ea. Acum unele par a fi locuinte.Pentru o sectie infundata a avut chiar si birou de bagaje de mina, inscriotia inca este pe geamul ghiseului.

DSCF0771_zpsssn8kmyv.jpg
DSCF0771_zpsssn8kmyv.jpg


capatul liniei, alaturat se vede terasamentul liniei de marfa care mergea spre fabricile de odinioara.

DSCF0779_zpsmkvlqmbh.jpg


gara atit cit se vede desi si dupa tuile alea tot cladire este

DSCF0780_zpst08w98gq.jpg


piateta garii e destul de anosta

DSCF0781_zpslayuspvp.jpg
DSCF0782_zpssnrpmy5d.jpg



n Topile a coborit 1
in Cristesti Pascani au coborit 20 din care 4 copii unul mic sub 5 ani
Timisesti a urcat 1
in Tirgu Neamt au coborit 16 din care 1 copil

la plecare
Tirgu Neamt urcare 11 din care 4 copii (3 intre 5-10 ani)
Sf Mina au urcat 3
Plaiesu au urcat 6
Timisesti urcare 2
Cristesti Pascani au urcat 4 au coborit 5 din cei urcati la Plaiesu
Topile au coborit 2 din cei urcati la Sf. Mina.

inca un turneu incheiat cu bine, obositor si de durata datorita intirzierilor mari si a vitezelor mici de circulatie.Oricum linii inca mai sint de descoperit.
 
Salut Dane!
Noi ne cunoastem mai demult de pe forumurile feroviare. Daca ma anunta-i poate ne intalneam.
Chiar daca tu nu crezi povestile cu fostul director regional, Filioreanu sa stii ca exista si ceva adevar in ele. Filioreanu era la conducerea regionalei Iasi de peste 10 ani. Asa cum ai constatat si tu cladirile sunt supradimensionate pentru o linie infundata. Inaugurarea s-a facut in decembrie 1986 finnd o linie cu un trafic intens atat pentru marfa cat si pentru calatori, pentru ca atunci industria "duduia". Intentia era de a continua aceasta linie pana la Piatra Neamt realizandu-se o legatura mult mai scurta cu Piatra Neamt (cca.70km in loc de 150 km intre Pascani si Piatra Neamt). Directorul regional se nascuse in satul Filioru din comuna Varatec de unde i se trage si numele (unde este si manastirea Varatec si mormantul Veronicai Micle) aflat pe traseul viitoarei legaturi feroviare.Dar a venit anul 1989 si toate planurile s-au prabusit.
Acum circula pe acesta linie 6 perechi de trenuri si la anumite ore sunt destul de aglomerate. Anul acesta am facut naveta pe aceasta linie si am calatorit cu mai multe trenuri la diferite ore. La ora 11 pleaca din Targu Neamt un tren direct Iasi care este mai tot timpul aglomerat cu studentii care merg la facultati. In privinta garii Pascani ai dreptate dar sa stii ca acelasi sentiment de nesiguranta l-am simtit acum cativa ani si in Timisoara Nord care avea o "fauna" asemanatoare, iar pe deasupra mai erau si "clienti" scapati de la Gataia. In privinta magazinului de pompe funebre si noi suntem nemultumiti, dar spatiul e luat in concesiune de un fost inginer care intre timp si-a facut si aceasta firma si a candidat la primaria orasului. Sa speram ca anul viitor zona sa intre in modernizare si sa scapam de aceste "obiective"
La buna vedere!
 
Dupa cum am spus am plecat la avrie pe Tirgu Neamt, am vrut sa ajung la Vicsani dar am renuntat pe drum ca ar fi implicat explicatii, ce faci aici, de ce pozezi nu e voie fara aprobare, ba e voie de fapt dar nu aici ca e granita etc asa ca nu am avut cum sa anunt plecarea spre a ne intilni.

Faptul ca a fost director al regionalei nu insemneaza ca a avut un rol atit de hotaritor in abrobarea planurilor cincinale de investitii.

Interesanta abordarea Pascani-Piatra Neamt, desi daca Piatra Neamt nu e electrificata, probabil nici nu genera mare trafic de marfa. De pe harta pare mai interesanta o strapungere Tirgu Neamt- Poiana Teiului(coada lacului Bicaz)-Tulghes-Borse si apoi normalizarea liniei spre Toplita.

Nu pot sa nu remarc faptul ca desi linia urca un rambleu foarte inalt dupa plecarea din Pascani, acesta inca este stabil , comparativ cu rambleul unei linii finalizate in 1991 linia Saveni care s-a prabusit.

Legat de boschetarii din gara Timisoara Nord, nu neg insa oarecum e mai in regula deoarece sint badigarzi si politisti, or acolo la Pascani in fata garii..(imi place cum ai rotit problema spre Timisoara.)

Kegat de chioscul de pompe funebre, daca terenul este al primariei poate fi mai complicat sa fie mutat de acolo la refacerea zonei.
 
ISTORIA CĂII FERATE PAȘCANI – TÂRGU NEAMȚ

10 martie 2017 De Andreea Trăsnea
 
Calea ferată Pașcani – Târgu Neamț a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986, în prezența constructorilor și a oficialilor vremii. Construcția de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România.calea ferata tg neamt pascani

Datorită reliefului, a fost necesară construcția de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Herești – Cristești, pasaje denivelate și poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova și Drumul European 85. O cale ferată a cărei istorie a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și care a fost construită abia peste un secol grație eforturilor lui Alexandru Filioreanu, fost director al Regionalei C.F.R. Iași, înălțat de curând la ceruri.

Anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la inaugurarea acestei linii, aniversare uitată de toţi cei ce ar trebui să cinstească memoria şi istoria acestei realizări. Singura aniversare la care a fost prezent şi părintele acestei linii, a fost în ianuarie 2007. De atunci, memoria nașterii acestei linii, este ținută de un filmuleț care circulă pe net, Intrarea unui tren în gară (1988-Copel Moscu), scos la lumină datorită unui inimos al căii ferate, domnul Romeo Roman.

Povestea construcției acestei linii care face legătură între Bazinul Siretului și Bazinul Moldovei începe tocmai în 1890, când un comitet ieșean pentru apărarea intereselor economice si culturale ale Moldovei, propunea  „legarea orașelor Piatra-Bacău cu linia Fălticeni-Dolhasca, printr-o cale ferată are va trece prin Târgu Neamț”.

Opt ani mai târziu, ziarul  Corespondenţa provincială, din 14 octombrie, publica știrea cu privire la un studiu de realizare a căii ferate Pașcani-Târgu Neamț, în lungime de 40 de km, al cărui cost se ridica la 4 milioane de lei. Problema construcției unei căi ferate spre Paşcani a fost ridicată și în cadrul adunării publice din 26 ianuarie 1899, organizată de Primărie în legătură cu o posibilă concesionarea a Băilor Oglinzi, clauza fiind, între altele „să se facă drum de fier de la Târgu Neamț la Pașcani, începând chiar din primăvara anului 1899”.

La începutul secolului XX, odată cu aducerea în 1908 a Batalionul III din Regimentul 15 Războieni la Târgu Neamț, a renăscut speranța construirii căii ferate, cu atât mai mult cu cât, în 1910 prefectul de Neamț cerea „stabilirea diferitelor proprietăţi traversate de linie, precum şi stabilirea indemnizațiilor de acordat pentru stricăciunile ce eventual se vor aduce recoltelor de pe aceste proprietăţi, pe traseul: Țimișești, Plăieșu, Grași, Preutești si Neamț”.

Mai mult, proiectul a fost susținut de miniștrii Emil Costinescu şi Constantin Angelescu, iar la 18 octombrie 1915 avea loc sfințirea locului unde trebuia să fie gara. Au fost întocmite chiar liste cu persoanele care trebuiau despăgubite ca urmare a trecerii căii ferate pe proprietățile acestora, listă care cuprindea un număr de 95 de persoane ce trebuiau despăgubite pentru locurile virane, livezi şi imobile, în valoare de 45701, 80 lei. Licitația de concesionare a fost câștigată de inginerul Tiberiu Irimia, cu suma de 5299000 lei.

A venit însă războiul şi construcția a fost amânată, deși,  în 1917, din rațiuni strategice, armata rusă a terasat traseul căii ferate  de la Pașcani până la râul  Moldova. După război discuțiile a fost reluate de către politicieni, astfel că în 1924 acestea devenise aprinse și s-au concretizat într-un Apel al primarului interimar al târgului, Dumitru Calapod şi al primarilor comunelor Crăcăoani, Vânători, Țimișești, Pipirig, Filioara, Grumăzești, Petricani, Păstrăveni, Urecheni, Răucești şi Bălţăteşti. Apelul, un adevărat strigăt de disperare a zonei a fost adresat parlamentarilor de la Iași, Mitropolitului Moldovei, parlamentarilor de Neamț care, spune apelul „ne vizitează numai în timpul alegerilor”, premierului Ion I. C. Brătianu şi primarului capitalei, Ioan Costinescu, fiul lui Emil Costinescu, cel care în secolul al XIX-lea susținuse dezvoltarea zonei.  Ca de fiecare dată, apelul a rămas fără rezultat.cf tg neamt

Visul de a se construi drumul de fier, a devenit realitate abia în anii ’80 ai secolului al XX-lea graţie unui inginer, C. Filioreanu, directorul Regionalei C.F.R. Moldova. Într-un interviu acesta îşi amintea cum a reușit să construiască calea ferată „A doua oară (întâlnirea cu Nicolae Ceauşescu n.a.) a fost cu linia Paşcani-Târgu Neamţ. Părinţii mei sunt din Filioara, de lângă Agapia. Am vrut să fac o linie şi pentru oamenii din zona aceea. Am început, aşadar, linia şi am cheltuit un miliard două sute. Era o sumă imensă, însă nu aveam nici un fel de aprobare. Toţi banii erau din fondurile de exploatare feroviară, de unde n-aveai voie să-i iei fără aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine şi-mi spuneau că ei nu mai semnează nimic, că intră în puşcărie. Am preluat responsabilitatea semnării tuturor actelor pe umerii mei, ca să nu aibă nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceauşescu cu trenul prezidenţial la vânătoare la Paşcani. La plecare, după vânătoare, Ceauşescu a spus că va lua măsuri pentru dezvoltarea oraşelor Paşcani şi Târgu Neamţ. Atunci, eu am făcut doi paşi, am spus cine sunt şi i-am explicat următoarele: „Din 1915 e aprobată linia Paşcani-Târgu Neamţ şi nimeni nu a reuşit s-o facă. Veţi rămâne în istorie dacă ne-aţi ajuta să o construim“. După trei zile îmi dă telefon colegul Oprea şi-mi spune că s-a aprobat. El nu ştia că eu lucrasem deja un miliard şi două sute de milioane. În timpul lucrărilor m-a chemat şi Prea Fericitul Părinte Teoctist de două ori la el. Era mitropolit la Iaşi pe-atunci. Şi el m-a sprijinit. Am deschis şantierul, am făcut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timişeşti şi gara Târgu Neamţ. Am terminat linia în 1986.”

După mai multe planuri și variante, la 15 iulie 1981 începea construcția căii ferate Târgu Neamț – Pașcani, prin lucrări la stația Timișești. Traseul cu o lungime de 31,8 km, are 5 stații (Timișești cu 6 linii, Târgu Neamț cu 8 linii marfa si 5 linii călători și haltele Topile, Cristești, Plăieșu si Sf. Mina), si câteva superlative: Tunelul Herești (840 m lungime), 28 de poduri și podețe. dintre care podul peste râul Moldova de 287 m și podul peste E85 cu o înălțime de 16 m. Electrificarea secției de cale ferată a avut loc în 1989. Clădirea gării din Târgu Neamț a fost proiectată de Cornelia Neagu.

Pe 28 decembrie 1986, a avut loc inaugurarea oficială a căii ferate. La orele 12.30, s-a auzit semnalul, cu un fragment din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, apoi vocea crainicului: Stimați călători. Trenul inaugural Pașcani-Târgu Neamț sosește în gară la linia unu… o garnitură superbă alcătuita din 6 vagoane cu o locomotivă în față și una în spate… la orele 14.21 de la linia unu, cu același semnal a fost anunțată plecarea primului tren de călători pe direcția Tg. Neamț-Pașcani.

Până la sfârșitul anilor ’90, linia deservea şi obiective economice-3 balastiere mari prin 3 linii desprinse din stația Țimișești şi platforma industrială Târgu Neamț (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Întreprinderea de prelucrare a lemnului).

Ca material rulant s-au folosit la început locomotive de tip 040-DHC, apoi o dată cu electrificarea liniei în 1989, locomotive 040-EC şi vagoane rame TE, vagon poștal-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26, material rulant ce aparținea de depoul Pașcani şi revizia de vagoane Pașcani, desființată în mai 2013.

În februarie 2010 C.F.R. concesionează linia către operatori privați, infrastructura către S.C. R.C. C.F. Brașov, iar transportul călători către S.C. Regiotrans Brașov, care utiliza automotoare. În martie 2015 operatorului i se ridică licența de transport şi traficul este oprit până în septembrie 2015, când trenul revine la Tg. Neamț. Materialul rulant folosit azi este format din vagoane şi locomotive aparţinând de depoul Suceava Nord.

De-a lungul anilor, un inimos al căii ferate, pentru care aceasta reprezintă a doua lui dragoste, profesorul Ioan Romeo Roman, a depus eforturi pentru ca această linie să nu moară şi pentru a reînvia tradiția mocăniţei la Târgu Neamț. La ultima întâlnire pe această temă din februarie 2016, am participat alături de domnul Roman, la discuțiile autorităţilor cu domnul Radu Bellu, directorul departamentului istorie din C.F.R., despre construcția unei mocăniţe de la Tg. Neamț la Mănăstirea Neamț şi despre aducerea unui tren militar în gara Tg. Neamț în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război mondial. A rămas ideea, materialul rulant si calea de rulare fiind identificate, rămând doare surse de finanțare de găsit.

Pentru că istoria ne dă identitatea ca neam, vom reveni în numerele viitoare cu alte aspecte ale istorie ale târgului şi zonei cu un potențial turistic imens, dar prost exploatat şi pus în valoare.

prof. Emanuel Bălan

Surse:

Arhivele Naționale Neamț, fond Primăria Târgu Neamț;

Gavril Luca-Târgu Neamţ.Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2008

Vasile Vrânceanu- Călător prin orașul Târgu Neamț de altădată şi de astăzi, , f.a.
http://ziarullumina.ro/amintiri-din-viata-unui-fost-ministru-iesean-66388.html (accesat la 3 martie 2017)

Sursa: http://www.ziartarguneamt.ro/istoria-caii-ferate-pascani-targu-neamt
 
R 5525 Pascani - Tg Neamt

To view this content we will need your consent to set third party cookies.
For more detailed information, see our cookies page.


Din pacate vegetatia este deasa si nu am putut face poze la tren. O sa mai incerc la iarna.
 
Ultima editare:
  • Like
Reacții: Radu161